1ra-685/2014 — Art. 287 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 29 martie 2012, Mocanu Adrian Sergiu și Mocanu Roman Sergiu au fost recunoscuți vinovați în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și li s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale pentru fiecare. A fost admisă parțial acțiunea civilă a lui Adrian Schițco prin care a fost dispusă încasarea sumei de 10 000 (zece mii) lei de la fiecare inculpat cu titlu de prejudiciu moral, iar pretențiile de încasare a prejudiciului material au fost respinse ca neîntemeiate.

În fapt, prima instanță, pe baza probelor administrate la dosar, a constatat că inculpatul Mocanu Adrian, la data de 10 august 2008, aflîndu-se în localul de agrement „Militari Pub”, situat pe str. Kiev, nr. 7, mun. Chișinău, a fost informat de prietena sa, Molișteanu Diana, că a fost acostată jignitor de o persoană necunoscută, în momentul în care se afla afară pentru a merge la automobil, care era parcat în preajma barului „Taxi Blusse”. Urmărind scopul de a se răfui cu persoana în cauză, Mocanu Adrian a ieșit în fața localului, unde intenționat, încălcînd grosolan ordinea publică și manifestînd o vădită lipsă de respect față de societate, împreună cu alte persoane, a inițiat o ceartă cu martorul Harti Octavian și partea vătămată Schițco Andrian, însoțită de strigăte și cuvinte necenzurate, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, care a generat într-o încăierare. În jurul orelor 0400 , la locul incidentului a venit Mocanu Roman, fiind telefonat de Molișteanu Diana, care împreună și de comun acord cu fratele său și alte persoane, încălcînd grosolan ordinea publică și manifestînd o vădită lipsă de respect față de societate, i-au aplicat lui Schițco Andrian mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe suprafața corpului, cauzîndu-i acestuia, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 215 din 07.07.2010, leziuni corporale sub formă de traumatism asociat, traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, hematom în regiunea hilului splinei, fractura bilaterală a mandibulei, contuzia rinichiului stîng cu hematom subcapsular și lezarea capsulei, care se califică în ansamblu ca leziuni corporale medii.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: - avocatul Dron Ion în numele inculpatului și inculpatul Mocanu Adrian, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Mocanu Adrian să fie achitat, invocînd că prima instanță nu a ținut cont de faptul că acțiunile inculpatului nu întrunesc latura obiectivă și subiectivă a componenței prevăzute la art. 287 Cod penal; - avocatul Dron Ion în numele inculpatului și inculpatul Mocanu Roman, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi 2 hotărîri prin care inculpatul Mocanu Adrian să fie achitat, invocînd că prima instanță nu a ținut cont de faptul că acțiunile inculpatului nu întrunesc latura obiectivă și subiectivă a componenței prevăzute la art. 287 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2013 a fost respins ca nefondat apelul comun al avocatului Dron Ion în numele inculpatului și al inculpatului Mocanu Adrian. A fost admis apelul comun al avocatului Ion Dron în numele inculpatului și al inculpatului Mocanu Roman și pronunțată o nouă hotărîre prin care Mocanu Roman Sergiu a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar în privința lui Mocanu Adrian Sergiu a fost menținută sentința prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut ansamblul de probe administrate și cercetate în ședința de judecată, prin intermediul căruia a constatat că inculpatul Mocanu Andrei a fost inițiatorul conflictului, ceea ce a și constituit o cerință necesară în concretizarea făptuitorului faptei prevăzute la art. 287 Cod penal. Cît privește vinovăția inculpatului Mocanu Roman, instanța de apel susține că aceasta nu și-a găsit confirmare, întrucît din declarațiile martorilor și a părții vătămate acesta nu a manifestat nicio violență la fața locului, astfel, nefiind prezente careva intenții huliganice în acțiunile sale.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată, împotriva deciziei declară recursuri: - procurorul, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, invocînd temei pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală din motiv că instanța de apel nu a motivat achitarea inculpatului Mocanu Roman, iar conținutul hotărîrii contrazice dispozitivul acesteia; - avocatul Dron Ion în numele inculpatului Mocanu Adrian, care solicită casarea deciziei și sentinței în partea condamnării ultimului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Mocanu Adrian să fie achitat, invocînd temei pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, din motiv că acțiunile ultimului nu întrunesc latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Verificînd argumentele invocate în recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursul procurorului urmează a fi respins, iar recursul declarat de avocatul Dron Ion în numele