1ra-223/14 — art. 328 alin. 1 CP

1ra-223/14 — art. 328 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-223/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Alerguș Constantin,

Gordilă Nicolae,

cu participarea:

procurorului – Suvac Nicolae,

avocatei – Soțchi Inna,

inculpatului - Mereuță Titu,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bender, Bațura Raisa, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 19 martie 2013 în cauza penală

privindu-l pe

Mereuță Titu Mihail, născut la 20 aprilie 1947,

originar și domiciliat în s. Opaci, r-nul Căușeni;

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 28.06.2012 pînă la 21.12.2012;

- în instanța de apel din 19.01.2013 pînă la 19.03.2013;

- în instanța de recurs din 06.11.2013 pînă la

11.03.2014.

Procedura de citare a fost legal executată.

Procurorul Suvac Nicolae s-a pronunțat pentru admiterea recursului ordinar în

sensul declarat.

Inculpatul Mereuță Titu și avocata Soțchi Inna au solicitat respingerea

recursului ordinar, cu menținerea hotărîrii atacate.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a fost

încetat procesul penal în privința lui Mereuță Titu pe art. 328 alin. (1) Cod penal,

pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune.

Mereuță Titu a fost tras la răspundere contravențională, conform art. 313 Cod

contravențional.

1.1. Prin decizia Judecătoriei Căușeni din 21 decembrie 2012, a fost încetat

procesul contravențional în privința lui Mereuță Titu pe art. 313 Cod

contravențional, din motivul expirării termenului de prescripție.

2010-2011 funcția de director al școlii medii din s. Opaci, r-nul Căușeni în baza

1

ordinului DGÎTS Căușeni nr.31 K din 05.05.1979, fiind persoană cu funcție de

răspundere, căreia într-o unitate de stat i-au fost acordate, prin numire, drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și a acțiunilor

administrative de dispoziție și organizatorico-economice, depășindu-și atribuțiile

de serviciu, contrar prevederilor pct. 1 din HG RM nr.474 din 28.04.1998 “Cu

privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru

efectuarea decontărilor în numerar”, pct.17 al Regulamentului privind organizarea

și desfășurarea examenelor de absolvire externe la sesiunea 2010, aprobat prin

ordinul Ministerului Educației al RM nr. 892 din 24.12.2009 și pct.18 al

Regulamentului privind organizarea și desfășurarea examenelor de absolvire

externe la sesiunea 2011, aprobat prin ordinul Ministerului Educației al RM nr.902

din 20.12.2010, a dat indicații pentru acumularea numerarului de la elevii

externiști, fără aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală și ca

mijloacele colectate să fie direct repartizate profesorilor, fără depunerea lor la

contul Primăriei s. Opaci, în care se deservește instituția. Ca urmare din aceste

sume nu au fost calculate și nu s-au vărsat în bugetul public impozitul pe venit,

contribuțiile sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de

asistență medicală.

Conform listelor de plată, la sesiunea anului 2010, mijloacele bănești încasate

de la candidații externi și achitate profesorilor pentru orele aferente susținerii

diferențelor de program au constituit 49028 lei, iar din sumele taxei încasate pentru

susținerea examenelor de absolvire s-a achitat membrilor comisiei și

supraveghetorilor 9600 lei.

Conform listelor de plată, la sesiunea anului 2011, mijloacele bănești încasate

de la candidații externi și achitate profesorilor pentru orele aferente susținerii

diferențelor de program au constituit 32870 lei, iar din sumele taxei încasate pentru

susținerea examenelor de absolvire s-a achitat membrilor comisiei și

supraveghetorilor 6900 lei.

Astfel, în rezultatul acțiunilor ilegale ale directorului școlii medii din s. Opaci,

Mereuță Titu, din plățile efectuate profesorilor, membrilor comisiilor de examinare

și supraveghetorilor, contrar prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal, Legea nr.

1163- XIII din 24.04.1997 și cadrului normativ în domeniu, nu s-au calculat și nu

s-au vărsat la bugetul de stat și fondurile asigurătorii următoarele plăți : 11170,49

lei - impozit pe venit; 28535,42 lei - contribuții sociale de stat obligatorii; 6887,86

lei - prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, în total 46593 lei.

În drept, acțiunile respective au fost încadrate în baza art. 313 Cod

contravențional – excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, adică

săvîrșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege și care contravine intereselor publice sau drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

care a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri

prin care Mereuță Titu să fie condamnat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la

amendă în mărime de 250 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice și de interes public pe un termen de 2 ani.

