1ra-254/14 — art.287 al.3 și art.287 al.2 lit.b, 90 CP

1ra-254/14 — art.287 al.3 și art.287 al.2 lit.b, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-254/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Liliana Catan, Ion Arhiliuc, Iurie Diaconu, Ion Guzun

Cu participarea:

Procurorului - Nicolae Suvac

Avocaților - Mihail Conțescu, Valentina Arnaut, Vasilisa Zaporojan

și Grigore Bargan

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de Procurorul de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, de avocatul Mihail Conțescu în

numele inculpatului Driga Eduard, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 septembrie 2013, în cauza penală privindu-i pe

Fidiriuc Vadim Mihail, născut la

15.06.1991, domiciliat în mun. Chișinău, str.

Igor Vieru 12, ap. 2 , fără antecedente penale,

Șaptefrați Artiom Ghenadie, născut la

01.06.1990, domiciliat în or. Criuleni, str. 31

august 169, fără antecedente penale ,

Driga Eduard Serghei, născut la

11.11.1991, , domiciliat în or. Criuleni, str.

Ștefan Neaga 12, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei:

-în instanța de fond din 27.09.2011 - 25.03.2013;

-în instanța de apel din 22.05.2013 - 19.09.2013;

-în instanța de recurs din 13.11.2013- 11.03.2014;

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-au prezentat:

Procurorul, care a solicitat admiterea recursului înaintat și respingerea

recursului declarat de avocatul Mihail Conțescu în numele inculpatului Driga Eduard,

ca fiind neîntemeiat.

Avocatul Mihail Conțescu și inculpatul Driga Eduard, care au susținut recursul

declarat, solicitînd admiterea acestuia și respingerea recursului înaintat de procuror.

Avocatul Valentina Arnaut și inculpatul Fidiriuc Vadim, care au solicitat

1

respingerea recursului declarat de procuror, ca fiind neîntemeiat.

Avocatul Vasilisa Zaporojan și inculpatul Șaptefrați Artiom, care au solicitat

respingerea recursului declarat de procuror, ca fiind neîntemeiat.

Avocatul Grigore Bargan în numele părții vătămate Maxim Spirin, a solicitat

admiterea recursului declarat de procuror și respingerea recursului înaintat de

avocatul Mihail Conțescu în numele inculpatului Driga Eduard, ca fiind neîntemeiat.

Asupra recursurilor ordinare în cauză, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom,

în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare fiecăruia.

În conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an fiecăruia.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Spirin Maxim a fost admisă,

încasîndu-se în mod solidar de la Driga Eduard, Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom

în beneficiul acestuia, prejudiciul material în sumă de 22 637,03 lei și prejudiciul

moral în mărime de 45 000 lei.

Vadim, Șaptefrați Artiom și Driga Eduard, prin înțelegere prealabilă, la 09 iunie

2011, aproximativ la ora 19.00, în mun. Chișinău, în parcul „Valea Morilor", fiind în

stare de ebrietate alcoolică, încălcînd grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea

violenței asupra altei persoane, s-au apropiat de soții Spirin Maxim și Spirin Tatiana

care se plimbau prin parc și în vederea realizării intențiilor sale criminale pentru a

provoca fără nici un motiv un conflict cu aceștia, Fidiriuc Vadim a cerut într-un mod

agresiv o țigară, bani și un telefon mobil de la Spirin Maxim. În continuarea

acțiunilor criminale, la refuzul lui Spirin Maxim de a da aceste bunuri, Driga Eduard

împreună cu Șaptefrați Artiom s-au apropiat de Spirin Maxim, unde Driga Eduard

intenționat i-a aplicat lui Spirin Maxim cîteva lovituri cu piciorul în abdomen și

cîteva lovituri cu pumnul peste corp și membrele acestuia, apoi și Fidiriuc Vadim,

împreună cu Șaptefrați Artiom s-au apropiat de Spirin Maxim și i-au aplicat lovituri

cu pumnii peste tot corpul.

