1ra-510/14 — art. 217.1 alin.4, art. 248 alin.5 CP

1ra-510/14 — art. 217.1 alin.4, art. 248 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-510/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir și Gordilă Nicolae,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Grecu Radu în numele inculpaților Mîra Alexandru, Țernă Iurie și de

către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Țernă Iurie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2013, în

cauza penală în privința lui

Mîra Alexandru Petru, născut la 04 iulie 1986, originar și

domiciliat în or. Ialoveni, str. Alexandru Cristea 55;

și

Țernă Iurie Vasile, născut la 22 martie 1983, originar și

domiciliat în or. Ialoveni, str. Tighina 12 A.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

3.21.01.2014–12.03.2014 (instanța de recurs ordinar).

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

CONSTATĂ:

și Ternă Iurie Vasile au fost condamnați:

- în baza art. 217/1 alin.(4) lit. d) Cod penal la cîte 9 ani închisoare fiecare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea,

prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea sau

distribuirea substanțelor narcotice sau psihotrope, pe termen de 5 ani fiecăruia;

- în baza art. 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal la cîte 3 ani închisoare fiecare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Mîra Alexandru și Ternă Iurie

pedeapsa definitivă de cîte 10 ani închisoare fiecăruia, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea,

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

1

transportarea sau distribuirea substanțelor narcotice sau psihotrope pe termen de 5

ani pentru fiecare.

împreună cu Mîra Alexandru, din intenție directă, de comun acord, împărțind

prealabil rolurile între ei, s-au organizat pentru a transporta fraudulos peste

frontiera vamală a Republicii Moldova, substanțe narcotice în proporții deosebit de

mari, în scop de înstrăinare.

Pentru realizarea intențiilor sale criminale, conform rolurilor stabilite în baza

planului anterior întocmit, Ternă Iurie, împreună cu Mîra Alexandru, la 17 iulie

2012, aproximativ la ora 05.30, prin intermediul Aeroportului Internațional

Chișinău, cu cursa Avia „RO 208", s-au deplasat în or. București, România.

Ulterior, din or. București, România, aceștia s-au deplasat în or. Madrid, Spania,

unde, la 18.07.2012, au procurat un automobil de model „VW Transporter 4" cu n/î

„RA 04921", precum și au intrat în posesia unei cantități deosebit de mari de hașiș,

pe care urmau să-1 introducă pe teritoriul Republicii Moldova.

Continuând acțiunile criminale, îndreptate spre introducerea frauduloasă pe

teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari,

în scop de înstrăinare, Mîra Alexandru și Ternă Iurie, au disimulat în rezervorul

pentru combustibil al automobilului de model „VW Transporter4" cu n/î „RA

04921", 96 de pachete cu hașiș, ambalate în polietilenă.

La 25 iulie 2012, aproximativ la ora 22:10, după trecerea frontierei vamale de

către Mîra Alexandru și Ternă Iurie, în punctul de trecere a frontierei Leușeni -

Albița auto, situat în s. Leușeni, r-nul Hâncești, a fost supus percheziției

automobilul de model „VW Transporter 4" cu n/î „RA 04921".

În rezultatul percheziției, în rezervorul pentru combustibil al automobilului

percheziționat, au fost depistate și ridicate 96 pachete din polietilenă, în care se afla

o substanță solidă, de culoare cafenie, de proveniență vegetală, care conform

raportului de expertiză nr. 172 (partea I și II) din 26 și 27 iulie 2012 reprezintă

hașiș, cu masa totală de 49,011 kg.

Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, nr. 79 din 23.01.2006

„Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora", cu

modificările și completările ulterioare, cantitate de 49,011 kg de hașiș, constituie

proporții deosebit de mari.

Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004

„Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și

precursorilor acestora supuse controlului", cu completările și modificările

ulterioare, hașișul este inclus în „Tabelul nr. 1 Substanțele narcotice și substanțele

psihotrope neutilizate în scopuri medicinale. Lista nr. 1 Substanțele narcotice".

