1ra-254/14 — art.287 al.3 și art.287 al.2 lit.b, 90 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 al.3 şi art.287 al.2 lit.b, 90 CP
- Temei legal
- art.427 al.1 p.6 şi 8. CPP
1ra-254/14 — art.287 al.3 și art.287 al.2 lit.b, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-254/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 martie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Elena Covalenco,
Judecători – Liliana Catan, Ion Arhiliuc, Iurie Diaconu, Ion Guzun
Cu participarea:
Procurorului - Nicolae Suvac
Avocaților - Mihail Conțescu, Valentina Arnaut, Vasilisa Zaporojan
și Grigore Bargan
a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de Procurorul de
nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, de avocatul Mihail Conțescu în
numele inculpatului Driga Eduard, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 19 septembrie 2013, în cauza penală privindu-i pe
Fidiriuc Vadim Mihail, născut la
15.06.1991, domiciliat în mun. Chișinău, str.
Igor Vieru 12, ap. 2 , fără antecedente penale,
Șaptefrați Artiom Ghenadie, născut la
01.06.1990, domiciliat în or. Criuleni, str. 31
august 169, fără antecedente penale ,
Driga Eduard Serghei, născut la
11.11.1991, , domiciliat în or. Criuleni, str.
Ștefan Neaga 12, fără antecedente penale;
Termenul de examinare a cauzei:
-în instanța de fond din 27.09.2011 - 25.03.2013;
-în instanța de apel din 22.05.2013 - 19.09.2013;
-în instanța de recurs din 13.11.2013- 11.03.2014;
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-au prezentat:
Procurorul, care a solicitat admiterea recursului înaintat și respingerea
recursului declarat de avocatul Mihail Conțescu în numele inculpatului Driga Eduard,
ca fiind neîntemeiat.
Avocatul Mihail Conțescu și inculpatul Driga Eduard, care au susținut recursul
declarat, solicitînd admiterea acestuia și respingerea recursului înaintat de procuror.
Avocatul Valentina Arnaut și inculpatul Fidiriuc Vadim, care au solicitat
1
respingerea recursului declarat de procuror, ca fiind neîntemeiat.
Avocatul Vasilisa Zaporojan și inculpatul Șaptefrați Artiom, care au solicitat
respingerea recursului declarat de procuror, ca fiind neîntemeiat.
Avocatul Grigore Bargan în numele părții vătămate Maxim Spirin, a solicitat
admiterea recursului declarat de procuror și respingerea recursului înaintat de
avocatul Mihail Conțescu în numele inculpatului Driga Eduard, ca fiind neîntemeiat.
Asupra recursurilor ordinare în cauză, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani din 25 martie 2013, Driga Eduard a
fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani.
Prin aceeași sentință au fost condamnați și Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom,
în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare fiecăruia.
În conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an fiecăruia.
Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Spirin Maxim a fost admisă,
încasîndu-se în mod solidar de la Driga Eduard, Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom
în beneficiul acestuia, prejudiciul material în sumă de 22 637,03 lei și prejudiciul
moral în mărime de 45 000 lei.
În fapt, pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Fidiriuc
Vadim, Șaptefrați Artiom și Driga Eduard, prin înțelegere prealabilă, la 09 iunie
2011, aproximativ la ora 19.00, în mun. Chișinău, în parcul „Valea Morilor", fiind în
stare de ebrietate alcoolică, încălcînd grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea
violenței asupra altei persoane, s-au apropiat de soții Spirin Maxim și Spirin Tatiana
care se plimbau prin parc și în vederea realizării intențiilor sale criminale pentru a
provoca fără nici un motiv un conflict cu aceștia, Fidiriuc Vadim a cerut într-un mod
agresiv o țigară, bani și un telefon mobil de la Spirin Maxim. În continuarea
acțiunilor criminale, la refuzul lui Spirin Maxim de a da aceste bunuri, Driga Eduard
împreună cu Șaptefrați Artiom s-au apropiat de Spirin Maxim, unde Driga Eduard
intenționat i-a aplicat lui Spirin Maxim cîteva lovituri cu piciorul în abdomen și
cîteva lovituri cu pumnul peste corp și membrele acestuia, apoi și Fidiriuc Vadim,
împreună cu Șaptefrați Artiom s-au apropiat de Spirin Maxim și i-au aplicat lovituri
cu pumnii peste tot corpul.
