1ra-220/2019 — art. 196 alin. 4; 326 alin. 1; 361 alin. 1 CP

1ra-220/2019 — art. 196 alin. 4; 326 alin. 1; 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-220/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Boico Victor, Guzun Ion,

a examinat, fără citarea părților, în camera de consiliu, în baza

materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Scutelnic Cătălin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, în cauza penală în privința

lui

Șcerița Olga XXXXX, născută la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 05.08.2010 - până la 20.12.2011

instanța de apel:

de la 15.05.2012 - până la 02.07.2013

instanța de recurs ordinar:

de la 13.11.2013 – până la 18.03.2014

instanța de apel:

de la 09.12.2014 - până la 16.11.2015

instanța de recurs ordinar:

de la 10.11.2016 – până la 14.03.2017

instanța de apel:

de la 17.05.2017 - până la 12.12.2017

instanța de recurs ordinar:

de la 26.11.2018 – până la 06.02.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2011, Șcerița Olga a fost condamnată:

- în baza art. 196 alin. (4) Cod penal la 3 ani închisoare;

- în baza art. 326 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare;

- în baza art. 361 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare.

1

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă 3

ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Olga la XXXXX, aflându-se în XXXXX, urmărind scopul cauzării de daune

materiale în proporții deosebit de mari proprietarului, prin înșelăciune,

știind cu certitudine că nu mai ocupă funcția de președinte a Asociației

Obștești „Societatea amatorilor de câini din Republica Moldova”, a încheiat

cu concubinul său, Socican V., un contract de cumpărare-vânzare a

imobilului nr. XXXXX, cu suprafața totală de 50,6 m2, proprietate a

Asociației Obștești „Societatea amatorilor de câini din Republica Moldova",

la un preț diminuat de 43.000 lei. Conform evaluării efectuate de către SRL

„Triada" în luna august 2008 valoarea medie a unui metru pătrat de spațiu

nelocuibil din zona străzii XXXXX, în încăperi similare bunului imobil,

constituia în mediu 800 euro. Conform cursului oficial stabilit de Banca

Națională a Moldovei la 01.08.2008 - 1 euro constituia 15.1499 lei. În așa

mod, proprietarului Asociației Obștești „Societatea amatorilor de câini din

Republica Moldova” i-au fost cauzate daune materiale în proporții deosebit

de mari în sumă de 570 267,62 lei.

Tot ea, în perioada XXXXX, prezentându-se ca Președinte a Uniunii

Chinologilor din Republica Moldova și susținând că are influență asupra

funcționarilor din cadrul Serviciului Veterinar de Stat din Republica

Moldova, a perfectat pe numele lui XXXXX., care intenționa să plece peste

hotare în Israel, însoțit de câinele de rasă „doberman”, pașaport pentru

animale de companie XXXXX, care acordă dreptul de a traversa frontiera

de stat a Republicii Moldova. În acest scop, Șcerița Olga a înscris în

pașaportul XXXXX date denaturate privind identitatea câinelui de rasă

„doberman”, în care erau aplicate ștampilele Serviciului veterinar de Stat al

mun. Chișinău, precum că, la 26.06.2008, 12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008

și 10.07.2008 câinele de rasă „doberman” a primit vaccinele respective.

Ulterior, la 05 septembrie 2008 i-a transmis pașaportul sus-menționat lui

XXXXX și a primit personal bani în sumă de 100 euro.

Tot Șcerița Olga, XXXXX, urmărind scopul confecționării și vinderii

documentelor oficiale false care acordă drepturi la trecerea frontierei de

stat a Republicii Moldova, a perfectat pașaportul XXXXX, în care a înscris

date vădit false privind identitatea, numele, specia, rasa, sexul, data fătării,

blana cânelui de rasă „doberman”, care aparținea lui XXXXX D. și aplicarea

2

vaccinelor la 26.06.2008, 12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008 și 10.07.2008 de

către Serviciul veterinar de Stat al mun. Chișinău. În scopul realizării

intenției criminale, XXXXX i-a vândut lui XXXXX pașaportul menționat la

preț de 100 euro.

au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Șcerița O.

să fie condamnată în baza art.196 alin. (4) Cod penal la 3 ani închisoare, în

baza art. 326 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art. 361 alin.

(1) Cod penal la 1 an închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal de

stabilit pedeapsa definitivă prin absorbirea pedepsei mai ușoare de

pedeapsa mai aspră, la 3 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru

femei. A menționat că, instanța de fond corect a apreciat probele cauzei,

însă a aplicat o pedeapsă prea blândă, cu aplicarea art. 90 Cod penal, fără a

ține cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, stipulate în

art.75 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de circumstanțele

cauzei, de atitudinea inculpatei față de faptele comise, că nu a recunoscut

vinovăția atât pe parcursul urmăririi penale, cât și judecării cauzei. Astfel, a

considerat că corectarea lui Șcerița O. ar fi posibilă prin stabilirea unei

pedepse reale cu închisoarea;

- inculpata, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de

achitare pe toate capetele de învinuire, indicând că prima instanță nu a

apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității lor, nu au fost acumulate probe suficiente care ar confirma

vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

iulie 2013 apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate.

procurorul, inculpata și avocatul acesteia Druță B., prin care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță în alt complet de judecată. În susținere a menționat că

pedeapsa stabilită este prea blândă, care nu va atinge scopul pedepsei

penale. Nu s-a ținut cont că Șcerița O. a săvârșit trei infracțiuni, folosindu-

se de situația de serviciu, nu a recunoscut vinovăția, având atitudinea în

tergiversarea judecării cauzei și ducerea în eroare a instanței manifestată

prin prezentarea de martori și înscrisuri dubioase, cu comportament

arogant față de participanții la proces;

3

- inculpata și avocatul acesteia, casarea hotărârilor judecătorești cu

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că în acțiunile

inculpatei nu sunt întrunite elementele infracțiunilor. Inculpata a

menționat că respectiva cauza penală a fost intentată la comandă, deoarece

prin probele acumulate nu se confirmă vinovăția acesteia în săvârșirea

infracțiunilor imputate, iar instanțele judecătorești greșit au condamnat-o.