2

inculpaților Mîra Alexandru și Ternă Iurie, prin care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința ambilor

inculpați, pe motiv că în acțiunile acestora nu sunt prezente elementele

constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d), art. 248

alin.(5) lit. b), d) Cod penal, și anume latura subiectivă, care se caracterizează

numai prin intenție directă.

2013 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărîrii

atacate.

Grecu Radu în numele inculpaților Mîra Alexandru și Ternă Iurie, prin care,

indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, se solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei, invocînd

următoarele:

- instanța de apel consideră, că declarațiile făcute de inculpați nu corespund

adevărului, menționînd că actele nu erau în regula și a fost necesar cîteva zile pînă

ce proprietarul automobilului a trimis împuterniciri firmei "CERRA FERIA

SERVICE SL", pentru realizarea automobilului de model „VW Transporter 4" cu

n/î „RA 04921". Deci actele de vînzare-cumpărare dintre firma din Spania si Țernă

Iurie corect au fost perfectate peste 4,5 zile de la sosirea inculpaților în Madrid

(Spania), însă la data de 18.07.2012 a fost indicat de către inculpați în solicitarea

făcuta de pe internet pentru numerele tranzit și pașaportul tehnic de tranzit,

deoarece ei știau cu certitudine că acest automobil îl vor procura și cu actele se

rezolvă, iar aceste date si acte puteau fi verificate si ridicate, ulterior anexate la

dosar, dacă se dorea se făcea și o comisie rogatorie, dar la moment instanța de apel

se bazează doar pe presupuneri, dar nu pe probe;

- referitor la suma de 600 euro transferați pe data de 25.07.2013 pe numele lui

Sebastian Lorenzo Rodriguez, inculpații au declarat, că ea a fost ca arvuna pentru

un alt automobil, care intenționau sa-1 importe ulterior;

- referitor la faptul că inculpații cunoșteau conținutul rezervorului pentru

combustibil, deoarece din cauza cantității substanțelor narcotice găsite, ei urmau sa

se alimenteze destul de des, ei au declarat că nu consumau motorina pîna la urma și

se alimentau de cît mai puțini bani, deoarece spre R. Moldova motorina este mai

ieftina, astfel economisind surse financiare si din acest motiv nu le-a trezit nici un

fel de îndoieli;

- afirmațiile instanței de apel, precum că atît Mîra Alexandru cît și Țernă Iurie

nu au solicitat contactarea persoanelor de la care au procurat vehiculul, nu

corespund adevărului, deoarece ei au dat numărul de telefon al persoanei, de la

care au procurat automobilul (telefoanele fiind chiar anexate la dosar ca corpuri

3

delicte), datele lor se conțineau și-n actele privind transferurile bancare efectuate

cu tot cu adresele acestora, totodată aceasta fiind obligația organului de urmărire

penala, de a stabili proveniența substanțelor narcotice si toate persoanele implicate.

Mai menționează, că urma sa se formeze o comisie rogatorie pentru stabilirea

tuturor circumstanțelor cauzei, nu să se pună pe seama inculpaților sa demonstreze

nevinovăția lor;

- nu a fost demonstrat de către instanța de apel scopul inculpaților de a

comercializa sau înstrăina substanțele narcotice.

5.1. În recursul ordinar suplimentar declarat la 20 ianuarie 2014 de către

avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Țernă Iurie se solicită, indicîndu-se

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală,

casarea hotărîrilor judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei, din următoarele

motive:

- atît instanța de fond cît și instanța de apel nu a ținut cont de motivele

invocate de apărare, respingîndu-le ca nefondate. Mai mult, instanțele judecătorești

au aplicat eronat normele de drept material și procesual, iar pe lîngă aceasta nu au

fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a cauzei;

- la baza hotărîrilor de condamnare au stat doar declarații verbale ale

martorilor și presupuneri, însă nu pe probe pertinente și admisibile;