Datorită rezistenței active opuse de către Spirin Maxim, manifestată prin faptul
aplicării unei lovituri cu umbrela în cap lui Driga Eduard, inculpații au încetat pentru
scurt timp acțiunile sale huliganice, dar imediat Driga Eduard a luat o piatră de jos și
a aruncat-o în direcția lui Spirin Maxim lovindu-l în cap. Șaptefrați Artiom, Fidiriuc
2
Vadim și Driga Eduard și-au încetat acțiunile sale criminale numai datorită faptului
că Spirin Maxim a reușit să fugă de la fața locului și ulterior să apeleze la poliție.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1550/D din 21 iunie 2011,
părții vătămate i-a fost cauzată vătămare corporală ușoară, ce condiționează o
dereglare a sănătății de scurtă durată.
În drept, acțiunile lui Driga Eduard au fost încadrate în dispoziția art. 287 alin.
(3) Cod penal, iar ale inculpaților Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom au fost
încadrate în dispoziția art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procuror, solicitînd
casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin
care Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom să fie condamnați în baza art. 287 alin. (2)
lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, iar Driga Eduard să fie condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4
ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea apelului, procurorul a invocat că, instanța de judecată nu a ținut
cont de gravitatea infracțiunii comise de către inculpați, de motivele care au stat la
baza comiterii infracțiunii, comportamentul inculpaților după comiterea infracțiunii,
de faptul că nu au conștientizat pericolul social al acțiunilor comise de către ei și în
general de atitudinea inculpaților față de întregul act al justiției. În opinia acuzării,
comportamentul inculpaților denotă faptul că aceștia sunt predispuși și în continuare
la comiterea infracțiunilor, iar izolarea acestora de societate va contribui la educarea
lor și în așa mod, legea penală își va atinge scopul scontat.
3.1. Împotriva sentinței a depus apel și avocatul Grigore Bargan în numele
părții vătămate, care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea laturii penale,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpaților să le fie
aplicate pedepse mai aspre, or instanța de fond le-a stabilit pedepse prea blînde,
ignorînd prevederile art. art. 41, 42, 75, 77 Cod penal neținînd cont nici de
comportamentul inculpaților după săvîrșirea infracțiunii.
3.2. Avocatul Conțescu Mihail în numele lui Driga Eduard, la fel a declarat
apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri
de achitare și respingerea acțiunii civile înaintată de către partea vătămată, iar în caz
că va fi găsit vinovat de săvîrșirea infracțiunii încriminate, a solicitat aplicarea unei
pedepse mai blînde.
În apelul suplimentar, avocatul a solicitat încetarea procesului penal în privința
lui Driga Eduard din motiv că în conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod
procedură penală, există circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la
răspundere penală. Apărarea a susținut că urmărirea penală în privința lui Driga
Eduard s-a efectuat cu încălcări de procedură și a considerat că procesul penal în
privința acestuia urma a fi încetat.
Apărarea a mai invocat că în acțiunile lui Driga Eduard nu se conțin elementele
infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, în acuzarea adusă lui nu s-a
indicat concret în ce constă grosolănia încălcării și cum s-a manifestat lipsa de
3
respect față de societate ca atare, deși anume aceste elemente sunt obligatorii de
indicat pentru constatarea laturilor obiective și subiective ale infracțiunii, or mai mult
ca atît, inițial Driga Eduard a dorit să aplaneze eventualul conflict între Fidiriuc
Vadim și Spirin Maxim, iar ulterior a aruncat cu piatra în urma părții vătămate ca
reacție la acțiunile ultimului care i-a arătat lui Driga Eduard un gest indecent cu
degetul.
Totodată, avocatul a indicat că la aplicarea pedepsei instanța nu a luat în calcul
faptul că sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoarea pe
un termen de la 3 la 7 ani, inculpatul este fără antecedente penale, este încadrat în
cîmpul muncii, nu s-a sustras de la urmărirea penală și că pedeapsa de 5 ani
închisoare cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă de 5 ani
este exagerată.