Reținerea sa a fost efectuată cu grave încălcări, nu a fost prezent interpretul

și avocatul, nu au admis nici un demers înaintat de ea. Avocatul inculpatei

a indicat că pe tot parcursul examinării cauzei lui Șcerița O. i-au fost

încălcate drepturile procesual-penale, iar probele administrate și cercetate

nu dovedesc vinovăția acesteia.

din 18 martie 2014, au fost respinse, ca inadmisibile, recursurile ordinare

declarate. Instanța de recurs a conchis că, instanțele judecătorești inferioare

corect au constatat faptele și circumstanțele săvârșirii infracțiunilor

incriminate inculpatei, motivându-și concluzia de vinovăția printr-un

cumul de probe pertinente, concludente și utile, care obiectiv au fost

apreciate de instanțele de judecată, fiindu-i stabilită o pedeapsă lui Șcerița

O. în concordanță cu prevederile legii.

condamnata și avocatul acesteia Druță B., care au solicitat casarea acestora,

cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că faptele nu întrunesc

elementele infracțiunilor incriminate.

În susținerea solicitărilor, recurenții au indicat asupra nerespectării

de către instanțele de fond, apel și recurs a exigențelor stipulate în art. 6 din

CEDO prin faptul că nu au motivat soluția de condamnare, nu au asigurat

condamnata cu translator în toate ședințele de judecată și doar rechizitoriul

și sentința i-au fost înmânate în limba pe care o cunoaște (limba rusă). La

fel, nu a fost asigurată Șcerița O. cu translator și la momentul reținerii,

efectuării percheziției, precum și audierii în calitate de bănuită. Instanțele

judecătorești nu au atras atenție asupra petrecerii unei preluări a AO

„Societatea amatorilor de câini din Republica Moldova” de către noua

conducere a acesteia; nu s-a luat în considerație că înstrăinarea imobilului

litigios reprezintă o relație juridică civilă. Referitor la capătul de acuzare în

baza art. 361 alin. (1) Cod penal, consideră că a avut loc o provocare de

către XXXXX D., circumstanță care nu a fost luată în seamă de către

instanțele judecătorești, iar pe capătul de acuzare în baza art. 326 alin. (1)

Cod penal, această învinuire nu și-a găsit confirmare din probele

administrate în cadrul cercetărilor judecătorești.

4

octombrie 2014, a fost admis recursul în anulare declarat de condamnata

Șcerița O. și avocatul acesteia Druță B., casată parțial decizia Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2014 și decizia Curții

de Apel Chișinău din 02 iulie 2013, în partea condamnării lui Șcerița O. în

baza art. 326 alin.(1) și 361 alin.(1) Cod penal, cu dispunerea rejudecării

cauzei în această parte în instanța de apel, în alt complet de judecată. În

rest, hotărârile atacate au fost menținute.

9.1. Instanța de recurs în anulare referitor la capătul de învinuire în

baza art. 326 alin.(1) și 361 alin.(1) Cod penal, a conchis că instanțele

judecătorești nu au acordat atenție și nu s-au expus asupra motivelor cu

privire la presupusa provocare căreia a fost supusă condamnata. În cazul în

care un acuzat susține că a fost provocat la săvârșirea unei infracțiuni,

instanțele de judecată trebuie să examineze minuțios materialele cauzei,

deoarece pentru a îndeplini cerința unui proces echitabil, toate probele

obținute în rezultatul provocării de către poliție trebuie să fie excluse.

Astfel, instanța de recurs în anulare a menționat că instanțele judecătorești

au omis să aprecieze corespunzător dacă acțiunile lui XXXXX D., au avut

efectul de a o provoca pe Șcerița O. la săvârșirea infracțiunilor pentru care

aceasta a fost ulterior condamnată, sau dacă au existat careva indici că

infracțiunile ar fi fost comise fără această provocare.

Chișinău din 16 noiembrie 2015, a fost respins, ca nefondat apelul declarat

de inculpata Șcerița O., admis apelul procurorului, casată parțial sentința și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care: Șcerița Olga a fost recunoscută vinovată în baza art. 326 alin.(1) și

361 alin.(1) Cod penal, iar în temeiul art. 60 Cod penal, inculpata a fost

liberată de răspundere penală și încetat procesul penal, din motivul

expirării termenului de prescripție. În rest, sentința a fost menținută.

Chișinău din 16 noiembrie 2015, a declarat recurs ordinar avocatul Druță

Boris în numele inculpatei Șcerița O., care indicând ca temei de drept

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea hotărârilor atacate și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În susținerea solicitării avocatul a menționat că instanța de apel a

ignorat indicațiile din decizia anterioară referitor la provocare. Astfel, nu s-

a dat aprecierea corespunzătoare declarațiilor lui XXXXX D., care a activat

ca agent sub acoperire, fiind acuzat de către inculpată că a săvârșit un act

de provocare. Totodată, instanța a încălcat prevederile art. 136 alin. (6) Cod

5

de procedură penală, care stipulează că, investigatorului sub acoperire i se

interzice să provoace comiterea de infracțiuni. Prin urmare, instanțele

judecătorești au îngrădit accesul liber la justiție, încălcând art. 13 CEDO,

prin ignorarea art. 93-97 Cod de procedură penală, deoarece instanța de

apel administrând noi probe, nu le-a dat aprecierea corespunzătoare. Atât

în instanța de fond, cât și cea de apel au fost interogați martorii Macrii și

Orlov, care au relatat că în septembrie 2008, când aceștia au eliberat

certificatul veterinar lui XXXXX D., ei nu se supuneau inculpatei, precum și

nici nu au fost influențați de ea pentru a comite careva acțiuni ilegale.

Astfel, la materialele cauzei lipsesc careva probe directe sau indirecte, care

ar demonstra contrariul. La fel, instanțele judecătorești nu au luat în

considerație că XXXXX D. nu dispunea de câini în posesie și nu avea scopul

de a pleca în Israel, acesta nu avea chemare de a călători, nu avea viză

deschisă către acest stat. Prin urmare, a fost ignorat și faptul că

pașapoartele pentru animale eliberate de Uniunea Chinologică au fost

completate de instructorul chinolog Ungureanu N. dar nu de inculpată.