Datorită rezistenței active opuse de către Spirin Maxim, manifestată prin faptul

aplicării unei lovituri cu umbrela în cap lui Driga Eduard, inculpații au încetat pentru

scurt timp acțiunile sale huliganice, dar imediat Driga Eduard a luat o piatră de jos și

a aruncat-o în direcția lui Spirin Maxim lovindu-l în cap. Șaptefrați Artiom, Fidiriuc

2

Vadim și Driga Eduard și-au încetat acțiunile sale criminale numai datorită faptului

că Spirin Maxim a reușit să fugă de la fața locului și ulterior să apeleze la poliție.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1550/D din 21 iunie 2011,

părții vătămate i-a fost cauzată vătămare corporală ușoară, ce condiționează o

dereglare a sănătății de scurtă durată.

În drept, acțiunile lui Driga Eduard au fost încadrate în dispoziția art. 287 alin.

(3) Cod penal, iar ale inculpaților Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom au fost

încadrate în dispoziția art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom să fie condamnați în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, iar Driga Eduard să fie condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului, procurorul a invocat că, instanța de judecată nu a ținut

cont de gravitatea infracțiunii comise de către inculpați, de motivele care au stat la

baza comiterii infracțiunii, comportamentul inculpaților după comiterea infracțiunii,

de faptul că nu au conștientizat pericolul social al acțiunilor comise de către ei și în

general de atitudinea inculpaților față de întregul act al justiției. În opinia acuzării,

comportamentul inculpaților denotă faptul că aceștia sunt predispuși și în continuare

la comiterea infracțiunilor, iar izolarea acestora de societate va contribui la educarea

lor și în așa mod, legea penală își va atinge scopul scontat.

3.1. Împotriva sentinței a depus apel și avocatul Grigore Bargan în numele

părții vătămate, care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea laturii penale,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpaților să le fie

aplicate pedepse mai aspre, or instanța de fond le-a stabilit pedepse prea blînde,

ignorînd prevederile art. art. 41, 42, 75, 77 Cod penal neținînd cont nici de

comportamentul inculpaților după săvîrșirea infracțiunii.

3.2. Avocatul Conțescu Mihail în numele lui Driga Eduard, la fel a declarat

apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri

de achitare și respingerea acțiunii civile înaintată de către partea vătămată, iar în caz

că va fi găsit vinovat de săvîrșirea infracțiunii încriminate, a solicitat aplicarea unei

pedepse mai blînde.

În apelul suplimentar, avocatul a solicitat încetarea procesului penal în privința

lui Driga Eduard din motiv că în conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

procedură penală, există circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la

răspundere penală. Apărarea a susținut că urmărirea penală în privința lui Driga

Eduard s-a efectuat cu încălcări de procedură și a considerat că procesul penal în

privința acestuia urma a fi încetat.

Apărarea a mai invocat că în acțiunile lui Driga Eduard nu se conțin elementele

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, în acuzarea adusă lui nu s-a

indicat concret în ce constă grosolănia încălcării și cum s-a manifestat lipsa de

3

respect față de societate ca atare, deși anume aceste elemente sunt obligatorii de

indicat pentru constatarea laturilor obiective și subiective ale infracțiunii, or mai mult

ca atît, inițial Driga Eduard a dorit să aplaneze eventualul conflict între Fidiriuc

Vadim și Spirin Maxim, iar ulterior a aruncat cu piatra în urma părții vătămate ca

reacție la acțiunile ultimului care i-a arătat lui Driga Eduard un gest indecent cu

degetul.

Totodată, avocatul a indicat că la aplicarea pedepsei instanța nu a luat în calcul

faptul că sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoarea pe

un termen de la 3 la 7 ani, inculpatul este fără antecedente penale, este încadrat în

cîmpul muncii, nu s-a sustras de la urmărirea penală și că pedeapsa de 5 ani

închisoare cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă de 5 ani

este exagerată.