- instanța de apel consideră că declarațiile făcute de inculpați nu corespund

adevărului, și anume că actele nu erau în regulă și a fost necesar cîteva zile pînă ce

proprietarul automobilului a trimis împuterniciri firmei "CERRA FERIA

SERVICE SL", pentru realizarea automobilului susmenționat. Deci, actele de

vînzare-cumpărare dintre firma din Spania și Ternă Iurie corect au fost perfectate

peste 4 - 5 zile de la sosirea inculpaților în Madrid (Spania), însă data de

18.07.2012 a fost indicată de către inculpați în solicitarea făcută de pe internet

pentru numerele de tranzit și pașaportul tehnic de tranzit, deoarece ei știau cu

certitudine că acest automobil îl vor procura și cu actele se rezolvă, și aceste date și

acte puteau fi verificate și ridicate, ulterior anexate la dosar, dacă se dorea se făcea

și o comisie rogatorie, dar instanțele de judecată s-au bazat doar pe presupuneri,

dar nu pe probe;

- inculpații Mîra Alexandru și Țernă Iurie s-au mai aflat odată în Spania

pentru a procura un autovehicul, iar în perioada iulie 2012 dînșii au mers pentru a

doua oară în Spania cu același scop, deoarece Țernă Iurie pe lîngă activitatea de

bază se mai ocupa și cu importul automobilelor și realizarea acestora.

Deasemnea, prima și a doua oară cînd au mers în Spania, inculpatul Țernă

Iurie a înregistrat autovehiculul după dînsul, la rugămintea inculpatului Mîra

Alexandru, și respectiv ca să nu-1 deranjeze, fiindcă Țernă Iurie se ocupa cu

vînzarea automobilelor la piață.

4

Scopul sau intenția lui Țernă Iurie de a merge în Spania pentru a doua oară cu

Mîra Alexandru a fost de a importa a cîte un autovehicul, iar venitul de la

realizarea acestora, să fie împărțit cu dînsul, deoarece venitul din vînzarea

autovehiculului din prima dată a fost de peste 1 000 euro;

- referitor la suma de 600 euro transferați la data de 25.07.2013 pe numele lui

Sebastian Lorenzo Rodriguez, inculpații au declarat că această sumă - arvună, era

predestinată pentru cumpărarea eventuală a unui alt automobil, care urma să-1

importe ulterior;

- referitor la faptul că inculpații cunoșteau conținutul rezervorului pentru

combustibil, deoarece din cauza cantității substanțelor narcotice găsite, ei urmau sa

se alimenteze destul de des, inculpații au declarat că nu consumau motorină pînă la

urmă și se alimentau cu bani mai puțini, deoarece în drum spre R. Moldova

motorina este mai ieftină, astfel economisind surse financiare și de aceea nu le-a

trezit nici un fel de îndoieli;

- afirmațiile instanței de apel, precum că atît Mîra Alexandru cît și Țernă Iurie

nu au solicitat contactarea persoanelor de la care au procurat vehiculul, nu

corespund adevărului, deoarece ei au dat numărul de telefon al persoanei de la care

au procurat automobilul (telefoanele fiind chiar anexate la dosar ca corpuri

delicte), datele lor se conțineau și în actele privind transferurile bancare efectuate

cu tot cu adresele acestora, totodată aceasta fiind obligația organului de urmărire

penală, de a stabili proveniența substanțelor narcotice și toate persoanele implicate,

și respectiv mai menționează încă odată că urma sa se formeze o comisie rogatorie

pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cauzei, nu să se pună pe seama inculpaților

să demonstreze nevinovăția lor;

- în acțiunile inculpatului Țernă Iurie nu sunt prezente elementele constitutive

ale infracțiunilor prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) și art. 248 alin. (5), lit. b),

d) Cod penal, și anume latura subiectivă, care se caracterizează numai prin intenție

directă, adică persoana care a săvîrșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, a prevăzut urmările, le-a dorit sau admitea în mod conștient

survenirea acestora.