La fel, apărarea a susținut că instanța de fond nu și-a argumentat concluziile
sale cînd a admis integral acțiunea civilă și a solicitat micșorarea sumei prejudiciului
moral de la 45 000 lei la 10 000 lei.
3.3. Cu apel a atacat sentința și avocatul Plăcintă Grigorii în numele
inculpatului Șaptefrați Artiom, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu
pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.
În motivarea apelului, avocatul a reiterat că inculpatul nu se consideră vinovat
de cele incriminate, cu Spirin Maxim nu a avut nici un conflict, iar instanța de fond
nu a luat în considerație declarațiile inculpaților care sunt consecvente și fără
divergențe, iar declarațiile părții vătămate, în opinia apărării, urmau a fi apreciate
critic.
Atît din declarațiile inculpaților, cît și a martorilor reiese că careva înțelegere
prealabilă de a încălca grosolan ordinea publică între inculpați nu a fost, unica
înțelegere a fost de a dobîndi o țigară. Mai mult ca atît, apărarea a susținut că din
materialele cauzei, inclusiv declarațiile martorilor Spirin Tatiana și Malai Ecaterina,
rezultă că Șaptefrați Artiom, aflîndu-se la locul conflictului, a luat toate măsurile de
aplanare a situației și evitarea conflictului.
În ce privește acțiunea civilă, apelantul a susținut că prima instanță eronat a
apreciat atît paguba materială cît și cea morală. Astfel, ca pagubă materială s-a luat
deteriorarea hainelor, a telefonului mobil, a gentuței pentru bărbați și a umbrelei. Nici
unul din obiectele enumerate nu au fost prezentate, ridicate, examinate la urmărirea
penală și în ședința de judecată. Este exagerată și suma asistenței juridice, dat fiind
faptul că apărătorul este obligat să prezinte doar două mandate în baza contractului cu
partea vătămată - la urmărirea penală și în instanța de judecată. Din materialele
prezentate unul și același apărător a încheiat 3 contracte de asistență juridică. Instanța
a mai inclus în paguba materială și un „venit ratat” de 10 000 lei, însă nu se știe din
care considerente. Din raportul de expertiză rezultă că partea vătămată a avut
vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată.
Astfel, avocatul a invocat că, nu pot apărea careva dubii de înrăutățire a
sănătății în rezultatul vătămărilor corporale prezente, la fel, sunt inventate și
4
temeiurile pentru care prima instanță a apreciat paguba morală în sumă de 45 000 lei.
3.4. Inculpatul Fidiriuc Vadim, la fel a declarat apel, în care a solicitat
casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din
motiv că circumstanțele importante judecării cauzei nu au fost elucidate pe deplin, iar
concluziile instanței contravin situației reale. Instanța de fond la judecarea cauzei nu a
luat in considerație toate probele și anume, declarațiile martorului Malai Ecaterina,
ale cărei depoziții corespund cu depozițiile inculpatilor Driga Eduard, Șaptefrați
Artiom si ale lui Fidiriuc Vadim.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19
septembrie 2013, au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de procuror și
avocatul Grigore Bargan în numele părții vătămate și admise parțial apelurile
declarate de avocatul Conțescu Mihail în numele inculpatului Driga Eduard,
avocatului Plîcintă Grigorii în numele inculpatului Șaptefrați Artiom și a
inculpatului Fidiriuc Vadim, casată sentința instanței de fond în latura civilă și
pronunțată o nouă hotărîre, prin care:
Acțiunea civilă a fost admisă în principiu privind încasarea prejudiciului
material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în
ordinea procedurii civile și dispusă încasarea, în mod solidar, de la Driga Eduard,
Fidiriuc Vadim și Șaptefrați Artiom în beneficiul părții vătămate a 8300 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare și 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, sentința a fost menținută.