La fel, apărarea a susținut că instanța de fond nu și-a argumentat concluziile

sale cînd a admis integral acțiunea civilă și a solicitat micșorarea sumei prejudiciului

moral de la 45 000 lei la 10 000 lei.

3.3. Cu apel a atacat sentința și avocatul Plăcintă Grigorii în numele

inculpatului Șaptefrați Artiom, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

În motivarea apelului, avocatul a reiterat că inculpatul nu se consideră vinovat

de cele incriminate, cu Spirin Maxim nu a avut nici un conflict, iar instanța de fond

nu a luat în considerație declarațiile inculpaților care sunt consecvente și fără

divergențe, iar declarațiile părții vătămate, în opinia apărării, urmau a fi apreciate

critic.

Atît din declarațiile inculpaților, cît și a martorilor reiese că careva înțelegere

prealabilă de a încălca grosolan ordinea publică între inculpați nu a fost, unica

înțelegere a fost de a dobîndi o țigară. Mai mult ca atît, apărarea a susținut că din

materialele cauzei, inclusiv declarațiile martorilor Spirin Tatiana și Malai Ecaterina,

rezultă că Șaptefrați Artiom, aflîndu-se la locul conflictului, a luat toate măsurile de

aplanare a situației și evitarea conflictului.

În ce privește acțiunea civilă, apelantul a susținut că prima instanță eronat a

apreciat atît paguba materială cît și cea morală. Astfel, ca pagubă materială s-a luat

deteriorarea hainelor, a telefonului mobil, a gentuței pentru bărbați și a umbrelei. Nici

unul din obiectele enumerate nu au fost prezentate, ridicate, examinate la urmărirea

penală și în ședința de judecată. Este exagerată și suma asistenței juridice, dat fiind

faptul că apărătorul este obligat să prezinte doar două mandate în baza contractului cu

partea vătămată - la urmărirea penală și în instanța de judecată. Din materialele

prezentate unul și același apărător a încheiat 3 contracte de asistență juridică. Instanța

a mai inclus în paguba materială și un „venit ratat” de 10 000 lei, însă nu se știe din

care considerente. Din raportul de expertiză rezultă că partea vătămată a avut

vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Astfel, avocatul a invocat că, nu pot apărea careva dubii de înrăutățire a

sănătății în rezultatul vătămărilor corporale prezente, la fel, sunt inventate și

4

temeiurile pentru care prima instanță a apreciat paguba morală în sumă de 45 000 lei.

3.4. Inculpatul Fidiriuc Vadim, la fel a declarat apel, în care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din

motiv că circumstanțele importante judecării cauzei nu au fost elucidate pe deplin, iar

concluziile instanței contravin situației reale. Instanța de fond la judecarea cauzei nu a

luat in considerație toate probele și anume, declarațiile martorului Malai Ecaterina,

ale cărei depoziții corespund cu depozițiile inculpatilor Driga Eduard, Șaptefrați

Artiom si ale lui Fidiriuc Vadim.

septembrie 2013, au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de procuror și

avocatul Grigore Bargan în numele părții vătămate și admise parțial apelurile

declarate de avocatul Conțescu Mihail în numele inculpatului Driga Eduard,

avocatului Plîcintă Grigorii în numele inculpatului Șaptefrați Artiom și a

inculpatului Fidiriuc Vadim, casată sentința instanței de fond în latura civilă și

pronunțată o nouă hotărîre, prin care:

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu privind încasarea prejudiciului

material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

ordinea procedurii civile și dispusă încasarea, în mod solidar, de la Driga Eduard,

Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom în beneficiul părții vătămate a 8300 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare și 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. La adoptarea soluției sale, instanța de apel analizînd și apreciind probele

administrate și cercetate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, a considerat

că vina inculpaților Driga Eduard, Șaptefrați Artiom și Fidiriuc Vadim în cele

incriminate a fost pe deplin dovedită și corect au fost calificate acțiunile lui Driga

Eduard în baza art. 287 alin. (3) Cod Penal – huliganismul agravant, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de amenințări cu

aplicarea violenței asupra persoanei, săvîrșită de mai multe persoane, cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, iar ale inculpaților Șaptefrați

Artiom și Fidiriuc Vadim în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de

amenințări cu aplicarea violenței asupra persoanei, săvîrșită de mai multe persoane.