Mai mult că, animalele procurate de către martorul sub acoperire, erau

proprietate personală a lui Șcerița O., adică ea a vândut animalele ei, dar

nicidecum din numele Președintelui Uniunii.

din 14 martie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Druță

Boris în numele inculpatei Șcerița Olga, casată total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2015 și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Motivând soluția, instanța de recurs ordinar a statuat că instanța de

apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de

procedură penală și nu a apreciat fiecare probă separat adusă de

participanții la proces și nu s-a pronunțat în mod convingător asupra

acestora, la acest capitol menționând că învinuirea se bazează pe

declarațiile martorului XXXXX Dorin, iar din conținutul deciziei instanței

de apel rezultă că aceasta a respins apelul inculpatei, fiind admis apelul

acuzatorului de stat, apreciind ca fiind veridice depozițiile lui XXXXX D.,

fără a preciza care declarații au fost reținute de instanța de apel ca fiind

adevărate, cele date în cadrul urmăririi penale, în instanța de fond sau cele

depuse nemijlocit în ședința instanței de apel, or XXXXX D. fiind audiat la

diferite etape a procesului penal a dat declarații contradictorii.

De asemenea instanța de recurs ordinar a indicat că instanța de apel

nu a dat aprecierea corespunzătoare informației nr. 02/2 7566 din

23.03.2015 prezentată de Ministerul Tehnologiei Informației și

6

Comunicațiilor al RM, potrivit căreia XXXXX D., în perioada noiembrie

2007 – aprilie 2011 nu a deținut pașaport valabil al cetățeanului Republicii

Moldova. Aceste divergențe urmau a fi apreciate și luate în considerație de

către instanța de apel, ceea ce nu a avut loc, rămânând neclar și fără o

argumentare cuvenită din care motive instanța nu a dat apreciere

declarațiilor lui XXXXX D. cu privire la posibilitatea plecării acestuia peste

hotarele R. Moldova.

În același context, instanța de recurs ordinar a menționat că, instanța

de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele provocării, să analizeze și să

aprecieze probele prezentate în cadrul procesului penal, și să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, motivând totodată

respingerea argumentelor apelantului urmând să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Roșca

din 04 martie 2009, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Șcerița

O. pe motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(2)

lit.b) Cod penal, cu încetarea urmăririi penale. Ulterior, prin ordonanța

prim-adjunct al Procurorului General, A. Pântea din 29 iunie 2010, a fost

anulată ordonanța de încetare a urmăririi penale din 04.03.2009, în temeiul

art. 287 alin.(1) Cod de procedură penală, cu reluarea urmăririi penale

(f.d.119, vol.I).

În speță, ordonanța de reluare a urmăririi penale a avut loc peste o

perioadă mai mare de un an, astfel instanța de recurs ordinar a menționat

că, potrivit practicii judiciare, prin Hotărârea Curții Constituționale din

14.05.2015, au fost declarate neconstituționale prevederile art. 287 alin.(1)

Cod de procedură penală, astfel, instanța de apel urmează să verifice dacă

la reluarea urmăririi penale au apărut fapte noi sau recent descoperite ori

un viciu fundamental care în cadrul urmăririi precedente a afectat

hotărârea respectivă.

Chișinău din 12 decembrie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat

de procurorul în mun. Chișinău, Stăvilă Mihai, admis apelul declarat de

inculpata Șcerița Olga împotriva sentinței Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 20 decembrie 2011, casată parțial sentința în partea

recunoașterii vinovăției lui Șcerița Olga în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 326 alin. (1), 361 alin. (1) Cod penal, și pronunțată în

această parte o nouă hotărâre prin care:

7

Șcerița Olga a fost achitată pe învinuirea în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 326 alin. (1), 361 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta

inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

13.1. Motivând soluția, instanța de apel a menționat că prima instanță

la examinarea cauzei a încălcat prevederile art. 101 alin. (1), 384, alin. (3),

385 alin. (1), pct. 1)-4), 394 alin. (1), pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură

penală.

Judecând apelurile în contextul verificării legalității și temeiniciei

hotărârii atacate, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatei Șcerița

Olga în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1), 361 alin. (1)

Cod penal nu a fost demonstrată, probată prin ansamblul de probe

prezentate, care analizate prin prisma veridicității, pertinenței, utilității și

concludenței lor, nicidecum nu demonstrează vina inculpatei în cele

incriminate.

Instanța de apel a reținut că potrivit rechizitoriului, Șcerița Olga se

învinuiește, că în perioada 14 august - 5 septembrie 2008, prezentându-se

ca Președinte a Uniunii Chinologilor din Republica Moldova și susținând

că are influență asupra funcționarilor din cadrul Serviciului Veterinar de

Stat din Republica Moldova, a perfectat pe numele lui XXXXX, care

intenționa să plece peste hotare în Israel însoțit de câinele de rasă

„doberman", pașaport pentru animale de companie XXXXX care acordă

dreptul de a traversa frontiera de stat a Republicii Moldova. În acest

scop,Șcerița Olga a înscris în pașaportul XXXXX date denaturate privind

identitatea câinelui de rasă „doberman", în care erau aplicate ștampilele

Serviciului veterinar de Stat al mun. Chișinău, precum că la 26.06.2008,

12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008 și 10.07.2008 câinele de rasă „doberman" a

primit vaccinele respective. Ulterior, Șcerița Olga la 05.09.2008 i-a transmis

pașaportul sus-menționat lui XXXXX pentru ce a primit personal bani în

sumă de 100 euro.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatei în baza

art. 326 alin. (1) Cod penal, traficul de influență, primirea de bani, personal,

pentru sine, săvârșită intenționat de către o persoană care susține că are

influență asupra unui funcționar, în scopul de a-l face să îndeplinească ori

să nu îndeplinească acțiuni care intră în obligațiile lui de serviciu,

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Tot ea, Șcerița Olga, se învinuiește că la 5 septembrie 2008, urmărind

scopul confecționării și vinderii documentelor oficiale false care acordă

drepturi la trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, a perfectat

pașaportul XXXXX în care a înscris date vădit false privind identitatea,

8

numele, specia, rasa, sexul, data fătării, blana câinelui de rasă „doberman"

care aparținea lui XXXXX Dorin și aplicarea vaccinelor la 26.06.2008,

12.07.2008, 18.08.2008, 06.08.2008 și 10.07.2008 de către Serviciul veterinar

de Stat al mun. Chișinău. În scopul realizării intenției criminale la 05

septembrie 2008 i-a vândut lui XXXXX Dorin pașaportul XXXXX care

acordă dreptul la traversarea frontierei de stat împreună cu câinele de rasă

„ doberman" care conținea date false privind identitatea câinelui de rasă

„doberman'" și aplicarea vaccinelor la 26.06.2008, 12.07.2008, 18.08.2008,

06.08.2008 și 10.07.2008 de către Serviciul veterinar de Stat al mun.