4.1. La adoptarea soluției sale, instanța de apel analizînd și apreciind probele
administrate și cercetate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, a considerat
că vina inculpaților Driga Eduard, Șaptefrați Artiom și Fidiriuc Vadim în cele
incriminate a fost pe deplin dovedită și corect au fost calificate acțiunile lui Driga
Eduard în baza art. 287 alin. (3) Cod Penal – huliganismul agravant, adică acțiunile
intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de amenințări cu
aplicarea violenței asupra persoanei, săvîrșită de mai multe persoane, cu aplicarea
altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, iar ale inculpaților Șaptefrați
Artiom și Fidiriuc Vadim în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul,
adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de
amenințări cu aplicarea violenței asupra persoanei, săvîrșită de mai multe persoane.
Colegiul penal a reținut că toate elementele infracțiunii sunt prezente în fapta
ce este incriminată inculpaților, deoarece s-a constatat cert că aceștea, aflîndu-se într-
un loc public, fiind în stare de ebrietate, mai întîi Fidiriuc Vadim la acostat pe partea
vătămată Spirin Maxim, cerîndu-i țigări, bani sau telefonul mobil, iar la refuzul
ultimului a devenit agresiv, la bruscat, apoi s-au alăturat Șaptefrați Artiom și Driga
Eduard și pătimitul apărîndu-se, la lovit pe ultimul cu umbrela sa. În continuare,
inculpatul Driga Eduard, prin exces de autor, a aruncat cu o piatră în partea vătămată,
nimerindu-l în frunte și cauzîndu-i vătămări corporale.
Instanța de apel a menționat că, motivul invocat de inculpați cum că însăși
partea vătămată a generat conflictul și ei doar s-au apărat, nu corespunde
5
circumstanțelor de fapt stabilite de instanță prin probe pertinente și concludente.
Totodată, au fost respinse argumentele avocatului Conțescu Mihail precum că
urmărirea penală în privința lui Driga Eduard s-a desfășurat cu un șir de încălcări
procesuale care duc la nulitatea absolută a actelor procedurale și necesită încetarea
procesului penal, cum ar fi faptul că Driga Eduard a fost pus sub învinuire după
expirarea termenului de trei luni prevăzut de lege, de aflare a lui în calitate de bănuit.
Colegiul penal făcînd referire la prevederilor art. 251 Cod de procedură penală,
a reiterat că, la materialele cauzei este ordonanța de punere sub învinuire a lui Driga
Eduard în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, din 19 septembrie 2011, a fost adusă la
cunoștință învinuitului în prezența ultimului și a apărătorului său Ungureanu Tudor,
fiind semnată de către aceștia (f.d. 109, vol.1). În cursul efectuării acțiunii respective,
precum și la terminarea urmăririi penale, cînd învinuitul a luat cunoștință cu toate
materialele cauzei, ordonanța de punere sub învinuire nu a fost contestată (f.d. 117,
vol. 1). Mai mult ca atît, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 25
ianuarie 2012, Driga Eduard în prezența avocatului său Conțescu Mihail a declarat că
rechizitoriul a primit și careva întrebări nu are (f.d. 189, vol. 1).
Astfel, Colegiul penal a menționat că neinvocarea nulității relative în termenul
prevăzut de lege atrage tardivitatea excepției de nulitate, care nu mai poate fi cerută
în altă etapă a procesului penal.
În opinia instanței de apel, la aprecierea măsurii de pedeapsă instanța de fond a
luat în considerație aspectele săvîrșirii infracțiunii, categoria infracțiunii și gradul de
pericol social al faptei comise, personalitatea inculpaților, circumstanțele care
atenuează ori agravează răspunderea, alte circumstanțe ale cauzei.
Ca circumstanțe atenuante în raport cu inculpații Fidiriuc Vadim, Șaptefrați
Artiom și Driga Eduard instanța a reținut faptul că ei pentru prima dată sunt trași la
răspundere, iar ca circumstanță agravantă s-a reținut săvîrșirea infracțiunii în stare de
ebrietate. Din aceste considerente instanța de fond a aplicat pedeapsa cea mai aspră
din cele alternative, dar avînd în vedere faptul că ei anterior nu au fost condamnați,
vîrsta destul de tînără, s-a considerat oportun de a le da o șansă de integrare în
societate prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-le un termen
de probă.