- în acțiunile inculpatului Țernă Iurie nu sunt prezente elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. b), d) Cod penal, deoarece dînsul

nu a reușit să treacă cu mijlocul de transport peste frontiera RM, în momentul în

care de el s-a apropiat un colaborator de poliție și i-a ordonat să stea pe loc, fără a

reuși să efectueze operațiunile de vămuire (depunerea declarației vamale), în locul

amplasării organului vamal - zona de control vamal, prin care în mod obligatoriu

urmează să se efectueze trecerea frontierei vamale, iar ieșirea eventuală din această

zonă echivalează cu trecerea vămii.

5

penal consideră, că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele

considerente.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Mocanu Victor în

numele inculpatului Țernă Iurie.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs, potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de

procedură penală, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat

peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (în red.

05.04.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Conform materialelor dosarului, dispozitivul deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 18 noiembrie 2013, în prezența

inculpatului Țernă Iurie și avocatului ales de acesta – Grecu Radu, fapt confirmat

prin procesul-verbal al ședinței de judecată ( Vol. III, f.d. 154-159), tot atunci s-a

anunțat despre ziua pronunțării deciziei motivate – 16 decembrie 2013, ora 10.00 (

Vol. III, f.d. 159), decizia motivată a fost înmînată sub recipisă avocatului Grecu

Radu la data de 16 decembrie 2013 (Vol. III, f.d. 188).

Reieșind din aceste circumstanțe se constată, că termenul de 30 zile de atac cu

recurs ordinar al deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură

penală nu a fost respectat de către avocatul Mocanu Victor, deoarece recursul a

fost declarat de el la 20 ianuarie 2014 (Vol. III, f.d. 208-211), adică peste 34 de

zile de la data pronunțării deciziei motivate, iar termenul de declarare a recursului

a expirat pe data de 16 ianuarie 2014. Prin urmare, Colegiul penal consideră, că

recursul în cauză este inadmisibil fiindcă a fost depus peste termenul prevăzut de

art. 422 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atît, avocatul Mocanu Victor nu a adus argumente întemeiate în

justificarea motivelor întîrzierii declarării recursului ordinar depus la 20 ianuarie

2014.

Colegiul penal invocă, că termenul de recurs este absolut și are caracter

imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

consideră, că recursul ordinar declarat de către avocatul Mocanu Victor în numele

inculpatului Țernă Iurie este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

6

Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Grecu Radu în

numele inculpaților Mîra Alexandru și Ternă Iurie.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul ordinar la 18 decembrie 2013, împotriva deciziei instanței de apel

din 18 noiembrie 2013, pronunțată în ședința publică pe 16 decembrie 2013, în

termen.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de

procedură penală. Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă dezacordul

său cu aprecierea probelor.

Potrivit hotărîrilor instanțelor de judecată, atît prima instanță, cît și instanța de

apel au constatat și au descris circumstanțele de fapt, astfel corect concluzionînd că

anume Mîra Alexandru și Țernă Iurie au comis infracțiunile prevăzute de art.

217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare; și de art. 248 alin. (5) lit.

b), d) Cod penal – contrabandă săvîrșită de două persoane în proporții deosebit de

mari.

Avocatul Grecu Radu în recursul declarat critică aprecierea probelor

administrate de instanțele de judecată, astfel Colegiul penal menționează că

conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei

judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

Argumentele expuse în recurs sunt neîntemeiate și se resping, deoarece

instanțele de judecată, dînd o apreciere cuvenită declarațiilor, just au considerat că

există suficiente probe, care cu certitudine dovedesc vinovăția lui Mîra Alexandru

și Țernă Iurie de comiterea infracțiunilor imputate și anume:

- declarațiile martorului Clima Călin (Vol. II, f.d. 57) date în cadrul ședinței

de judecată a instanței de fond, din care rezultă, că „în vara anului 2012 dânsul a

fost sunat de către o persoană, care 1-a rugat să aducă o mașină cu numere

expirate din vama Leușeni-Albița. Din discuție, a înțeles că se vorbește despre un