Chișinău la preț de 100 euro.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatei în baza

art. 361 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - confecționarea și

vânzarea documentelor oficiale false care acordă drepturi.

Instanța de apel de asemenea a reținut declarațiile inculpatei depuse

pe întregul proces penal, probele prezentate de către partea acuzării în

prima instanță și declarațiile martorul XXXXX depuse în cadrul instanței

de judecată care au fost apreciate ca contradictorii cu cele depuse în cadrul

urmăririi penale și anume potrivit procesului-verbal de consemnare a

plângerii (denunțului) din 05 septembrie 2008 și fiind audiat în cadrul

urmăririi penale la aceiași dată XXXXX. (f.d.6, 14, vol. I) a declarat că

„solicită atragerea la răspundere penală a persoanei puțin cunoscută cu

numele de „Olga” care i-a propus lui perfectarea și eliberarea pentru

câinele lui de rasă: doberman de 3 luni, fără documente, a certificatului

forma nr.1 și pașaportul veterinar pe câine, pentru ce estorcă suma de 400

euro, etc. La finele lunii august 2008, el urma să plece peste hotarele RM cu

câinele în cauză și anume în Israel”. Ulterior, în cadrul cercetării

judecătorești în instanța de fond, XXXXX D. și-a modificat declarațiile

invocând „Prima dată a telefonat-o pe inculpată la data de 21.08.2008 cu

scopul de a-i face acte false câinelui pentru a vinde mai apoi câinele peste

hotare. După care a aflat că este necesar de careva certificate. A vorbit cu o

persoană necunoscută care realiza câini, dându-i un număr de telefon de la

Asociația Chinologilor din RM, respectiv a telefonat, i-a răspuns o

domnișoară, la ce i-a spus că îl interesează câinii rottweiler, care i-a dat

numărul de telefon al inculpatei. A telefonat-o, spunându-i că are nevoie

de un țânc. El i-a spus inculpatei că are un câine doberman și nu are acte,

însă dorește să le facă, etc. La aeroport a văzut că viza este expirată și a

hotărât să facă o procură pentru câini ca să-I scoată din țară (f.d. 128-129,

vol. 2).

9

Instanța de apel a reținut și declarațiile martorilor Macrii Valerii și

Orlov Victor, date în ședința instanței de fond, verificate prin citire în

ședința instanței de apel.

Procurorul a argumentat poziția privind învinuirea inculpatei în

comiterea infracțiunilor incriminate prin probele scrise cercetate de

instanța de fond și verificate de instanța de apel și anume: procesul - verbal

de consemnare a plângerii cet. XXXXX Dorin din 05.09.2008; declarația

depusă de XXXXX Dorin la 05.09.2008; procesul - verbal de marcare a

banilor din 05.09.2008; decizia din 05.09.2008 privind controlul transmiterii

banilor extorcați cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale; procesul - verbal

de percheziție din 05.09.2008; procesul-verbal de reținere din 05.09.2008;

procesul – verbal de ridicare de la Orlov Victor; cotorul certificatului

veterinar seria AV nr. 0009439 din 06.09.2008; procesul – verbal de ridicare

din 06.09.2008 de la XXXXX Dorin; certificatul veterinar forma nr. 1 seria

AV nr. 0009439 din 06.09.2008; raportul de expertiză nr. 2549 din

22.09.2008; procesul – verbal de examinare a obiectului din 16.10.2008;

ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 04.12.2008; ordonanța

de încetare a urmăririi penale din 04.03.2009; ordonanța privind

conexitatea cauzelor penale din 01.07.2010; ordonanța din 29.06.2010 de

anulare a ordonanței de încetare a urmăririi penale din 04.03.2009.

Judecând apelul în contextul verificării legalității și temeiniciei

hotărârii atacate, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatei Șcerița

Olga în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 361 al. (1) Cod penal și

art. 326 al. (1) Cod penal nu a fost demonstrată, probele prezentate,

analizate prin prisma veridicității, pertinenței, utilității și concludenței lor

nicidecum nu demonstrează vina inculpatei în cele incriminate, astfel

instanța de apel a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatei nu sunt

întrunite elementele infracțiunilor incriminate.

La fel, instanța a reținut că prin cotorul certificatului veterinar seria

AV nr. 0009439 din 06.09.2008 se confirmă cert că acest certificat este scris,

întocmit și semnate de către medicul veterinar-epizootolog Orlov V., la

data de 06.09.2008 și nu de către inculpata Șcerița Olga, și aceasta nici nu

putea să întocmească, să confecționeze și să vândă certificatul veterinar

seria AV nr. 0009439 din 06.09.2008 la data de 06.09.2008, deoarece la acel

moment la 05.09.2008 inculpata era reținută, fapt confirmat prin procesul

verbal de reținere din 05.09.2008 (f. d. 24-30, vol. 1).

Faptul că certificatul i-a fost scris și eliberat lui XXXXX Dorin de către

medicul veterinar-epizootolog Orlov V., se confirmă prin însăși declarațiile

martorului Orlov Victor depuse atât în cadrul urmăririi penale cât și în

10

instanțele de judecată și chiar din declarațiile martorului XXXXX Dorin

care a declarat că „…a doua zi la 06.09.2008, el s-a dus la clinica veterinară de

stat la Orlov și i-a spus că este din partea Olgăi Șcerița. El i-a perfectat forma nr. 1

pentru ambii câini…”. Astfel, aceste probe de fapt o dezvinovățesc pe

inculpată.

În partea înaintării vinovăției inculpatei Șcerița Olga în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, instanța de apel a menționat

că procurorul a prezentat în susținerea învinuirii pe acest capăt

următoarele probe: - procesul – verbal de ridicare din 06.09.2008 de la

XXXXX Dorin și ordonanța procurorului din 24.09.2008, însă prin aceste

probe nici de cum nu se confirmă vinovăția inculpatei în comiterea faptei

încriminate, ci dimpotrivă se dovedește înafara oricăror dubii nevinovăția

ei și lipsa elementelor infracțiunii.

