1ra-264/2014 — Cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Prima instanță: 05.08.2010 – 20.12.2011

Instanța de apel: 15.05.2012 – 02.07.2013

Instanța de recurs: 13.11.2013 – 18.03.2014. Procedura de citare a fost legal executată. S-au prezentat: Procurorul Graur D., care a solicitat admiterea recursului în sensul declarat, iar recursurile declarate de inculpata Șcerița O. și de avocatului acesteia, Druță B., de respins. Reprezentantul Asociației obștești Societatea Amatorilor de Cîini din Republica Moldova, avocatul Lupașcu A., care a lăsat la discreția instanței expunerea asupra recursului declarat de procuror, totodată solicitînd, respingerea recursurilor declarate de inculpata Șcerița O. și de avocatului acesteia, Druță B.. Inculpata Șcerița O., și avocatul acesteia, Druță B., care au solicitat admiterea recursurilor în sensul declarat, iar recursul declarat de procuror să fie respins. C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 decembrie 2010, Șcerița O. a fost recunoscută vinovată și condamnată: 1  în baza art. 196 alin. (4) CP la 3 (trei) ani închisoare;  în baza art. 326 alin. (1) CP la 2 (doi) ani închisoare;  în baza art. 361 alin. (1) CP la 1 (un) an închisoare. În baza art. 84 alin. (1) CP pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. Conform art.90 CP s-a dispus suspendarea executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probă de 3 (trei) ani. 2. Potrivit sentinței s-a stabilit că, la 01.08.2008 Șcerița O., aflîndu-se în mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune materiale în proporții deosebit de mari proprietarului, prin înșelăciune, știind cu certitudine că nu mai ocupă funcția de președinte a Asociației Obștești "Societatea amatorilor de cîini din Republica Moldova", a încheiat cu concubinul său, Socican V., un contract de cumpărare-vînzare a imobilului nr.103 „a” din strada Armenească 30, mun. Chișinău, cu suprafața totală de 50.6 m, proprietate a Asociației Obștești "Societatea amatorilor de cîini din Republica Moldova", la un preț diminuat de 43.000 mii lei. Conform evaluării efectuate de către SRL "Triada" în luna august 2008 valoarea medie a unui metru pătrat de spațiu nelocuibil din zona străzii Armenească 30 din mun. Chișinău, în încăperi similare bunului imobil, constituia în mediu 800 euro. Conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la 01.08.2008 - 1 euro constituia 15.1499 lei. În așa mod, proprietarului Asociației Obștești "Societatea amatorilor de cîini din Republica Moldova" i-au fost cauzate daune materiale în proporții deosebit de mari în sumă de 570 267,62 lei. Aceste acțiuni ale inculpatei Șcerița O. au fost încadrate în baza de art. 196 alin. (4) CP ca cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune, faptă ce nu constituie însușire. Tot ea, în perioada 14 august 2008 - 05 septembrie 2008, prezentîndu-se ca Președinte a Uniunii Chinologilor din Republica Moldova și susținînd că are influență asupra funcționarilor din cadrul Serviciului Veterinar de Stat din Republica Moldova, a perfectat pe numele lui Rusu D., care intenționa să plece peste hotare în Israel, însoțit de cîinele de rasă „doberman", pașaport pentru animale de companie MD seria 000853, care acordă dreptul de a traversa frontiera de stat a Republicii Moldova. In acest scop, Șcerița O. a înscris în pașaportul MD seria 000853 date denaturate privind identitatea cîinelui de rasă „doberman", în care erau aplicate ștampilele Serviciului veterinar de Stat al mun. Chișinău, precum că, la 26.06.2008, 12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008 și 10.07.2008 cîinele de rasă „doberman" a primit vaccinele respective. Ulterior, la 05.09.2008 i-a transmis pașaportul sus-menționat lui Rusu D. și a primit personal bani în sumă de 100 euro. Aceste acțiuni ale inculpatei au fost încadrate în baza art. 326 alin. (1) CP, traficul de influență, primirea de bani, personal, pentru sine, săvîrșită intenționat de către o persoană care susține că are influență asupra unui funcționar, în scopul