Referitor la argumentul procurorului și a avocatului părții vătămate, precum că
scopul pedepsei în cazul inculpaților nu poate fi atins fără aplicarea pedepsei cu
privare de libertate, instanța de apel la considerat ca fiind o declarație fără suport
probant și fără a aduce argumente expres referitoare la inculpați sau care ar proba
afirmațiile făcute.
În partea laturii civile a sentinței, Colegiul penal a considerat că aceasta este
criticabilă și urmează a fi casată, deoarece în cererea de chemare în judecată, partea
vătămată în motivarea prejudiciului material, a indicat la deteriorarea hainelor, a
telefonului mobil, a gentuței pentru bărbați și a umbrelei. Nici unul din obiectele
enumerate nu au fost prezentate, ridicate, examinate la urmărirea penală și în ședința
de judecată pentru a justifica cele afirmate de pătimit
6
Astfel, instanța de apel a conchis de a admite doar în principiu acțiunea civilă
în partea încasării prejudiciului material, urmînd ca asupra cuantumului
despăgubirilor să se expună instanța civilă.
Cu referire la suma asistenței juridice, instanța de apel a considerat-o justificată
și corect a fost încasată de prima instanță în volum deplin.
Referitor la încasarea prejudiciului moral, Colegiul penal a constatat că instanța
de judecată nu a abordat fiecare element în parte, descris de partea vătămată, dar ele
toate se cuprind în calificativul „stresurile și dereglările nervoase, suferințe psihice,
fizice cauzate lui și soției”, astfel, pentru repararea daunei morale acestuia este
echitabilă și suficientă pentru a aduce satisfacție morală suma de 10 000 lei, care
urmează a fi încasată, în mod solidar, de la inculpați, deoarece suma solicitată – 45
000 lei, instanța de apel a considerat-o exagerată și nejustificată.
Procurorul, invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)
Cod de procedură penală, a atacat cu recurs ordinar decizia instanței de apel,
solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-
un alt complet de judecată și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpaților să le
fie stabilită pedeapsă sub formă de închisoare, fără a aplica prevederile art. 90 Cod
penal.
În motivarea recursului, procurorul-recurent a invocat că, instanța de apel
justificat a apreciat circumstanțele atenuante, dar pedeapsa stabilită nu a fost
apreciată în coroborare cu faptele comise și consecințele acesteia, nu a ținut cont de
caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, fiind ignorate și
prevederile art. 61, 75 Cod penal, mai mult, inculpații nu au recunoscut vina și nu s-
au căit sincer de cele comise, nu au recuperat daunele materiale și morale cauzate
prin acțiunile ilegale, au săvîrșit infracțiunea în stare de ebrietate fiind calificată de
instanța de fond ca circumstanță agravantă.
Recurentul consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării
pedepsei stabilite inculpaților greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la
etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și
principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale.
5.1. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs ordinar și avocatul
Mihail Conțescu în numele inculpatului Driga Eduard, invocînd prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, iar în lipsa temeiurilor
de achitare, procesul penal să fie încetat, cu lăsarea acțiunii civile în privința
inculpatului fără examinare.
Totodată, recurentul a mai solicitat, ca în lipsa temeiurilor de achitare sau
încetare, să fie casată decizia în partea aplicării pedepsei, cu pronunțarea unei noi
hotărîri, prin care inculpatului Driga Eduard să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 3 ani, cu suspendarea condiționată pe un termen de 1 an.