Astfel, instanța de apel constată că la materialele dosarului nu sunt

anexate pașapoartele pentru animale de companie MD seria A000853 și

MD seria A000852, precum că au fost confecționate și vândute de către ea

inculpată.

Faptul că pașapoartele nu au fost anexate la materialele dosarului se

confirmă și prin rechizitoriu (f. d. 53-54 verso, vol. 2) în care se indică ca

probatoriu că prin ordonanța procurorului din 24.09.2008 au fost

recunoscute ca corpuri delicte aceste pașapoarte dar nu au fost anexate la

materialele dosarului. Totodată faptul că aceste pașapoarte nu au fost

anexate la materialele dosarului se confirmă și prin borderourile pieselor

din cauza penală nr. 2008421065 ale volumelor I și II.

La fel instanța de apel a constatat că la materialele dosarului se

regăsește certificatul veterinar forma nr. 1 seria AV nr. 0009439 din

06.09.2008 – în original, eliberat lui XXXXX Dorin, potrivit căruia doi căței,

de rasă rotweiler și doberman, sunt vaccinați împotriva rabiei la data de

18.08.2008, pestei – la 18.08.2008, leptospirozei – la 18.08.2008,

dechelmetizarea - la 08.08.2008 (f.d. 67 vol.I) iar la adoptarea soluției, prima

instanță nu a ținut cont de faptul că acest certificat veterinar este eliberat de

către medicul veterinar-epizootolog, Orlov Victor, și nu de inculpată.

Totodată, din declarațiile martorului Orlov Victor date în ședința instanței

de judecată nu rezultă că el ar fi acționat la rugămintea inculpatei.

Astfel, nu a fost demonstrat că Șcerița Olga ar fi realizat latura

obiectivă a infracțiunii de confecționare și vânzare a documentelor oficiale

false, deoarece nu a fost probat că inculpata ar fi confecționat documente

false, ar fi modificat conținutul unor documente autentice sau ar fi vândut

documente oficiale false.

11

Mai mult decât atât, instanța de apel a menționat că deși potrivit

învinuirii, lui Șcerița Olga i se incriminează că a perfectat pașaportul MD

seria 000853 în care a înscris date vădit false privind identitatea, numele,

specia, rasa, sexul, data fătării, blana câinelui de rasă „doberman" care

aparținea lui XXXXX D., la materialele cauzei nu se regăsește pașaportul

nominalizat, fiind atestată doar prezența certificatului veterinar forma nr. 1

seria AV nr. 0009439 din 06.09.2008 care este scris, întocmit și semnat de

către medicul veterinar-epizootolog Orlov V., chestiune care confirmă cu

certitudine că acest certificat nu a fost scris de către inculpată.

Instanța de apel a stabilit că în speță lipsește obiectul material al

infracțiunii și latura obiectivă deoarece pașaportul MD seria 000853 nu se

regăsește la materialele cauzei și nu a fost examinat de către instanța de

judecată. Totodată partea acuzării nu a prezentat și nu a efectuat nici o

expertiză grafologică care ar confirma faptul că inculpata a confecționat

documente oficiale false.

În virtutea celor constatate, instanța de apel a statuat că din

ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul de stat, cercetate de

instanța de fond și suplimentar în instanța de apel, rezultă cert că nu se

constată vinovăția lui Șcerița Olga în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 361 al. (1) Cod penal, deoarece în acțiunile inculpatei nu sunt întrunite

elementele infracțiunii, lipsesc obiectul și latura obiectivă a infracțiunii, or,

partea acuzării nu a prezentat instanței de judecată nici o probă care ar

dovedi în afara oricăror dubii vinovăția inculpatei în comiterea

confecționării și vânzării documentelor oficiale false, astfel încât inculpata

urmează a fi achitată, pe motiv că în fapta ei nu sunt întrunite elementele

infracțiunii încriminate și nici elementele infracțiunii prevăzute de art. 361

al. (1) Cod penal.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatei Șcerița Olga în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 326 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

menționat că prima instanță și-a întemeiat soluția de condamnare a

inculpatei în baza declarațiilor XXXXX Dorin, fără a ține cont de faptul că

pe parcursul procesului penal acestea sunt contradictorii, conțin

inexactități și divergențe.

La acest capitol, instanța de apel a constat că în declarațiile lui

XXXXX Dorin sunt divergențe esențiale referitor la originea câinelui –

„doberman” sau „rotweiler”, precum și faptul că inițial indică că „…Șcerița

Olga i-a propus lui perfectarea și eliberarea pentru câinele lui de rasă: doberman de

3 luni, fără documente, a certificatului forma nr.1 și pașaportul veterinar pe câine,

pentru ce estorcă suma de 400 euro, etc. La finele lunii august 2008, el urma să

12

plece peste hotarele RM cu câinele în cauză și anume în Israel” apoi se contrazice

relatând că „…….prima dată a telefonat-o pe inculpată la data de 21.08.2008 cu

scopul de a-i face acte false câinelui pentru a vinde mai apoi câinele peste hotare.

După care a aflat că este necesar de careva certificate. A telefonat-o, i-a spus că îl

interesează câinii rottweiler spunându-i că are nevoie de un țânc. Că la aeroport a

văzut că viza este expirată și a hotărât să facă o procură pentru câini ca să-i scoată

din țară….” , însă în ședința de judecată s-a constat înafara oricăror dubii că

XXXXX Dorin nu a avut nici odată deschisă viză pentru Israel, divergențele

sunt și că dacă XXXXX Dorin la finele lunii august 2008 urma să plece peste

hotarele Republicii Moldova și anume în Israel, iar el insistă, sună insistent

de nenumărate ori inculpatei la data de 05.09.2008 pentru a-i transmite

banii împreună cu colaboratorii de poliție.

Totodată, în opinia instanței de apel, prima instanță urma să dea

apreciere corespunzătoare informației nr. 02/2 7566 din 23.03.2015

prezentată de Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al RM,

potrivit căreia: „cet. XXXXX Dorin, născut la 16.10.1978 a deținut pașaportul

A0296103 eliberat la 27.11.1997, termenul de valabilitate al căruia a expirat la

27.11.2007. Actualmente, cet. XXXXX Dorin este titularul pașaportului

cetățeanului Republicii 11 Moldova B1007391 eliberat la 28.04.2011 (valabil până

la 28.04.2018). În acest context, în perioada noiembrie 2007 – aprilie 2011

XXXXX Dorin nu a deținut pașaport valabil al cetățeanului Republicii Moldova”.