de a-1 face să 2 îndeplinească ori să nu îndeplinească acțiuni care intră în obligațiile lui de serviciu, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite. La 05 septembrie 2008, Șcerița O., urmărind scopul confecționării și vinderii documentelor oficiale false care acordă drepturi la trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, a perfectat pașaportul MD seria 000853, în care a înscris date vădit false privind identitatea, numele, specia, rasa, sexul, data fătării, blana cînelui de rasă „doberman", care aparținea lui Rusu D. și aplicarea vaccinelor la 26.06.2008, 12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008 și 10.07.2008 de către Serviciul veterinar de Stat al mun. Chișinău. In scopul realizării intenției criminale, la 05 septembrie 2008 i-a vîndut lui Rusu D. pașaportul menționat la preț de 100 euro. Aceste acțiuni ale inculpatei Șcerița O. au fost încadrate în baza art. 361 alin. (1) CP, ca confecționarea și vînzarea documentelor oficiale false care acordă drepturi. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura sect. Centru, mun.Chișinău, Stăvilă M., și de inculpata Șcerița O.. În motivarea apelului procurorul a indicat că, instanța de fond corect a apreciat probele de fapt și de drept, însă a aplicat o pedeapsă prea blîndă, care nu corespunde prevederilor legislației în vigoare, inclusiv a cerințelor art. 90 CP, deoarece nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, stipulate în art.75 CP, de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, de circumstanțele cauzei, de atitudinea ei față de faptele comise, nerecunoașterea vinovăției pe tot parcursul urmăririi penale și judecării cauzei în instanța de judecată, ducerea în eroare a instanței manifestată prin prezentarea de martori și înscrisuri dubioase, comportamentul arogant față de participanții la proces. Consideră că, corectarea ei ar fi posibilă doar cu stabilirea unei pedepse privative de libertate. A solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi horărîri, potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Șcerița O. să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art.196 alin.(4) CP la 3 ani închisoare, 326 alin.(1) CP la 2 ani închisoare; 361 alin.(1) la 1 an închisoare. În baza art.84 alin.(1) CP de stabilit pedeapsa definitivă prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră - 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. Inculpata Șcerița O. în apelului său a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitată asupra tuturor capetelor de învinuire, motivînd că, instanța de fond nu a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Consideră că, nu au fost acumulate probe suficiente, care ar dovedi cu certitudine vinovăția sa în săvîrșirea infracțiunilor incriminate. Cu referire la învinuirea în baza art. 196 alin. (4) CP, explică faptul că, la 01.08.2008, între ea, în calitate de președinte a Asociației Obștești "Societatea amatorilor de cîini din Republica Moldova" și Socican V. a fost încheiată tranzacția de vînzare-cumpărare a imobilului nr.103 „a” din strada Armenească, 30, mun.Chișinău, în contul datoriei de 43 000 lei, care au fost împrumutați de ultimul în anul 2004 la privatizarea acestui imobil. Deci, această sumă a fost vărsată în bugetul statului nu din 3 banii Asociației. Despre faptul că, nu mai deține funcția de președinte a Asociației Obștești a aflat la data de 05 septembrie 2008. Totodată, nu este de acord cu prețul încăperii, evaluarea făcută de către firma „Triada” și nici de actul anexat de către reprezentantul părții vătămate, Lupașcu A., deoarece instanța de fond urma să dispună efectuarea unei expertize tehnice, cu respectarea art.art. 148-151 CPP RM, și numai după întocmirea unui raport de expertiză de către experți, urma să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției ei. Consideră că, realizarea oficiului din str. Armenească, 30, mun.Chișinău, nu a produs nici un prejudiciu Asociației, deoarece toți membrii AO „ Societatea amatorilor de cîini din Republica Moldova", au confirmat că ei continuau să se folosească de încăpere pe gratis și nu achitau pentru această locațiune. În ce privește capetele de învinuire aduse în baza art. 326 alin.