În motivarea recursului, avocatul-recurent a invocat următoarele:
- instanța de apel nu a dat o apreciere corectă motivului referitor la
7
încetarea procesului penal în privința lui Driga Eduard, deoarece acesta a căpătat
statutul de bănuit înainte de recunoașterea lui oficială în baza ordonanței din 27 iulie
2011, iar din acest considerent termenul de 3 luni de aflare în calitate de bănuit a
expirat pînă la punerea sub învinuire, pentru că la 14 iunie 2011, organul de urmărire
penală a accesat fișa personală pe numele inculpatului, care reprezintă date cu
caracter personal, iar la 15 iunie 2011, pe numele acestuia s-a eliberat revendicare,
astfel, statutul de bănuit începe din ziua accesării datelor personale, mai mult,
recurentul consideră că instanța de apel greșit a considerat că, nulitatea actului urma a
fi invocată de inculpat la momentul efectuării acțiunii (punerea sub învinuire) sau la
momentul cunoașterii cu materialele cauzei, iar odată ce nu a invocat nulitatea, nu
mai poate folosi acest drept la alte etape ale procesului, deoarece, în opinia
recurentului, invocarea sau neinvocarea nulității actului procedural, nu au nici o
importanță, odată ce este un drept al învinuitului;
- instanța a comis o gravă eroare de fapt, odată ce în acțiunile inculpatului
nu se conțin elementele infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece
nu s-a indicat în ce constă grosolănia încălcării și cum s-a manifestat lipsa de respect
față de societate ca atare, pentru că, inculpatul Driga Eduard a dorit să aplaneze
conflictul dintre Fidiriuc Vadim și Spirin Maxim, iar ulterior a aruncat cu piatra în
urma părții vătămate ca reacție la acțiunile ultimului, astfel fiind niște relații ostile
prsonale;
- la aplicarea pedepsei instanța nu a luat în considerație un șir de
circumstanțe esențiale și anume faptul că pedeapsa aplicată cu închisoare de 5 ani nu
a fost pe deplin motivată și este una prea aspră, iar sancțiunea prevăzută la art. 287
alin. (3) Cod penal este de la 3 la 7 ani închisoare, cu toate că inculpatul este fără
antecedente penale, este încadrat în cîmpul muncii și nu s-a sustras de la urmărirea
penală. La fel, este exagerat și termenul de probă de 5 ani, care este un termen maxim
de probă;
- în cauza dată problema generală de drept constă în formarea de către
instanțele de judecată a unei practici vicioase în ce privește consecințele folosirii sau
nefolosirii de către învinuit a drepturilor sale, precum și derogarea de la obligațiile
instanței de a activa în așa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat învinuită.
La recursul ordinar declarat, avocatul Mihail Conțescu a anexat și o cerere
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, prin care a solicitat a se ridica la
Curtea Constituțională excepția de neconstituționalitate a alin. (4) art. 251 Cod de
procedură penală.
În motivarea cererii, avocatul a invocat că, referitor la încetarea procesului
penal în privința inculpatului Driga Eduard, instanța de apel a făcut referire la
prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, ultimul urma să invoce
nulitatea ordonanței de punere sub învinuire la efectuarea actului procedural, cînd
partea este prezentă, la luarea de cunoștință cu materialele cauzei penale sau în
instanță cînd partea nu a fost prezentă la efectuarea actului.
Astfel, în urma celor expuse, avocatul consideră că dispozițiile alin. (4) al art.
8
251 Cod de procedură penală, sunt contrare Constituției RM, deoarece potrivit art. 20
din Constituție, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor
de judecată competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și
interesele sale legitime.
Conform art. 26 din Constituție, orice om are dreptul să reacționeze
independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.
Însă, în opinia recurentului, art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, vine în
contradicție cu normele constituționale și principiile unanim recunoscute de dreptul
internațional, deoarece, dacă organul de urmărire penală admite o eroare care ulterior
poate fi utilizată de partea apărării în folosul său, atunci prin instituirea de către
prevederile enunțate mai sus a obligației de a obiecta împotriva actului procesual în
momentul efectuării lui se ajunge la situația cînd organul de urmărire penală imediat
repară eroarea și în acest fel partea apărării este pusă în slujba părții acuzării, fapt ce
contravine prevederilor constituționale.
Judecînd recursurile ordinare și verificînd legalitatea hotărîrii atacate în
baza materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție conchide că acestea urmează a fi respinse din următoarele
considerente.
Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrii atacate în limitele motivelor
invocate de recurenți.
6.1. Din conținutul recursului ordinar declarat de procuror, rezultă că invocă
ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de
procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în
cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul și cînd s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal constată, că nici unul din prevederile la care se referă autorul
recursului, nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar
fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, fiind legală și întemeiată.