Astfel, instanța de apel reține că XXXXX Dorin nu avea nici un scop

de a cumpăra și a pleca undeva cu câini, nici o posibilitate reală, teoretică

de a pleca în Israel, totodată nu se confirmă nici printr-un document oficial

că dânsul dispunea de chemare (obligatoriu pentru cetățenii din Republica

Moldova din partea cetățenilor Israelului), de viză deschisă către Israel, nu

a prezentat la judecată pașaportul străin, rezervare pentru câini, bilet la

avion Moldova - Israel, fapt ce confirmă că XXXXX Dorin avea un scop

bine determinat de provocare a inculpatei la comiterea infracțiunii.

Sub un alt aspect, instanța de apel a menționat că în speță urmărirea

penală a fost începută potrivit ordonanței de începere a urmăririi penale

din 05 septembrie 2008 în privința lui Șcerița Olga în baza art. 326 alin. (2)

lit. b) Cod penal, ca urmare a plângerii (denunțului) lui XXXXX Dorin

referitor la traficul de influență săvârșit de Șcerița Olga (f.d. 1, vol. 1).

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Roșca

privind încetarea urmăririi penale din 04 martie 2009, s-a dispus scoaterea

de sub urmărire penală a lui Șcerița Olga pe motivul lipsei elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu încetarea

urmăririi penale pe cauza penală nr. 2008421065 (f.d. 113-115, vol. 1).

13

Ulterior, prin ordonanța prim-adjunct al Procurorului General, A.

Pântea din 29 iunie 2010, a fost anulată ordonanța de încetare a urmăririi

penale din 04.03.2009, în temeiul art. 287 alin.(1) Cod de procedură penală,

cu reluarea urmăririi penale (f.d.119-120, vol. I), în ordonanță fiind indicat

că aceasta urmează a fi anulată deoarece nu a existat în fapt cauza care a

determinat adoptarea acestei hotărâri, totodată, în ordonanța procurorului

ierarhic superior s-a menționat că la adoptarea hotărârii de încetare a

urmăririi penale procurorul a admis o eroare de drept, făcând referire la

temeiul prevăzut de art. 287 alin.(1) Cod de procedură penală.

Conform prevederilor art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală,

expres indică că în cazurile în care ordonanțele de încetare a urmăririi

penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire

au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă

apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul

urmăririi precedente, care a afectat hotărârea respectivă. În cazul

descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu

mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a

urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire.

În această parte, instanța de apel a reținut că reluarea urmăririi

penale a avut loc peste o perioadă mai mare de un an, și anume peste 1 an

3 trei luni și 25 zile, de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a

urmăririi penale în privința lui Șcerița Olga pe motivul lipsei elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a evidențiat că, prim-adjunctul Procurorului General,

A. Pântea, prin ordonanța din 29 iunie 2010, neîntemeiat, nemotivat, eronat

și contrar prevederilor art. 287 Cod de procedură penală a dispus anularea

ordonanței de încetare a urmăririi penale din 04.03.2009, deoarece din

materialele dosarului nu rezultă că au apărut fapte noi sau recent

descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente, care

ar fi afectat ordonanța de încetare a urmăririi penale din 04.03.2009.

Prin Hotărârea Curții Constituționale din 14.05.2015, au fost declarate

neconstituționale prevederile art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală,

astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță urma să verifice dacă la

reluarea urmăririi penale au apărut fapte noi sau recent descoperite ori un

viciu fundamental care în cadrul urmăririi precedente ar fi afectat

hotărârea respectivă.

Cu referire la argumentul apărării privind provocarea inculpatei la

comiterea infracțiunii, instanța de apel analizând acțiunile martorului

XXXXX Dorin, cât și declarațiile lui depuse la toate etapele procesului

14

penal, precum și acțiunile organului de urmărire penală, a conchis că sunt

prezente acțiuni de provocare, instigare a inculpatei, menționând în acest

sens că în procesul-verbal de interogare a lui XXXXX Dorin din 5

septembrie 2008, în timpul orelor 18:10-18:50, acesta menționează suma de

100 euro, apoi, la aceeași dată este emisă Decizia aprobată de procuror,

prin care se menționează că lui „Olga” necesită a i se transmite suma de

100 euro marcați cu substanțe chimice speciale (f.d. 11, vol. I).

Prin procesul verbal privind marcarea și examinarea bancnotelor din

5 septembrie 2008, deja se marchează suma de 600 euro (f.d. 9, vol. I).

Prin decizia din 05.09.2008 privind controlul transmiterii banilor

extorcați cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale, a fost indicat că se

transmit către XXXXX Dorin, pentru a fi transmise persoanei pe nume

„Olga” bani estorcați, în sumă de 100 euro marcați cu substanțe chimice

(f.d. 11 vol. I).

În procesul-verbal de reținere din 05.09.2008, a fost indicat că, Șcerița

Olga a fost reținută la data de 05.09.2008, la ora 21:22, în flagrant, în

moment ce primea suma estorcată de 100 euro (f.d. 24, vol. I), iar prin

procesul - verbal de percheziție din 05.09.2008, a fost indicat că de la Șcerița

Olga s-au ridicat 600 euro (f.d. 18 vol. I).

Astfel, din materialele dosarului, instanța de apel a stabilit cert

insistența cu care XXXXX Dorin o căuta și telefona frecvent pe Șcerița Olga

care la acel moment îndeplinea funcția de președinte a Uniunii

Chinologilor din Republica Moldova,solicitând de a-i vinde câni și perfecta

actele pentru aceștia.

Organele de urmărire penală nu au prezentat nici o probă care ar

confirma că la acel moment Russu Dorin avea în posesie câine de rasă

„doberman” pentru care solicita de la inculpată să-i perfecteze acte pentru

plecare în statul Israel.