„VW Transporter 4" și că va fi sunat de cineva cu anticipație de o oră. Peste un

timp, a fost telefonat de o persoană cu care a convenit să meargă în vamă într-o

oră, o oră și jumătate. Deplasarea în vamă cu evacuatorul i-a încredințat-o unui

angajat de al său cu numele Cematinschi Vitalie. Cunoaște că șoferul s-a întâlnit

cu cineva înainte de vamă pentru a transmite bani. Personal, nu a vorbit cu șoferul

până a doua zi, când acesta i-a comunicat că au fost găsite droguri în mașina pe

care a transportat-o. Ambele persoane care l-au telefonat erau necunoscute pentru

el, iar pe inculpați i-a văzut pentru prima dată în instanța de judecată”; -

7

declarațiile martorului Cematinschi Vitalie (Vol. III, f.d. 58-60), date în cadrul

ședinței de judecată a instanței de fond, potrivit cărora „în una din zilele anului

2012, șeful său i-a solicitat să transporte cu evacuatorul un automobil de la

benzinăria PETROM din vama Albita, România - în vama Leușeni. În jurul orelor

17.00-18.00, s-a deplasat spre vama Leușeni cu evacuatorul de model „VWLT46",

fiindu-i comunicat faptul că mașina din România este de model „VW Transporter

4" și avea numere tranzit expirate, respectiv nu putea traversa singură frontiera.

Cînd a ajuns la Albita, la Stația PECO, lângă autoturismul „VW Transporter 4" se

aflau doi domni, unul a plecat, iar celălalt s-a urcat cu el în evacuator și au

traversat frontiera. În vama Leușeni, de la colaboratorii vamali au primit indicația

să se deplaseze în direcția unui antrepozit vamal, unde autoturismul „VW

Transporter 4" a fost coborât de pe evacuator și supus verificării. În rezervorul

automobilului s-au găsit substanțe narcotice. A declarat că la intrarea în vama

Leușeni, de la o persoană necunoscută a primit suma de 1100 EURO dintre care

și-a reținut 100 EURO pentru serviciile de transport. Suma de 1000 EURO a

restituit-o lupă câteva zile de la incident. În ședința de judecată 1-a recunoscut pe

inculpatul Țernă Iurie, ca persoana care 1-a însoțit în acea seară. Pe parcursul

traversării frontierei, persoana - Țernă Iurie, nu a purtat discuții telefonice, însă

în discuții cu colaboratorii vamali i se păruse că avea vocea tremurîndă”; -

declarațiile martorului Călugări Vitalie (Vol. III, f.d. 64-65), date în cadrul ședinței

de judecată a instanței de fond, potrivit cărora „la data de 25.07.2012, dînsul

revenea din București cu automobilul „Toyota Picnic", culoare verde. Pe la orele

21.00-22.00 a ajuns în vama Albița, unde a văzut un tânăr care încerca să

staționeze o mașină, a presupus că dorește să traverseze frontiera, a staționat și 1-

a luat. În vama Leușeni a fost condus de un vameș împreună cu automobilul într-

un antrepozit, unde autoturismul său a fost supus controlului și nu a fost depistat

nimic. După finisarea controlului s-a pomenit în imposibilitatea de a părăsi

antrepozitul, deoarece era în spate un auto-evacuator cu un automobil pe el de

model „VW Transporter 4" de culoare albă. A recunoscut pasagerul care urcase

în mașina sa, arătând la inculpatul Mîra Alexandru. A declarat că în timpul

traversării frontierei, pasagerul nu purta convorbiri telefonice, dar avea asupra sa

telefon; din discuții aflase că este din Ialoveni și venise până în vamă cu o mașină

de ocazie, iar de cealaltă parte a vămii Leușeni îl așteaptă fratele său”; -

declarațiile martorului Vasilachi Victor (Vol. III, f.d. 63) date în cadrul ședinței de

judecată a instanței de fond, potrivit cărora, „la data de 25.07.2012, se afla în

serviciu la punctul de trecere al frontierei Leușeni - Albița. Seara, aproximativ pe

la orele 22:30, pe teritoriul vamal al RM au intrat două mijloace de transport în

privința cărora a primit indicații că trebuie examinate minuțios. Acestea au fost

escortate în antrepozitul vamal, unde au fost percheziționate. Din mijlocul de

transport care era remorcat pe evacuator, colaboratorii de poliție au extras niște