Colegiul penal a reținut că toate elementele infracțiunii sunt prezente în fapta

ce este incriminată inculpaților, deoarece s-a constatat cert că aceștea, aflîndu-se într-

un loc public, fiind în stare de ebrietate, mai întîi Fidiriuc Vadim la acostat pe partea

vătămată Spirin Maxim, cerîndu-i țigări, bani sau telefonul mobil, iar la refuzul

ultimului a devenit agresiv, la bruscat, apoi s-au alăturat Șaptefrați Artiom și Driga

Eduard și pătimitul apărîndu-se, la lovit pe ultimul cu umbrela sa. În continuare,

inculpatul Driga Eduard, prin exces de autor, a aruncat cu o piatră în partea vătămată,

nimerindu-l în frunte și cauzîndu-i vătămări corporale.

Instanța de apel a menționat că, motivul invocat de inculpați cum că însăși

partea vătămată a generat conflictul și ei doar s-au apărat, nu corespunde

5

circumstanțelor de fapt stabilite de instanță prin probe pertinente și concludente.

Totodată, au fost respinse argumentele avocatului Conțescu Mihail precum că

urmărirea penală în privința lui Driga Eduard s-a desfășurat cu un șir de încălcări

procesuale care duc la nulitatea absolută a actelor procedurale și necesită încetarea

procesului penal, cum ar fi faptul că Driga Eduard a fost pus sub învinuire după

expirarea termenului de trei luni prevăzut de lege, de aflare a lui în calitate de bănuit.

Colegiul penal făcînd referire la prevederilor art. 251 Cod de procedură penală,

a reiterat că, la materialele cauzei este ordonanța de punere sub învinuire a lui Driga

Eduard în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, din 19 septembrie 2011, a fost adusă la

cunoștință învinuitului în prezența ultimului și a apărătorului său Ungureanu Tudor,

fiind semnată de către aceștia (f.d. 109, vol.1). În cursul efectuării acțiunii respective,

precum și la terminarea urmăririi penale, cînd învinuitul a luat cunoștință cu toate

materialele cauzei, ordonanța de punere sub învinuire nu a fost contestată (f.d. 117,

vol. 1). Mai mult ca atît, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 25

ianuarie 2012, Driga Eduard în prezența avocatului său Conțescu Mihail a declarat că

rechizitoriul a primit și careva întrebări nu are (f.d. 189, vol. 1).

Astfel, Colegiul penal a menționat că neinvocarea nulității relative în termenul

prevăzut de lege atrage tardivitatea excepției de nulitate, care nu mai poate fi cerută

în altă etapă a procesului penal.

În opinia instanței de apel, la aprecierea măsurii de pedeapsă instanța de fond a

luat în considerație aspectele săvîrșirii infracțiunii, categoria infracțiunii și gradul de

pericol social al faptei comise, personalitatea inculpaților, circumstanțele care

atenuează ori agravează răspunderea, alte circumstanțe ale cauzei.

Ca circumstanțe atenuante în raport cu inculpații Fidiriuc Vadim, Șaptefrați

Artiom și Driga Eduard instanța a reținut faptul că ei pentru prima dată sunt trași la

răspundere, iar ca circumstanță agravantă s-a reținut săvîrșirea infracțiunii în stare de

ebrietate. Din aceste considerente instanța de fond a aplicat pedeapsa cea mai aspră

din cele alternative, dar avînd în vedere faptul că ei anterior nu au fost condamnați,

vîrsta destul de tînără, s-a considerat oportun de a le da o șansă de integrare în

societate prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-le un termen

de probă.