Instanța de apel analizând aspectele nominalizate, a atestat că sunt

multe divergențe și dubii, care nu au fost înlăturate de către partea acuzării

și se atestă cert în speță, existența „provocării” din partea martorului

XXXXX Dorin și poliției, aspect regăsit și în jurisprudența Curții Europene

a Drepturilor Omului.

Astfel, instanța de apel a menționat că, în speța dată a avut loc o

„provocare” sau „instigare” la săvârșirea infracțiunii de către Șcerița Olga

din partea organelor de drept, deoarece anume XXXXX Dorin o telefona

insistent pe inculpată, insista să achite banii, invocând că se grăbește,

fiindcă urmează să zboare în Israel, unde nu se permite intrarea câinilor de

15

rasă rotweiler, deși la caz nu sunt prezente careva dovezi că martorul urma

să plece în Israel.

Mai mult ca atât, pașaportul străin al lui XXXXX Dorin era expirat

aproape cu un an până la data de 27.11.2007, ultimul nu a avut niciodată

viză deschisă în statul Israel, iar în ședința instanței de apel a declarat că nu

era la curent despre aceasta.

Instanței de apel i-au trezit dubii și divergențele numeroase în

declarațiile lui XXXXX Dorin, precum și modalitatea de petrecere a

urmăririi penale, iar în materialele dosarului nu este specificat ce foloase

ilicite ar fi avut Șcerița Olga de la vânzarea câinelui lui XXXXX Dorin.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că martorul XXXXX Dorin

împreună cu colaboratorii organelor de drept au acționat doar cu intenția

de a o provoca, de a o influința pe Șcerița Olga la comiterea infracțiunilor.

Totodată nu există nici o dovadă că Șcerița Olga a mai comis alte

infracțiuni, în special infracțiuni legate de corupție.

La constatarea provocării, instanța de apel a făcut referire la

jurisprudența CtEDO și anume la hot. Teixeira de Castro contra

Portugaliei, din 9 iunie 1998; hot. Ramanauskas contra Lituaniei din 5

februarie 2008; hot. Khudobin contra Rusiei din 26 octombrie 2010 și hot.

Sandu contra Moldovei din 11 februarie 2014.

La fel, instanța de apel a considerat că prima instanță urma să

stabilească dacă Șcerița Olga a fost provocată să săvârșească infracțiunea și

dacă ea putea fi în mod rezonabil considerată ca fiind implicată în

activitatea infracțională respectivă până la implicarea poliției.

Astfel, conform jurisprudenței CtEDO, instigarea de către poliție are

loc atunci când ofițerii implicați sau persoane care acționează în baza

instrucțiunilor date de către aceștia, nu se limitează la investigarea

activităților infracționale intr-o maniera pasivă, dar exercită presiuni

asupra persoanei în sensul determinării la comiterea infracțiunii, care în

mod normal nu ar fi fost comisă, în scopul obținerii probelor și înaintării

acuzațiilor.

În speță, instanța de apel a stabilit că anume XXXXX Dorin a

telefonat-o insistent pe inculpata Șcerița Olga, anume el a insistat să se

întâlnească cu aceasta stabilind ziua pentru ai înmâna banii, astfel este

evident rolul activ al martorului în instigarea inculpatei.

În această ordine de idei, instanța de apel a subliniat că nu a existat

nici o prezumție că inculpata a fost anterior implicată în careva activități

infracționale de corupție, nu au existat dovezi că ea era predispusă la

comiterea acestor infracțiuni, iar faptul că organele de poliție nu puteau să

16

pornească o urmărire penală împotriva inculpatei până la administrarea

probelor că ea într-adevăr a săvârșit o infracțiune nu face decât să confirme

existența în respectiva cauză a unei provocări din partea agenților statului.

În acest sens, instanța de apel a considerat relevant de a face referire

la cauza CtEDO, Sandu v. Republica Moldova, cererea nr. 16463/08 din

11.02.2014.

Generalizând cele constatate, instanța de apel a conchis că, din

ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul de stat, cercetate de

instanța de fond și suplimentar de instanța de apel, rezultă cert că nu se

constată vinovăția inculpatei Șcerița Olga în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că

faptele acesteia nu întrunesc elementele infracțiunilor respective.

ianuarie 2018, a declarat recurs ordinar procurorul în procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, la data de 01 februarie 2019,

prin care, invocând în calitate de temei pentru recurs, prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, a solicitat casarea deciziei cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

14.1. În motivarea recursului ordinar declarat, procurorul a expus

următoarele:

- instanța de apel urma să dezvăluie concluzia de achitare a

inculpatei expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse

în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt care pe caz

nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin

general a probelor și circumstanțelor cauzei penale. În cazul dat, instanța

de apel, a acționat în derogarea de la prevederile procesual - penale

precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme de

Justiție expuse în pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12.12.20105 cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, conform căreia,

nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei pronunțate;

- instanța de apel în mod greșit a apreciat probele administrate și

concluzia făcută și-a bazat-o doar pe declarațiile și versiunea inculpatei

Șcerița Olga, versiune și declarații care sunt combătute prin acel cumul de

probe cercetate;

- instanța de apel în mod greșit a respins declarațiile martorului

XXXXX Dorin, întrucât careva temeiuri ce ar impune respingerea acestora,

17

sau cel puțin aprecierea lor critică, nu s-au atestat, ultimul pe parcursul

întregului proces penal a relatat unele și aceleași circumstanțe;

- în ședința de judecată nu s-a dovedit că părțile, adică XXXXX Dorin

și inculpata Șcerița Olga se cunoșteau înainte de petrecerea evenimentului

infracțional și astfel s-a dovedit că la acel moment nu erau în careva relații,

în special ostile, ce l-ar fi motivat pe XXXXX Dorin a o denunța calomnios

pe inculpata Șcerița Olga, iar cronologia evenimentelor descrise de către

martorul XXXXX Dorin, s-a confirmat prin acțiunile procesuale petrecute și

probe prezentate instanței de judecată;

- în funcția care era deținută de inculpata Șcerița Olga, intra

eliberarea pașapoartelor pentru câini de rasă și fără rasă, ultima avea

dreptul de a elibera, pentru câine de rasă „doberman”, pașaport care

îndeplinea funcția și de pașaport veterinar. Pașapoartele au fost eliberate

de către inculpată contra unei sume bănești ce depășea taxa oficială, care

constituia 60 lei conform declarațiilor însăși ale inculpatei depuse în

instanța de fond (f.d. 147 -149 voi. 2). Pașaportul nu putea fi eliberat în

lipsa vaccinelor necesare, fapt cunoscut de către inculpată care intenționat

a introdus în acte informații denaturate cu privire la vaccinarea câinilor

deținuți de XXXXX Dorin;