(1) și 361 alin.(1) CP, instanța de fond nu a luat în considerație că, ea nu a avut și nici nu putea avea influența asupra lucrătorilor din cadrul Serviciului Veterinar de Stat al R. Moldova, deoarece niciodată nu a activat în această structură, iar datele din pașapoartele cîinelor de rasă „doberman” și „rotveler”, care-i aparțineau ei, sunt veridice, corespund realității, și se confirmă prin înscrisurile din registrul veterinar. Atrage atenția că, suma de 600 euro este prețul pentru vînzarea acestor doi cîini lui Rusu D., care după părerea ei a acționat în calitate de provocator față de ea, deoarece nu a fost confirmat printr-un document oficial că dînsul dispunea de chemare, de viză deschisă către Israel, nu a prezentat la judecată pașaportul străin, bronare pentru cîîni, bilet la avion Moldova - Israel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2013, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului și a inculpatei Șcerița O., menținută sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 decembrie 2011, fără modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, prin prisma art.101 CPP, just concluzionînd vinovăția inculpatei Șcerița O. în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.196 alin.(4), 326 alin.(1) și 361 alin.(1) CP. Din analiza materialului probator instanța de apel a statuat că motivele invocate de inculpată întru susținerea apelului au fost obiect de studiu la cercetarea judecătorească în instanța de fond, și a fost solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpată a fost considerată ca o poziție de apărare, care nu este confirmată prin nici o probă administrată în cauză. Referitor la condamnarea inculpatei în baza art. 196 alin. (4) CP, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatei Șcerița O., manifestate prin realizarea imobilului nr.103 A, situat pe str. Armenească 30 lui Socican V. sunt în legătură cauzală cu daunele materiale în proporții deosebit de mari aduse Asociației Obștești Societatea Amatorilor de cîini, deoarece costul imobilului, indicat în contractul de vînzare- cumpărare, încheiat între inculpată și Socican V., nu corespunde realității, fiind 4 diminuat considerabil, reieșind din răspunsul SRL "Triada" din 13.07.2010, unde se indică că un metru pătrat de spațiu nelocuibil din zona străzii Armenească 30 din mun. Chișinău, în încăperi similare bunului imobil, constituia în mediu 800 euro. Dezacordul inculpatei cu evaluarea imobilului s-a considerat neîntemeiat, deoarece pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, precum și în apel, nu a fost înaintat demers privind efectuarea unei expertize tehnice. Versiunea inculpatei precum că nu a cunoscut despre faptul că la 24.07.2008 în calitate de președinte al Asociației Obștești Societatea Amatorilor de cîini din Republica Moldova a fost ales cet. S.Volcîneț, în opinia instanței de apel este o poziție de apărare și de dezvinovățire, or, anume acest fapt a determinat-o la data de 01.08.2008 să încheie tranzacția de vînzare-cumpărare a imobilului nr. 103 "A" str. Armenească 30 și să continue exploatarea ilegală a imobilul în cauză. De asemenea, a fost demonstrată vina inculpatei și în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.art. 326 alin.(1) și 361 alin.