Colegiul penal lărgit reține, că acuzatorul de stat este de acord cu starea de fapt
stabilită de instanța de apel și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Driga
Eduard în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și a inculpaților Fidiriuc Vadim și
Șaptefrați Artiom în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă critică hotărîrea
contestată în partea stabilirii pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea prevederilor art.
90 Cod penal.
Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare
pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult
7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont
9
de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu
este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă, în
limitele de la 1 la 5 ani.
Excepție de la această regulă, potrivit alin. (4) al art. 90 Cod penal, fac, doar
infracțiunile deosebit de grave și excepțional de grave, însă potrivit art. 16 Cod penal,
infracțiunea de comiterea căreia inculpații au fost recunoscuți vinovați și condamnați
(art. 287 alin. (2) lit. b) și alin. (3) Cod penal) face parte din categoria infracțiunilor
mai puțin grave și grave .
Instanța de recurs reține, că pedeapsa numită inculpaților este una echitabilă,
care corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, este în limitele sancțiunii
prevăzute în art. 287 alin. (2) lit. b) și respectiv alin. (3) Cod penal, și nu au fost
stabilite careva restricții în aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Astfel, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de procuror nu au
suport probatoriu și contravin probelor administrate, concluzia instanței de apel fiind
una legală, întemeiată și absolut motivată.
6.2. Din conținutul recursului ordinar declarat de avocatul Mihail Conțescu în
numele inculpatului Driga Eduard, rezultă ca temei de casare a deciziei instanței de
apel pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul
și cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel judecînd cauza și verificînd
probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința
de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-
a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu
certitudine toate aspectele de fapt și de drept, a ajuns la concluzia că instanța de fond
corect a stabilit vinovăția inculpatului Driga Eduard în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsă în conformitate
cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal.
Referitor la argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a dat o
apreciere corectă motivului referitor la încetarea procesului penal în privința lui Driga
Eduard, instanța de recurs îl respinge ca neîntemeiat și precizează faptul că, instanța
de apel a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă, reiterînd că
ordonanța de punere sub învinuire este un act procedural și în cazul în care sunt
încălcate prevederile legale referitoare la punerea sub învinuire a persoanei, prin
prisma prevederilor art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, aceasta nu atrage
nulitatea absolută a actului procedural respectiv.
Conform alin. (4) al art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei
altei prevederi legale decît cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a
10
fost invocată în cursul efectuării acțiunii –cînd partea este prezentă, sau la
terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau
în instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale,
precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.
Totodată, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5.1. al prezentei
decizii, prin care se susține că în acțiunile inculpatului Driga Eduard, nu se conțin
elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și că pedeapsa
aplicată cu închisoare de 5 ani nu a fost pe deplin motivată și este una prea aspră, la
fel au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și s-a reținut
faptul că ultimul, aflîndu-se în stare de ebrietate, a aruncat cu o piatră în partea
vătămată, nimerindu-l în frunte și cauzîndu-i vătămări corporale, iar din aceste
considerente instanța a aplicat pedeapsa cea mai aspră din cele alternative, soluție pe
care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune.
Cererea avocatului M. Conțescu privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate în cadrul examinării recursului ordinar nu a fost susținută,
deaceea Colegiul nu se v-a expune.
Colegiul penal lărgit nu constată comiterea erorilor de drept la judecarea
cauzei, care ar servi drept temei pentru casarea hotărîrii recurate, deoarece instanța de
apel, a adoptat o hotărîre legală și întemeiată, astfel recursurile ordinare declarate de
procuror și de către avocatul Mihail Conțescu în numele inculpatului Driga Eduard,
urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de Procurorul de
nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță și de avocatul Mihail Conțescu în
numele inculpatului Driga Eduard, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 19 septembrie 2013 în cauza penală privindu-i pe Driga Eduard
Serghei, Fidiriuc Vadim Mihail și Șaptefrați Artiom Ghenadie, cu menținerea
hotărîrii contestate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 08 aprilie 2014, ora
10.00.
Președinte Elena Covalenco
Judecători Liliana Catan
Ion Arhiliuc
Iurie Diaconu
Ion Guzun
11
Dosarul nr. 1ra2541/2014
12