Referitor la argumentul procurorului și a avocatului părții vătămate, precum că

scopul pedepsei în cazul inculpaților nu poate fi atins fără aplicarea pedepsei cu

privare de libertate, instanța de apel la considerat ca fiind o declarație fără suport

probant și fără a aduce argumente expres referitoare la inculpați sau care ar proba

afirmațiile făcute.

În partea laturii civile a sentinței, Colegiul penal a considerat că aceasta este

criticabilă și urmează a fi casată, deoarece în cererea de chemare în judecată, partea

vătămată în motivarea prejudiciului material, a indicat la deteriorarea hainelor, a

telefonului mobil, a gentuței pentru bărbați și a umbrelei. Nici unul din obiectele

enumerate nu au fost prezentate, ridicate, examinate la urmărirea penală și în ședința

de judecată pentru a justifica cele afirmate de pătimit

6

Astfel, instanța de apel a conchis de a admite doar în principiu acțiunea civilă

în partea încasării prejudiciului material, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța civilă.

Cu referire la suma asistenței juridice, instanța de apel a considerat-o justificată

și corect a fost încasată de prima instanță în volum deplin.

Referitor la încasarea prejudiciului moral, Colegiul penal a constatat că instanța

de judecată nu a abordat fiecare element în parte, descris de partea vătămată, dar ele

toate se cuprind în calificativul „stresurile și dereglările nervoase, suferințe psihice,

fizice cauzate lui și soției”, astfel, pentru repararea daunei morale acestuia este

echitabilă și suficientă pentru a aduce satisfacție morală suma de 10 000 lei, care

urmează a fi încasată, în mod solidar, de la inculpați, deoarece suma solicitată – 45

000 lei, instanța de apel a considerat-o exagerată și nejustificată.

Cod de procedură penală, a atacat cu recurs ordinar decizia instanței de apel,

solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-

un alt complet de judecată și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpaților să le

fie stabilită pedeapsă sub formă de închisoare, fără a aplica prevederile art. 90 Cod

penal.

În motivarea recursului, procurorul-recurent a invocat că, instanța de apel

justificat a apreciat circumstanțele atenuante, dar pedeapsa stabilită nu a fost

apreciată în coroborare cu faptele comise și consecințele acesteia, nu a ținut cont de

caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, fiind ignorate și

prevederile art. 61, 75 Cod penal, mai mult, inculpații nu au recunoscut vina și nu s-

au căit sincer de cele comise, nu au recuperat daunele materiale și morale cauzate

prin acțiunile ilegale, au săvîrșit infracțiunea în stare de ebrietate fiind calificată de

instanța de fond ca circumstanță agravantă.

Recurentul consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării

pedepsei stabilite inculpaților greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la

etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și

principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale.

5.1. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs ordinar și avocatul

Mihail Conțescu în numele inculpatului Driga Eduard, invocînd prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, iar în lipsa temeiurilor

de achitare, procesul penal să fie încetat, cu lăsarea acțiunii civile în privința

inculpatului fără examinare.

Totodată, recurentul a mai solicitat, ca în lipsa temeiurilor de achitare sau

încetare, să fie casată decizia în partea aplicării pedepsei, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpatului Driga Eduard să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, cu suspendarea condiționată pe un termen de 1 an.

În motivarea recursului, avocatul-recurent a invocat următoarele:

- instanța de apel nu a dat o apreciere corectă motivului referitor la

7

încetarea procesului penal în privința lui Driga Eduard, deoarece acesta a căpătat

statutul de bănuit înainte de recunoașterea lui oficială în baza ordonanței din 27 iulie