2

În motivarea recursului procurorul a invocat, că instanța de judecată eronat a

interpretat noțiunea de persoană publică și nu a luat în considerație că funcția de

director de școală cade sub incidența acestei noțiuni, deoarece Mereuță Titu a

comis infracțiunea incriminată activînd în funcția de director al școlii medii din s.

Opaci, angajat în funcție în baza Ordinului Direcției de Învățămînt Căușeni, nr.31

K din 05.06.1979. Direcția de învățămînt Căușeni este una din subdiviziunile

subordonate consiliului raional Căușeni și incontestabil este o instituție publică, și

anume, prin ordinul acesteia Mereuță Titu a fost numit în funcția de director al

școlii din s. Opaci. La fel, atît Direcția de învățământ, cît și școala medie din s.

Opaci îndeplinesc activități de interes public. Astfel, este incontestabil faptul, că în

virtutea funcției deținute directorul școlii are împuterniciri și îndeplinește activități

de interes public, potrivit prevederilor art. 9 alin.(1) lit. a) a Legii nr. 158 din

04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care

prevede că categoria funcționarilor publici de conducere include persoanele

numite, în condițiile prezentei legi, în funcții publice de conducere, precum

conducător și adjunct al conducătorului organului din subordinea Ministerelor și

altor autorități administrative. Consideră, că acțiunile lui Mereuță Titu întrunesc

elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 328 alin.(1) Cod penal și

nicidecum fapta incriminată nu constituie contravenția prevăzută la art. 313 Cod

Contravențional. Consideră, că probele acumulate la urmărirea penală și cercetate

în instanța de judecată au fost dobîndite în conformitate cu prevederile Codului de

procedură penală, care dovedesc pe deplin vinovăția lui Mereuță Titu în comiterea

infracțiunii incriminate. Inculpatul a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii

incriminate și a solicitat examinarea pricinii în procedură specială, pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală.

a fost admis, din alte motive, apelul declarat de către procuror, casate sentința și

decizia Judecătoriei Căușeni din 21 decembrie 2012, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Mereuță Titu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de

art. 328 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

4.1. Instanța și-a argumentat soluția prin aceea, că instanța de fond în mod

eronat prin sentința sa a dispus încetarea procesului penal, din motivul că fapta nu

este prevăzută de legea penală ca infracțiune, adoptînd o decizie contravențională

în baza art.313 Cod contravențional și încetînd procesul contravențional în privința

lui Mereuță Titu, din motivul expirării termenului de prescripție.

Sub acest aspect, instanța de apel a considerat, că instanța de fond întemeiat a

ajuns la concluzia, că inculpatul Mereuță Titu nu este o persoană publică, dar este

o persoană cu funcție de răspundere într-o unitate de stat și care nu este subiect al

infracțiunii prevăzute la art.328 alin. (1) Cod penal. În circumstanțele menționate,

instanța de fond urma să adopte o sentință de achitare, conform art. 390 alin.(1)

pct. (3) Cod de procedură penală, în privința lui Mereuță Titu, pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

3

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, procurorul a declarat recurs ordinar, în care

solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt

complet de judecată, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și

decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- consideră eronată și neîntemeiată aprecierea instanțelor judecătorești,

precum că la momentul începerii urmăririi penale, punerii sub învinuire și judecării

cauzei penale, faptele inculpatului nu mai erau prevăzute de legea penală întrucît

prin Legea nr.245 din 02 februarie 2011 (în vigoare la 3 februarie 2012) au fost

modificate dispozițiile art. 123 și 328 alin. (1) Cod penal, astfel încît subiect al

infracțiunii de exces de putere poate fi doar persoana publică sau de demnitate

publică, iar Mereuță Titu Mihail este persoană cu funcție de răspundere și nu are în

același rînd și statutul de persoană publică, deoarece nu este funcționar public, iar

funcția de director de școală nu este recunoscută prin lege o funcție publică;

- instanțele de judecată eronat au interpretat noțiunea de persoană publică (art.