(1) CP, prin probele administrate de către partea acuzării cu respectarea normelor de procedură penală, cercetate în instanța de fond și suplimentar, în cea de apel prin prisma principiului contradictorialității și a nemijlocirii:  proces - verbal de marcare a banilor în sumă de 600 euro cu inscripția "MITA";  proces - verbal de percheziție, prin care se confirmă că, la Șcerița O. în cadrul percheziției corporale au fost depistate bancnote în sumă de 600 euro (f.d. 18, Vol.I);  raportul de expertiză nr.2549 din 22.09.2008, prin care se confirmă că, bancnotele ridicate de la Șcerița O. sunt îmbibate cu praf cu luminiscență galbenă în raze ultraviolete, iar pe extremitățile din dreapta a reversului bancnotelor este prezentă inscripția manuscrisă executate cu colorant cu luminiscență verzui-aurie vizibile în raze UV- „MITA"(f.d.75, Vol.I);  ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte, bancnotele ridicate prin procesul verbal de percheziție din 05.09.2008 în sumă de 600 euro (f.d.106, Vol.I). La fel s-a constatat că, Șcerița O. a perfectat pașaportul MD seria 000853 în care a înscris date vădit false privind identitatea, numele, specia, rasa, sexul, data fătării, blana cîinelui de rasă „doberman", care aparținea lui Rusu ., și aplicarea vaccinelor la 26.06.2008, 12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008 și 10.07.2008 de către Serviciul veterinar de Stat al mun. Chișinău. Pentru aceste servicii a primit de la Rusu R. suma de 600 euro. În ce privește pedeapsa aplicată inculpatei, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61 și 75, 90 CP, ținîndu- se seama de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, care se atribuie la categoria celor ușoare și mai puțin grave, de persoana celui vinovat, care are loc permanent de trai, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior fără antecedente penale, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante. 5

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut D, de inculpata Șcerița O. și de avocatul Druță B., în numele inculpatei. În motivarea recursului procurorul invocă temeiurile prevăzute de pct.6) alin.1) art.427 CPP - „ instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția” și pct.10) al aceluiași articol - „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”. Consideră că, pedeapsa stabilită inculpatei Șcerița O. de către instanțele de judecată este prea blîndă, nu este echitabilă în raport cu faptele comise, și nu va atinge scopul pedepsei penale, fiind ignorate criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art.75 CP. Nu s-a ținut cont că, inculpata a săvîrșit trei infracțiuni, folosindu-se de situația de serviciu, negarea vinovăției pe tot parcursul urmăririi penale și judecării cauzei în instanțele de judecată, atitudinea orientată întru tergiversarea judecării cauzei și ducerea în eroare a instanței manifestată prin prezentarea d martori și înscrisuri dubioase, comportamentul arogant față de participanții la proces. Solicită, casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Inculpata Șcerița O., în motivarea apelului său a indicat că, cauza dată a fost intentată la comandă, deoarece toate probele acumulate de către organul de urmărire penală nu confirmă vinovăția ei în săvîrșirea infracțiunilor incriminate, iar instanțele de judecată care au condamnat-o nu au luat în considerație declarațiile ei, declarațiile martorilor – Orlova și Macrii, nu a fost admisă cerința legală de a efectua evaluarea reală a imobilului, nu au solicitat documentele bancare de la Asociația Obștească, începînd cu anul 2004, ci doar declarațiile și documentele prezentate de partea vătămată și declarațiile martorului Rusu, care la acel moment era șomer. De asemenea, menționează că, reținerea ei a fost efectuată cu încălcarea grave, nu a fost prezent interpretul și avocatul cu mandat, nu au admis nici un demers înaintat de ea și nici de avocatul ei, și multe alte. Solicită, casarea hotărîrilor judecătorești, ca neîntemeiate și ilegale, rejudecată cauza și pronunțarea unei hotărîri de achitare a ei. Avocatul Druță B., în numele inculpatei Șcerița O., solicită, casarea hotărîrilor instanțelor judecătorești în cauza dată, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata Șcerița O. să fie achitată pe motive că nu se întrunesc în acțiunile ei elementele de infracțiune, invocînd faptul că, atît în faza de urmărire penală, cît și pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată au fost încălcate drepturile prevăzute de legea procesual penală, probele administrate și cercetate nu dovedesc vinovăția inculpatei.