8

pachete de polietilenă cu un conținut de culoare verde. Ulterior, a aflat că în

acestea se conțineau droguri. Două persoane care erau în mijloacele date de

transport au fost reținute. Suplimentar aceștia au declarat că persoanele reținute

nu au declarat substanțele narcotice care era disimulate în rezervorul pentru

combustibil”; - declarațiile martorului Ciubotaru Ghenadie date în cadrul ședinței

de judecată a instanței de fond (Vol. III, f.d. 61-62); - procesul-verbal de

percheziție din 25 iulie 2012 a mijlocului de transport de model „VW Transporter

4" cu n/î RA 04921 (Vol. I, f.d. 103); - raportul de expertiză nr.172 (partea I și II)

din 26 și 27 iulie 2012(Vol. I, f.d. 205-209); - procesul-verbal de percheziție din

26.07.2012, a a/m de model "Toyota Avensis" cu n/î II BD 060, ce aparține cet.

Mîra Andrei Petru (Vol. I, f.d. 115);- procesul-verbal de ridicare a obiectului din

31.07.2012 (Vol. I, f.d. 234); - procesul-verbal de ridicare din 01.08.2012 (Vol. II,

f.d. 5-6); - procesul-verbal din 05.09.2012 (Vol. II, f.d. 149-156); procesul verbal

din 04.12.2012 de ridicare a obiectului de la Î.C.S. „Orange Moldova” (Vol. II, f.d.

159); - procesele-verbale de interceptare și înregistrare a comunicărilor telefonice

din 03.08.2012 (Vol. I, f.d. 47, 51, 95, 99).

Concomitent, Colegiul penal respinge și argumentul recurentului privind

faptul că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia, că declarațiile inculpaților

Mîra Alexandru și Țernă Iurie nu corespund adevărului, menționînd că actele nu

erau în regula și a fost necesar cîteva zile pînă ce proprietarul automobilului a

trimis împuterniciri firmei "CERRA FERIA SERVICE SL", pentru realizarea

automobilului de model „VW Transporter 4" cu n/î „RA 04921".

În acest sens, instanța de apel corect a reținut, că „însuși pașaportul tehnic de

tranzit eliberat de autoritățile germane era perfectat din data de 18.07.2012,

circumstanță care denotă faptul că inculpații au făcut comanda de plăci de

înmatriculare din timp și cunoșteau cu certitudine, că ei urmau să procure anume

acest mijloc de transport.

Tot aici, instanța de apel a reținut și declarațiile inculpaților, potrivit cărora

drumul spre casă a durat circa 4 zile. Raportând declarațiile în cauză la

informația notorie care reprezintă calendarul lunii iulie pentru anul 2012, instanța

a conchis, că în mod firesc, odată ce inculpații au părăsit potrivit propriilor

declarații Spania în ziua de marți, după ce au primit pașaportul tehnic cu

numerele de tranzit, care conform calendarului reprezintă data de 24.07.2012,

dânșii urmau să ajungă în Republica Moldova la data de 28 iulie 2012, ceea ce

contravine situației de fapt. Iar potrivit materialelor administrate în ședința de

judecată, la data de 25.07.2012 deja a fost efectuată percheziția mijlocului de

transport de model „Volkswagen Transporter 4" cu n/î „8714 BRW" și ridicate

substanțele narcotice sub formă de hașiș”.

Argumentul recurentului, precum că inculpații nu cunoșteau conținutul

rezervorului, ultimii menționînd că nu consumau motorina pîna la urma și se

9

alimentau de cît mai puțini bani, deoarece spre R. Moldova motorina este mai

ieftina, astfel economisind surse financiare și din acest motiv nu le-a trezit nici un

fel de îndoieli, Colegiu penal îl consideră de asemenea declarativ, iar ipoteza

inculpaților, precum că ar fi vrut să economisească, este considerată drept un

mijloc de autoapărare, constatînd că este prea evidentă cantitatea de 49,011 kg de

substanțe narcotice pentru a nu fi observată.