123 alin. (2) CP) și nu au luat în considerație că funcția de director de școală cade

sub incidența acestei noțiuni, deoarece Mereuță Titu a comis infracțiunea

incriminată activînd în funcția de director al școlii medii din satul Opaci raionul

Căușeni, angajat în funcție în baza Ordinului Direcției de Învățămînt Căușeni

nr.31K din 5 iunie 1979. Direcția de Învățămînt Căușeni este una din

subdiviziunile subordonate consiliului raional Căușeni și incontestabil este o

instituție publică, și anume prin ordinul acesteia Mereuță Titu a fost numit în

funcția de director al școlii. Atît Direcția de Învătămînt, cît și școala medie din

satul Opaci îndeplinesc activități de interes public. Astfel, este incontestabil faptul

că în virtutea funcției deținute directorul școlii are împuterniciri și îndeplinește

activități de interes public;

- consideră că probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în instanța

de judecată au fost dobîndite în conformitate cu prevederile Codului de procedură

penală și dovedesc pe deplin vinovăția lui Mereuță Titu în săvîrșirea infracțiunii

incriminate, iar încadrarea juridică a faptei prejudiciabile a fost efectuată corect

conform elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art.328 alin.(1) Cod

penal;

- în situația în care instanța de apel, la data pronunțării deciziei considera că

conform legii invocate, inculpatul Mereuță Titu nu poate avea calitatea de subiect

al infracțiunii, respectiva urma a lua în considerație faptul că la săvîrșirea de facto

a acțiunilor constatate de către ambele instanțe, acestea (acțiunile) erau

prejudiciabile, iar faptele în sine întruneau elementele infracțiunii prevăzute la

art.328 alin.(1) Cod penal;

- inculpatul Mereuță Titu și-a recunoscut vinovăția în săvîrșirea infracțiunii

incriminate și a solicitat examinarea în instanța de fond a pricinii în procedură

specială, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit

prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, iar instanța de fond a confirmat

cererea inculpatului și a examinat cauza penală în procedură specială;

- instanța de apel, pronunțînd o nouă hotărîre de achitare, a făcut trimitere la

aceleași probe, care au fost apreciate de instanța de fond fără a le verifica în

4

ședința de judecată a instanței de apel, ceea ce contravine prevederilor art.419 Cod

de procedură penală conform căruia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel

se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima

instanță.

cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul ordinar la 19 aprilie 2013 împotriva deciziei instanței de apel din

19 martie 2013 pronunțată în ședința publică pe 19 martie 2013, în termen.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului

declarat nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la

modul cuvenit la toate motivele invocate de apelant, în legătură cu ce în baza

temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Potrivit apelului declarat de către procuror (Vol. III, f.d. 160-161), criticîndu-

se legalitatea și temeinicia sentinței, se invocă următoarele:

„- instanța de apel eronat a interpretat noțiunea de persoană publică și nu a

luat în considerație că funcția de director de școală cade sub incidența acestei

noțiuni, deoarece Mereuță Titu a comis infracțiunea incriminată, activînd în funcția

de director al școlii medii din s. Opaci, r-nul Căușeni, angajat în funcție în baza

Ordinului Direcției de învățământ Căușeni, nr.31 K din 05.06.1979.

Direcția de învățământ Căușeni este una din subdiviziunile subordonate

consiliului raional Căușeni și incontestabil este o instituție publică, și anume prin

5

ordinul acesteia Mereuță Titu a fost numit în funcția de director al școlii din s.

Opaci, r-nul Căușeni.

La fel, atît Direcția de învățămînt, cît și școala medie din s. Opaci îndeplinesc

activități de interes public. Astfel, este incontestabil faptul că în virtutea funcției

deținute directorul școlii are împuterniciri și îndeplinește activități de interes

public.

Potrivit prevederilor art. 9 alin.(l) lit. a) al Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public prevede, că categoria

funcționarilor publici de conducere include persoanele numite, în condițiile

prezentei legi, în funcții publice de conducere precum conducător și adjunct al

conducătorului organului din subordinea ministerelor și altor autorități

administrative.

Din aceste considerente rezultă clar că acțiunile lui Mereuță Titu întrunesc

elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 328 alin.(l) Cod penal și

nicidecum fapta incriminată nu constituie contravenția prevăzută la art. 313 Cod

Contravențional.

- probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în instanța de judecată au

fost dobîndite în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală care

dovedesc pe deplin vinovăția lui Mereuță Titu în comiterea infracțiunii incriminate

și consideră că calificarea faptei prejudiciabile a fost efectuată corect conform

elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 328 alin.(l) Cod penal.