Judecînd recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. 6 Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) CPP, judecînd recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Procurorul recurent invocă în recursul său temeiurile prevăzute de pct.6) alin.1) art.427 CPP- „ instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, în privința pedepsei stabilite, și pct.10) al aceluiași articol - „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”. Din partea motivantă a deciziei, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în cererea de apel, și anume, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă inculpatei Șcerița O. pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.art. 196 alin.(4), 326 alin.(1) și 361 alin.(1) CP, ținînd cont de prevederile art.61,75 CP. Colegiul lărgit menționează că, pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.61 CP, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.75 CP), instanța de judecată stabilește pedeapsa echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din Partea specială a Codului penal, care prevede răspundere pentru infracțiunea săvîrșită. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale. La stabilirea pedepsei instanța de judecată trebuie să țină cont de următoarele criterii: a) pedeapsa se aplică în limitele fixate în Partea specială a Codului penal; b) pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal; În conformitate cu principiul individualizării pedepsei instanța de judecată aplică pedeapsă luînd în considerație caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul celor comise, personalitatea vinovatului, caracterul prejudiciului și mărimea daunei cauzate, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viața ale familiei lui. Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art.76 – 77 CP, precum și, efectele acestora prescrise în art.78 CP. Potrivit art.16 CP infracțiunile săvîrșite de inculpată se califică ca infracțiuni ușoare (art.361 alin.(1) CP) pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv, iar celelalte două (art.196 alin.(4) și 7 art.326 alin.(1) CP) ca infracțiuni mai puțin grave pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 3 ani, și respectiv, 5 ani. Conform art.84 alin.(1), dacă o persoană este declarată vinovată de săvîrșirea a doua sau a mai multe infracțiuni, instanța de judecată aplică pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte. Cerința se bazează pe principiul individualizării răspunderii penale și a pedepselor (art.7 CP). Dacă infracțiunile săvîrșite prin concurs sunt infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită prin cumul total sau parțial sau prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră. În speța dată, instanțele ierarhic inferioare stabilind inculpatei Șcerița O. o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, au ajuns la concluzia că nu este rațional ca aceasta să execute pedeapsa stabilită real, și au dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, aplicînd prevederile art.90 CP, luînd în considerație infracțiunile săvîrșite, de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat. Instituția suspendării condiționate a pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă. Colegiul menționează faptul că, suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în cazul săvîrșirii infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei (alin.4 al art.90 CP). În atare situație, este posibilă aplicarea prevederilor art.90 CP, concluzia la care au ajuns instanțele ierarhic inferioare. Referitor la recursurile declarate de către inculpata Șcerița O. și avocatul acesteia, în care se solicită achitarea inculpatei, deoarece în acțiunile ei nu sunt întrunite elementele infracțiunilor imputate, Colegiul lărgit le consideră neîntemeiate și menționează că, acest temei se cuprinde în pct.8) alin.(1) al art.427 CPP - „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, care include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În speța dată, inculpata a fost pusă sub învinuire, recunoscută vinovată și condamnată în baza art.art. 196 alin.(4), 326 alin.(1) și 361 alin.(1) CP. Elementul material al infracțiunii prevăzute de art.196 CP se realizează prin acțiunea sau inacțiunea cauzatoare de prejudicii fiind întregit de acțiunile de înșelăciune sau abuz de încredere. Pentru întregirea acestui element este necesar să se stabilească lipsa însușirii, ca o condiție-premisă privind constatarea laturii obiective; însușirea privește bunul încredințat subiectului activ al infracțiunii în exploatare. Constatarea laturii obiective a infracțiunii presupune și stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă – cauzarea de daune materiale în proporții mari proprietarului prin înșelăciune sau abuz de încredere – și urmare imediată, exprimată prin daunele materiale cauzate. 8 Componența de infracțiune este una materială, fapta considerîndu-se consumată nu din momentul comiterii acțiunii de înșelăciune sau abuz de încredere, ci din momentul cauzării daunei materiale în proporții mari. Din probele acumulate în cauza dată, s-a constatat că, Șcerița O., știind cu certitudine că la data de 01.08.2008 nu mai deținea funcția de președinte a Asociației Obștești Societatea Amatorilor de cîini, a înstrăinat bunul imobil nr.103 „a” din strada Armenească 30, mun. Chișinău, ce-i aparținea cu drept de proprietate Asociației Obștești Societatea Amatorilor de cîini, concubinului său, cet. Socican V., la un preț diminuat. Prin aceste acțiuni inculpata a cauzat daune materiale în proporții deosebit de mari proprietarului imobilului, în sumă de 570 267,62 lei. Cu referire la infracțiunile prevăzute de art.326 alin.