2011, iar din acest considerent termenul de 3 luni de aflare în calitate de bănuit a

expirat pînă la punerea sub învinuire, pentru că la 14 iunie 2011, organul de urmărire

penală a accesat fișa personală pe numele inculpatului, care reprezintă date cu

caracter personal, iar la 15 iunie 2011, pe numele acestuia s-a eliberat revendicare,

astfel, statutul de bănuit începe din ziua accesării datelor personale, mai mult,

recurentul consideră că instanța de apel greșit a considerat că, nulitatea actului urma a

fi invocată de inculpat la momentul efectuării acțiunii (punerea sub învinuire) sau la

momentul cunoașterii cu materialele cauzei, iar odată ce nu a invocat nulitatea, nu

mai poate folosi acest drept la alte etape ale procesului, deoarece, în opinia

recurentului, invocarea sau neinvocarea nulității actului procedural, nu au nici o

importanță, odată ce este un drept al învinuitului;

- instanța a comis o gravă eroare de fapt, odată ce în acțiunile inculpatului

nu se conțin elementele infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece

nu s-a indicat în ce constă grosolănia încălcării și cum s-a manifestat lipsa de respect

față de societate ca atare, pentru că, inculpatul Driga Eduard a dorit să aplaneze

conflictul dintre Fidiriuc Vadim și Spirin Maxim, iar ulterior a aruncat cu piatra în

urma părții vătămate ca reacție la acțiunile ultimului, astfel fiind niște relații ostile

prsonale;

- la aplicarea pedepsei instanța nu a luat în considerație un șir de

circumstanțe esențiale și anume faptul că pedeapsa aplicată cu închisoare de 5 ani nu

a fost pe deplin motivată și este una prea aspră, iar sancțiunea prevăzută la art. 287

alin. (3) Cod penal este de la 3 la 7 ani închisoare, cu toate că inculpatul este fără

antecedente penale, este încadrat în cîmpul muncii și nu s-a sustras de la urmărirea

penală. La fel, este exagerat și termenul de probă de 5 ani, care este un termen maxim

de probă;

- în cauza dată problema generală de drept constă în formarea de către

instanțele de judecată a unei practici vicioase în ce privește consecințele folosirii sau

nefolosirii de către învinuit a drepturilor sale, precum și derogarea de la obligațiile

instanței de a activa în așa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat învinuită.

La recursul ordinar declarat, avocatul Mihail Conțescu a anexat și o cerere

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, prin care a solicitat a se ridica la

Curtea Constituțională excepția de neconstituționalitate a alin. (4) art. 251 Cod de

procedură penală.

În motivarea cererii, avocatul a invocat că, referitor la încetarea procesului

penal în privința inculpatului Driga Eduard, instanța de apel a făcut referire la

prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, ultimul urma să invoce

nulitatea ordonanței de punere sub învinuire la efectuarea actului procedural, cînd

partea este prezentă, la luarea de cunoștință cu materialele cauzei penale sau în

instanță cînd partea nu a fost prezentă la efectuarea actului.

Astfel, în urma celor expuse, avocatul consideră că dispozițiile alin. (4) al art.

8

251 Cod de procedură penală, sunt contrare Constituției RM, deoarece potrivit art. 20

din Constituție, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

de judecată competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Conform art. 26 din Constituție, orice om are dreptul să reacționeze

independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.

Însă, în opinia recurentului, art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, vine în

contradicție cu normele constituționale și principiile unanim recunoscute de dreptul

internațional, deoarece, dacă organul de urmărire penală admite o eroare care ulterior

poate fi utilizată de partea apărării în folosul său, atunci prin instituirea de către

prevederile enunțate mai sus a obligației de a obiecta împotriva actului procesual în

momentul efectuării lui se ajunge la situația cînd organul de urmărire penală imediat

repară eroarea și în acest fel partea apărării este pusă în slujba părții acuzării, fapt ce

contravine prevederilor constituționale.

baza materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că acestea urmează a fi respinse din următoarele

considerente.

Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrii atacate în limitele motivelor

invocate de recurenți.