- inculpatul a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate și a

solicitat examinarea pricinii în procedură specială, pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală”.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către porcuror, instanța de

apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită.

Totodată, Colegiul lărgit invocă, că conform art. 123 alin. (2) Cod penal, prin

persoană publică se înțelege: funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu

statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al

organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care

deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice autonome sau

de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane

juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de

demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele

acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public.

În acest sens, Colegiul lărgit constată, că instanța de apel a interpretat greșit

noțiunea de persoană publică și nu a luat în considerație, că funcția de director de

școală cade sub incidența acestei noțiuni, deoarece Mereuță Titu a ocupat funcția

de director al școlii medii din satul Opaci raionul Căușeni, fiind angajat în funcție

în baza Ordinului Direcției de învățămînt Căușeni nr.31K din 5 iunie 1979.

Direcția de învățămînt Căușeni este una din subdiviziunile subordonate

consiliului raional Căușeni și incontestabil este o instituție publică, și anume prin

ordinul acesteia Mereuță Titu Mihail a fost numit în funcția de director al școlii.

La fel, atît Direcția de învățămînt cît și școala medie din satul Opaci

îndeplinesc activități de interes public. Astfel, este incontestabil faptul că în

6

virtutea funcției deținute directorul școlii are împuterniciri și îndeplinește activități

de interes public.

Art. 9 alin. (l) lit. a) al Legii nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public prevede, că categoria funcționarilor publici

de conducere include persoanele numite, în condițiile prezentei legi, în funcții

publice de conducere precum conducător și adjunct al conducătorului organului

din subordinea ministerelor și altor autorități administrative.

Totodată, Colegiul lărgit reține, că inculpatul Mereuță Titu Mihail, a solicitat

examinarea cauzei în instanța de fond în procedură specială, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, potrivit prevederilor art.364/1 Cod de

procedură penală, cerere ce a fost admisă de prima instanță.

Astfel, instanța de apel judecînd apelul, în conformitate cu prevederilor art.

414 alin.(l), 6) Cod de procedură penală, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul verbal.

Însă, instanța de apel, pronunțînd o nouă hotărîre de achitare, potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță, a făcut trimitere la aceleași probe din rechizitoriu,

care au fost apreciate de instanța de fond, fără a le verifica în ședința de judecată a

instanței de apel, ceea ce contravine prevederilor art.419 Cod de procedură penală,

conform căruia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță.

Din procesul verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 19 martie

2013 (Vol. III, f.d. 175-176), rezultă, că în instanța de apel a fost interogat pur

formal inculpatul Mereuță Titu (Vol. III, f.d. 176), nefiind respectate prevederile

art. 367-368 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de interogare a

inculpatului în instanță și de citire a declarațiilor inculpatului depuse în cursul

urmăririi penale și nu au fost interogați martorii sau examinate alte probe, potrivit

art. 369, 370-373 Cod de procedură penală.

Reieșind din aceste circumstanțe, avîndu-se în vedere că în apelul

procurorului s-a solicitat condamnare după încetarea procesului penal în privința

inculpatului Mereuță Titu, Colegiul lărgit consideră necesar de a admite recursul

ordinar declarat de procuror, de casat decizia instanței de apel cu dispunerea

rejudecării cauzei, fiindcă au fost încălcate prevederile art. 419 Cod de procedură

penală, care prevăd, că pentru a rejudeca cauza, instanța de apel urmează să

desfășoare ședința potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima

instanță și tot aceste prevederi urmează a fi aplicate și în cazul verificării

corectitudinii încetării procesului penal, cînd se solicită condamnarea, ceea ce

instanța de apel nu a respectat.

În altă ordine de idei, Colegiul lărgit mai invocă, că la 16 decembrie 2013 a

fost adoptată Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție Nr. 13 „Cu privire la

aplicarea prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală de către instanțele

judecătorești”, unde s-au dat explicații importante pentru examinarea cauzelor în

7

procedură prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală și pentru unificarea

practicii judiciare.

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel de procuror și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate să

pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Bender, Bațura Raisa, casează decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bender din 19 martie 2013 în privința lui Mereuță Titu Mihail, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bender, în alt complet de judecată.

Decizia nu este supusă căilor de atac, pronunțată în ședință publică la 01

aprilie 2014, ora 950.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Alerguș Constantin

Gordilă Nicolae

8