- la aprecierea acțiunilor inculpatei Șcerița Olga în sensul art. 326 Cod

penal, se reține că dânsa i-a promis martorului XXXXX Dorin realizarea

unui act contrar legii, fără a fi influențată de careva persoane sau careva

circumstanțe, dânsa l-a convins pe XXXXX Dorin că în derogare de la

normele legale, în lipsa documentelor ce confirmă vaccinarea câinilor,

precum și a datelor ce ar dovedi acest fapt, îi v-a „rezolva problema”, adică l-

a convins că are influență asupra funcționarilor clinicii pe care îi v-a

influența în condițiile create a realiza acțiunile dorite, dânsa a realizat

scopul pus prin falsificarea actelor indicate, mai mult ca atât ținând cont în

acest sens și de funcția deținută de Șcerița Olga, ea a recepționat banii

pentru fapta realizată;

- recurentul a considerat că nu poate exista o provocare din partea lui

XXXXX Dorin, deoarece întru realizarea intenției infracționale Șcerița Olga

nu a fost impusă a acționa contrar legii de către ultimul, iar în simpla

situația inculpata pur și simplu ar fi refuzat realizarea unui act ilegal;

- XXXXX Dorin nu a acționat sub conducerea poliției, deoarece el deja

după începerea realizării acțiunilor criminale de către inculpată, s-a adresat

organului de poliție și este irezonabil a afirma că dânsul s-a adresat

organului de poliție cu scopul de a comite provocarea inculpatei, pe care

nici nu o cunoștea la acea etapă;

18

- inculpata cunoștea destinația plecării clinilor iar conform

declarațiilor acesteia nu se permite introducerea clinilor de rasă rotweiler

în statul Israel (f.d. 81 - 84 vol. 1), însă contrar acestor reguli a acționat în

vederea atingerii scopului infracțional, convingându-l pe XXXXX D. de

corectitudinea și legalitatea acțiunilor sale;

- în actul eliberat este indicată destinația plecării câinilor în Israel,

ceea ce în mod repetat dovedește intenția cu care inculpata a acționat,

conștientizând din start caracterul ilegal al acțiunilor sale;

- instanța de apel nu și-a motivat soluția emisă, din ce reiese că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce echivalează

conform prevederilor art. 435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea

fondului apelului, din care considerente decizia atacată urmează a fi casată

cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel în alt

complet de judecată.

declarat de către procuror în raport cu materialele dosarului și motivele

invocate, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanța de fond ori de apel.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei, la caz constatând că procurorul a declarat recursul

ordinar în termenul prevăzut de norma menționată.

Procurorul în recursul ordinar declarat, a invocat în calitate de temei

pentru casare a deciziei, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

19

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele din recurs,

Colegiul penal constată că acestea nu și-a găsit confirmarea.

Autorul recursului și-a expus dezacordul cu aprecierea probelor

efectuată de către instanța de apel și critică hotărârea instanței în partea

prin care inculpata Șcerița Olga a fost achitată pe capetele de învinuire în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și 361 alin. (1) Cod

penal.

Astfel, examinând argumentele invocate de recurent, precum că:

„instanța de apel a efectuat o apreciere eronată și formală de ordin general a

probelor și circumstanțelor cauzei penale; instanța în mod greșit a respins

declarațiile martorului XXXXX Dorin, or, careva temeiuri ce ar impune

respingerea acestora, sau cel puțin aprecierea lor critică nu s-au atestat”, Colegiul

penal atestă că, respectivele alegații nu se înrolează în susținerea temeiului

de drept invocat.

Dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu reprezintă

unul din temeiurile de drept prevăzute pentru declararea recursului

ordinar.

Aprecierea probelor reprezintă o prerogativă exclusivă a instanțelor

ce judecă fondul cauzei și în acest sens Colegiul penal evidențiază că,

instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Astfel, critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de

reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării

cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată

de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu

caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o

chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se

înfăptuiește de către instanța de recurs.

În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs

verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv

prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului,

deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar

contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia.

20

Lecturând textul hotărârii atacate, Colegiul penal constată că în

prezenta speță instanța ierarhic inferioară și-a motivat decizia în

concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, astfel aceasta cuprinzând temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la

respingerea apelului procurorului și admiterea apelului declarat de către

partea apărării în prezenta cauză, fiind expusă o motivare clară și

consecventă ce a atras după sine adoptarea unei asemenea soluții.

Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a respectat și

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra

tuturor motivelor invocate în cererile de apel și prin hotărârea sa a oferit

răspunsuri complete și argumentate asupra acestora, în coraport cu

circumstanțele stabilite în prezenta speță, ce au fost verificate în ședință de

judecată, fiind oferite răspunsuri la argumentele esențiale.

Colegiul penal conchide că argumentele invocate de către recurent,

au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea deciziei

instanței de apel întrucât ultima și-a motivat complet ceea ce echivalează

cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor expuse în art. 6

CEDO.

Prin urmare, opozabil celor susținute de către recurent, Colegiul

penal specifică că, judecând cauza, instanța de apel a examinat-o sub toate

aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este

argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și

nemijlocit verificate în ședința de judecată, în condițiile art. 100 alin. (4)

Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Deci, nu putem vorbi despre o examinare unilaterală a probatoriului

administrat în această cauză, odată ce instanța a respectat procedura de

cercetare a probelor per ansamblu, atât cele din partea acuzării, cât și cele

ale apărării.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care

s-a bazat procurorul Scutelnic Cătălin în recursul declarat, nu sunt

imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se

conchide că instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat răspuns la toate motivele expuse în apeluri, în coraport cu poziția

părților și a argumentelor de motivare a soluției emise de prima instanță,

astfel fiind atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor

procesual-penale, este legală și întemeiată.

21

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că argumentele

pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea

recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune necesitatea

casării deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat în cauză, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017,

în cauza penală în privința lui Șcerița Olga XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 februarie 2019.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Boico Victor

Guzun Ion

22