6.1. Din conținutul recursului ordinar declarat de procuror, rezultă că invocă

ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul și cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal constată, că nici unul din prevederile la care se referă autorul

recursului, nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit reține, că acuzatorul de stat este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanța de apel și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Driga

Eduard în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și a inculpaților Fidiriuc Vadim și

Șaptefrați Artiom în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă critică hotărîrea

contestată în partea stabilirii pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea prevederilor art.

90 Cod penal.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare

pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult

7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont

9

de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă, în

limitele de la 1 la 5 ani.

Excepție de la această regulă, potrivit alin. (4) al art. 90 Cod penal, fac, doar

infracțiunile deosebit de grave și excepțional de grave, însă potrivit art. 16 Cod penal,

infracțiunea de comiterea căreia inculpații au fost recunoscuți vinovați și condamnați

(art. 287 alin. (2) lit. b) și alin. (3) Cod penal) face parte din categoria infracțiunilor

mai puțin grave și grave .

Instanța de recurs reține, că pedeapsa numită inculpaților este una echitabilă,

care corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, este în limitele sancțiunii

prevăzute în art. 287 alin. (2) lit. b) și respectiv alin. (3) Cod penal, și nu au fost

stabilite careva restricții în aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de procuror nu au

suport probatoriu și contravin probelor administrate, concluzia instanței de apel fiind

una legală, întemeiată și absolut motivată.

6.2. Din conținutul recursului ordinar declarat de avocatul Mihail Conțescu în

numele inculpatului Driga Eduard, rezultă ca temei de casare a deciziei instanței de

apel pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul

și cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel judecînd cauza și verificînd

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-

a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, a ajuns la concluzia că instanța de fond

corect a stabilit vinovăția inculpatului Driga Eduard în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsă în conformitate

cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal.

Referitor la argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a dat o

apreciere corectă motivului referitor la încetarea procesului penal în privința lui Driga

Eduard, instanța de recurs îl respinge ca neîntemeiat și precizează faptul că, instanța

de apel a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă, reiterînd că

ordonanța de punere sub învinuire este un act procedural și în cazul în care sunt

încălcate prevederile legale referitoare la punerea sub învinuire a persoanei, prin

prisma prevederilor art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, aceasta nu atrage

nulitatea absolută a actului procedural respectiv.

Conform alin. (4) al art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei

altei prevederi legale decît cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a

10

fost invocată în cursul efectuării acțiunii –cînd partea este prezentă, sau la

terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau

în instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale,

precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Totodată, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5.1. al prezentei

decizii, prin care se susține că în acțiunile inculpatului Driga Eduard, nu se conțin

elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și că pedeapsa

aplicată cu închisoare de 5 ani nu a fost pe deplin motivată și este una prea aspră, la

fel au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și s-a reținut

faptul că ultimul, aflîndu-se în stare de ebrietate, a aruncat cu o piatră în partea

vătămată, nimerindu-l în frunte și cauzîndu-i vătămări corporale, iar din aceste

considerente instanța a aplicat pedeapsa cea mai aspră din cele alternative, soluție pe

care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune.

Cererea avocatului M. Conțescu privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate în cadrul examinării recursului ordinar nu a fost susținută,

deaceea Colegiul nu se v-a expune.

Colegiul penal lărgit nu constată comiterea erorilor de drept la judecarea

cauzei, care ar servi drept temei pentru casarea hotărîrii recurate, deoarece instanța de

apel, a adoptat o hotărîre legală și întemeiată, astfel recursurile ordinare declarate de

procuror și de către avocatul Mihail Conțescu în numele inculpatului Driga Eduard,

urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de Procurorul de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță și de avocatul Mihail Conțescu în

numele inculpatului Driga Eduard, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 septembrie 2013 în cauza penală privindu-i pe Driga Eduard

Serghei, Fidiriuc Vadim Mihail și Șaptefrați Artiom Ghenadie, cu menținerea

hotărîrii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 08 aprilie 2014, ora

10.00.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

Ion Guzun

11

Dosarul nr. 1ra2541/2014

12