(1) și 361 alin.(1) CP, Colegiul lărgit, reiterează că, aceste infracțiuni au fost săvîrșite de către inculpata Șcerița O., care a susținut că are influență asupra funcționarilor din cadrul Serviciului Veterinar de Stat din Republica Moldova, prin primirea sumei de 600 euro pentru perfectarea pașaportul MD seria 000853 cu înscrierea datelor vădit false privind identitatea, numele, specia, rasa, sexul, data fătării, blana cîinelui de rasă „doberman", care aparținea lui Rusu D., și aplicarea vaccinelor la 26.06.2008, 12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008 și 10.07.2008 de către Serviciul veterinar de Stat al mun. Chișinău. Colegiul menționează că, prin expresia susține că are influență asupra unui funcționar public se înțelege situația în care autorul se laudă că are trecere, că este în bune relații cu o asemenea persoană, că se bucură de încrederea ei, deși afirmațiile sale pot să nu corespundă realității. Pentru existența infracțiunii prevăzute de art.326 CP, nu este necesar ca influența asupra unui funcționar public, de care se prevalează făptuitorul, să fie reală, fiind suficient ca acesta să lase să se creadă că are o asemenea influență. În cazul traficului de influență, făptuitorul, săvîrșind cu voință acțiunea specifică elementului material al infracțiunii știe că banii, bunurile pe care le primește, le cere sau le acceptă reprezintă prețul influenței sale, pe care o are sau susține că o are asupra funcționarului public, pe care, folosind această influență, ar urma să-l determine să facă ori să nu facă un act al voinței sale; acționînd în acest fel, făptuitorul are implicit reprezentarea pericolului creat pentru activitatea organizațiilor de stat și publice, care presupune exercitarea serviciului de către funcționari după cum prescrie legea. Mai mult decît atît, făptuitorul realizează acțiunea tipică în vederea unui scop precis – să-l determine pe funcționarul public să facă ori să nu facă un act care intră în atribuțiile sale de serviciu. În cauză, actul – documentul oficial fals, care a fost confecționat și vîndut de către Șcerița O. este pașaportul MD seria 000853, în care au fost înscrise date denaturate privind identitatea, numele, specia, rasa, sexul, data fătării, blana cîinelui de rasă „doberman", care aparținea lui Rusu D., și aplicarea vaccinelor la 26.06.2008, 12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008 și 10.07.2008 de către Serviciul veterinar de Stat al mun. Chișinău. 9 În sensul art.361 CP, confecționarea și vînzarea se înțelege crearea sau denaturarea conținutului documentelor oficiale care acordă drepturi sau eliberează de obligații, a imprimantelor, ștampilelor sau a sigiliilor unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, și înstrăinarea, transmiterea acestora altor persoane, fără a avea acest drept legal. Componența infracțiunii este formală și se consumă din momentul săvîrșirii tuturor sau cel puțin a unei acțiuni indicate în dispoziția art.361 alin.(1) CP – „confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale …”. În ce privește dezacordul inculpatei Șcerița O. cu acțiunile efectuate în faza de urmărire penală, Colegiul menționează că, potrivit art.24 CPP, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii, și pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură, întrucît părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Colegiul reține faptul că, Șcerița O. a fost asistată de apărător în cadrul urmăririi penale, precum și, în instanțele de judecată, și dispunea de un șir de pîrghii, care puteau fi utilizate pentru apărarea persoanei în procesul de probare a vinovăției de către partea acuzării, însă nici ea și nici apărătorul ei nu s-au folosit de drepturile sale, prevăzute în art.66, 68 CPP. În conformitate cu prevederile art.24 alin.(4) CPP, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. Din conținutul hotărîrilor atacate rezultă că, instanțele de judecată corect au constatat faptele și circumstanțele săvîrșirii infracțiunilor incriminate inculpatei Șcerița O., descriindu-le în partea descriptivă, ulterior, motivîndu-se concluzia de vinovăție printr-un cumul de probe pertinente, concludente și utile, care obiectiv au fost apreciate de instanțele de judecată ierarhic inferioare, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă în concordanță cu prevederile legii. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, temeiurile invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),10) CPP, nu și-au găsit confirmare la judecarea recursului, prin urmare hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi respinse, ca neîntemeiate.

În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct.1) CPP, Colegiul lărgit, D E C I D E: Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, de inculpata Șcerița Olga Leonid și de avocatul Druță Boris în numele inculpatei Șcerița Olga Leonid, cu 10 menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2013, în cauza penală privindu-o pe Șcerița Olga Leonid. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 08 aprilie 2014 ora 9:30. Președinte: Constantin Gurschi Judecători: Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Arhiliuc Liliana Catan 11