inculpatului Mocanu Adrian urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar conform pct. 8) alin. (1) al aceluiași articol – în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Însă, deși în recursul declarat de avocatul Dron Ion sunt indicate circumstanțe de fapt în susținerea nevinovăției lui Mocanu Adrian, iar procurorul 3 indică probe în susținerea vinovăției inculpatului Mocanu Roman – care a fost achitat prin decizia contestată, Colegiul penal lărgit reamintește că argumentele invocate referitor la procedura de apreciere a probelor, țin de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia este de competența instanțelor de fond, fapt pentru care Colegiul penal lărgit constată argumentele în cauză ca fiind neîntemeiate. Totodată, instanța de recurs reține ca fiind fondat argumentul procurorului prin care rezultă că instanța de apel urma să excludă din hotărîrea pronunțată semnul calificativ în privința lui Mocanu Adrian prevăzut la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – „Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită săvîrșită de două sau mai multe persoane” din moment ce Mocanu Roman a fost achitat prin aceeași hotărîre prin care a fost menținută condamnarea primului, însă în speța de referință argumentul vizat nu este relevant deoarece instanța de apel urma să ia în considerare alte circumstanțe la pronunțarea soluției sale. Așadar, în sarcina instanței de apel era de a constata survenirea prescripției tragerii răspunderii penale în baza art. 60 Cod penal, iar finalitatea soluției pronunțate urma să fie conformă prevederilor art. art. 415 alin. (1) pct. 2), 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică încetarea procesului penal în cazul în care există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. În această ordine de idei, este de menționat că, în baza rechizitoriului, fapta inculpaților a fost încadrată conform prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pentru care legiuitorul a prevăzut o pedeapsă maximă de 5 (cinci) ani, iar prin prisma prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea incriminată se încadrează în categoria infracțiunilor mai puțin grave. În continuare, din materialele dosarului, Colegiul penal lărgit reține că din momentul comiterii faptei incriminate – 10 august 2008 și pînă în momentul pronunțării deciziei – 28 noiembrie 2013 s-a scurs un termen mai mare de 5 (cinci) ani, iar în raport cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal prescripția tragerii la răspundere penală expiră după 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Totodată, la alin. (2) din dispoziția aceleiași norme, legiuitorul determină nemijlocit momentul scurgerii prescripției, dar și a încetării scurgerii acesteia, care sunt marcate de ziua săvîrșirii infracțiunii și respectiv – rămînerea definitivă a hotărîrii instanței de judecată. În practică, scurgerea prescripției în sensul vizat, se materializează prin data comiterii faptei, constatată în actul de învinuire a organului de urmărire penală, iar cît privește statutul definitiv al hotărîrii instanței de judecată, Codul de procedură penală la art. 466 reglementează modalitățile și momentul cînd o hotărîre a instanțelor de fond devine definitivă. În cauza penală adnotată, relevantă este prevederea consemnată în alin. (3) art. 466 Cod de procedură penală unde „Hotărîrile instanței de apel rămîn definitive la data pronunțării deciziei în apel”. 4 Astfel, din circumstanțele indicate mai sus rezultă că fapta inculpatului Mocanu Adrian cade sub incidența prevederilor art. 60 Cod penal, cu întrunirea elementului cronologic și al celui juridic – factori care determină instanța de recurs a constata că este oportună invocarea instituției prescripției tragerii la răspundere penală în privința inculpatului Mocanu Adrian. Prin urmare, din cele relatate anterior, instanța de recurs ajunge la convingerea că recursul procurorului urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul avocatului Dron Ion urmează a fi admis din alte motive, decît cele stabilite în cererea de recurs.

Reieșind din cele statuate mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul, în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui Mocanu Adrian Sergiu, Mocanu Roman Sergiu, cu menținerea hotărîrii atacate, prin care Mocanu Roman Sergiu a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. Admite recursul ordinar declarat de avocatul Ion Dron în numele inculpatului Mocanu Adrian, casează parțial sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 29 martie 2012 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2013 în partea condamnării lui Mocanu Adrian Sergiu, cu dispunerea încetării în privința ultimului a procesului penal în baza art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Acțiunea civilă se lasă fără soluționare. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2014. Președinte Ghenadie Nicolaev Judecători Constantin Alerguș Vladimir Timofti Iurie Bejenaru Ion Guzun 5