Neîntemeiată instanța de recurs ordinar consideră și poziția apărării referitor

la suma de 600 euro transferați pe data de 25 iulie 2012 pe numele lui Sebastian

Lorenzo Rodriguez, aceasta fiind ca arvuna pentru un alt automobil, care

intenționau sa-1 importe ulterior, întrucît una din cererile de transfer, elucidate în

ședința de judecată a primei instanțe, a fost întocmită la data de 25 iulie 2012 în

scopul transferului sumei de 600 EURO de la Mîra Andrei către terța persoană cu

numele Sebastian Lorenzo Rodriguez, însă la data de 25 iulie 2012 inculpații deja

erau prezenți în vama Leușeni a Republicii Moldova, fapt ce impune concluzia că

destinația sumelor de bani respective nu corespund destinației indicate de inculpați

ci doar un motiv de a se eschiva de la răspunderea penală.

Totodată, Colegiul penal, consideră că nesolicitarea inculpaților Mîra

Alexandru și Țernă Iurie de a fi contactate persoanele, de la care au procurat

vehiculul, ținînd cont de posibilitatea aflării substanțelor narcotice în rezervorul

acestuia, pînă a fi preluat pentru transportare de către dînșii, sau altor persoane cu

care au purtat discuții pe teritoriul Spaniei, deși au susținut că pe Sebastian îl

cunoșteau, aveau datele lui de contact întrucît anume „Sebastian" le-a propus spre

vânzare atât primul automobil, cât și al doilea automobil importat în Republica

Moldova în vara anului 2012, indică asupra faptului, că inculpații cunoșteau despre

conținutul rezervorului, mai mult, au organizat dobândirea, depozitarea în

rezervorul automobilului a substanțelor narcotice și transportarea lor în Republica

Moldova.

Referindu-se la motivele invocate cu referire la critica, că nu este corectă

încadrarea acțiunilor inculpaților, nu-i dovedită intenția inculpaților, instanța de

recurs invocă, că cum prima instanța, așa și instanța de apel, corect s-au pronunțat

asupra acestor motive în hotărîrile adoptate, apreciind corect și cumulul de probe

descrise în hotărîri.

În concluzie, se menționează, că dezacordul părții în proces cu soluția

adoptată de instanța de judecată, nu neapărat înseamnă că soluția conține careva

erori de drept. Motivele aduse de către recurent, precum că instanțele de judecată

nu au dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu sînt

prevăzute ca temei pentru recurs, în art. 427 Cod de procedură penală.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate

fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se

verifică numai chestiunile de drept.

Colegiul penal observă, că recurentul în recursul ordinar declarat invocă ca

temeiuri pentru recurs pct. 8), 12) a alin. (1) din art. 427 Cod de procedură penală –

10

nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Colegiul penal menționează că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în

instanța de recurs, astfel, vinovăția lui Mîra Alexandru și Țernă Iurie fiind pe

deplin dovedită și acțiunile acestora corect au fost calificate în baza art. 217/1 alin.

(4) lit. d), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, aplicîndu-le acestora pedepse

echitabile în limitele sancțiunilor, în conformitate cu dispozițiile Părții generale a

Codului penal. Temeiuri de a pune la îndoială aceste concluzii Colegiul penal nu

are.

Colegiul apreciază ca fiind corecte aceste concluzii ale instanțelor de

judecată, deoarece corespund circumstanțelor de drept ale cauzei, temeiurile

invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală

nu persistă în cauză, iar hotărîrile judecătorești atacate sunt legale și întemeiate,

ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Grecu Radu în

numele inculpaților Mîra Alexandru, Țernă Iurie și de către avocatul Mocanu

Victor în numele inculpatului Țernă Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui

Mîra Alexandru Petru și Țernă Iurie Vasile, al avocatului Grecu Radu ca fiind

vădit neîntemeiat, iar al avocatului Mocanu Victor, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 aprilie 2014.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Gordilă Nicolae

11