1ra-164/2014 — Art. 179 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 18 decembrie 2012 Cangea Tudor a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod Penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

De către organul de urmărire penală, i-a fost înaintată învinuirea lui Cangea Tudor pentru faptul că el la 18.07.2012, aproximativ la orele 21:35, 1 aflându-se în s. Hîrbovățul Nou raionul Anenii Noi, a pătruns ilegal în domiciliul victimei Prodan Liuba, situat în satul Hîrbovățul Nou raionu1 Anenii Noi, fără consimțământul acesteia și la propunerea de a părăsi locuința a refuzat, după care i-a aplicat lovituri cu pumnul în regiunea capului victimei, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate.

Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cangea T. să fie declarat vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, adică 6000 (șase mii) lei. 3.1 Totodată sentința a fost atacată cu apel și de către partea vătămată Prodan L. care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 25 aprilie 2013 apelurile declarate au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care, Cangea T. a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 179 alin.(l) CP RM, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale. 4.1. În fapt, instanța de apel, pe baza probelor administrate a constatat că la 18 iulie 2012, aproximativ la 21.00 Cangea T. aflându-se în s. Hîrbovățul Nou raionul Anenii Noi, a pătruns ilegal în domiciliul lui Prodan Liuba fără consimțământul acesteia, cu care a avut un conflict. 4.2 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în prima instanță, au demonstrat cu certitudine existența în acțiunile inculpatului Cangea T. a componenței de infracțiune prevăzute la art. 179 alin. (1) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi. Instanța de apel a considerat că acțiunile lui Cangea T. urmează a fi recalificate în baza art. 179 alin.(1) Cod penal, din motiv că nu a fost dovedită aplicarea violenței, iar declarațiile părții vătămate Prodan L. precum că în privința ei a fost aplicată violența, instanța le-a analizat critic. În susținerea poziției sale a indicat că la examinarea medico-legală a cet. Prodan L. s-au depistat leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale neînsemnate, ceea ce nu corespunde cu declarațiile date de ultima precum că a fost lovită de Cangea T. cu un pistol de mai multe ori în regiunea capului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul a declarat recurs prin care solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. Recurentul, invocând ca temeiuri de declarare a recursului-art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, menționează faptul că decizia contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a 2 pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, referitor la aplicarea violenței fizice în privința cet. Prodan L. La fel, este menționat faptul că instanța de apel incorect nu s-a expus asupra probelor ca: declarațiile părții vătămate Prodan L., declarațiile martorilor Berzoi S., Șeveliov I., concluziile raportului de expertiză medico-legală a părții vătămate Prodan L., constatările făcute în cadrul cercetării la fața locului, instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de partea acuzării în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, utilității, coroborării acestora astfel, hotărârea instanței necuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția. Procurorul consideră că a fost aplicată violența în privința părții vătămate Prodan L. respectiv acțiunile lui Cangea T. urmează a fi încadrate în baza art. 179 alin. (2) Cod penal.

Judecând recursul ordinar, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar conform pct.12) al aceluiași articol în cazul cînd - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, temeiuri care și-au găsit reflectare în decizia atacată. Conform deciziei sale instanța de apel a constatat că:” la 18 iulie 2012, aproximativ la 21.00 Cangea Tudor, aflându-se în s. Hîrbovățul Nou raionul Anenii Noi, a pătruns ilegal în domiciliul lui Prodan L. fără consimțământul acesteia, cu care a avut un conflict” și recalificând acțiunile inculpatului de la art. 179 alin.(2) Cod Penal în cele ale art. 179 alin.(1) - violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi", urma să facă o analiză a probelor existente la materialele cauzei ca: declarațiile părții vătămate Prodan Liuba, declarațiile martorului Berzoi S., concluziile raportului de expertiză medico-legală a părții vătămate Prodan L., constatările făcute în cadrul cercetării la fața locului și să argumenteze din care motive a respins aceste probe, care au fost puse de către acuzatorul de stat la baza învinuirii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal. Instanța de apel în susținerea recalificării doar a menționat faptul că ”potrivit raportului de expertiză medico-legală a cet. Prodan L. s-au depistat leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale neînsemnate, ceea ce nu corespunde declarațiilor date de ultima precum că a fost lovită de Cangea T. cu un pistol de mai multe ori în regiunea capului”, însă nu a ținut cont de declarațiile părții vătămate Prodan L. care expres a indicat că ”… inculpatul fără consimțământul ei explicit sau tacit a pătruns în domiciliu care îi aparține cu drept de proprietate privată și la propunerea ei de a părăsi locuința a lovit-o în cap, cauzându-i leziuni corporale și dureri fizice”. Instanța de apel nu a acordat aprecierea cuvenită raportului de expertiză medico-legală nr. 086/D din 24.07.2012 din care rezultă că leziunile corporale depistate pe corpul ei au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp 3 contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată, totodată nu a făcut o analiză a localizării leziunilor corporale care vin în contradicție cu cele constatate, în continuare urma să analizeze constatările făcute în cadrul cercetării la fața locului din 18.07.2012 (f.d.4) potrivit căruia la domiciliul părții vătămate era dezordine, iar perdeaua de la ușa de intrare era ruptă, care urmează să fie analizate în coroborare cu declarațiile părții vătămate care încercând să adopte o poziție de apărare prin scoaterea cu forța a inculpatului din domiciliul său în timp ce acesta se opunea părăsirii domiciliului și chiar o lovea încercând să rămână în domiciliu și să-și realizeze scopul pentru care a venit și anume depistarea amicei sale Berzoi S., iar potrivit declarațiilor martorului Berzoi S. la momentul plecării ei din casa părții vătămate era ordine. În sensul dispoziției de la alin. (2) art. 179 Cod penal noțiunea de aplicarea violenței presupune și aplicarea de lovituri precum și alte acțiuni violente care au provocat dureri fizice. Prin urmare, modalitatea de motivare a soluției denotă faptul că instanța de apel nu a apreciat probele existente în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării acestora, pronunțându-se numai pe o parte din acestea, prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală. Această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs deoarece soluționarea acesteia ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel, care conform art.414 Cod de procedură penală, trebuie să judece apelul din punct de vedere al stării de fapt și de drept, deci al legalității și temeiniciei sentinței atacate. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală. În conformitate cu prevederile art.436 alin.(1) Cod de procedură penală, procedura de rejudecare a cauzei, după casarea hotărârii în recurs, se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei. Conform alin.(2) al aceluiași articol, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Concomitent, instanța de recurs, conducându-se de prevederile art. 435 alin.(3) Cod de procedură penală și cele ale art. 417 alin.(1) pct. 91) Cod de procedură penală, menționează că actul procedural, referitor la cercetarea declarațiilor martorilor Șeveliov I., Berzoi M., Berzoi S., efectuate anterior de instanța de apel, decizia căreia este casată, rămâne valabil, iar procesul de examinare al apelului urmează să-și reia cursul cu verificarea atât a declarațiilor și probelor materiale examinate de prima instanță, cât și a probei cercetate de instanța de apel, menționată mai sus, prin citirea acestora, cu consemnarea în procesul- 4 verbal al ședinței de judecată, conform prevederilor art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală. Astfel, în procesul rejudecării cauzei, instanța urmează să țină cont de argumentele formulate în apel și cele expuse în prezenta decizie, să înlăture eroarea admisă și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. În conformitate cu art. 434 - 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bender, Raisa Bațura. Casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 25 aprilie 2013 în cauza penală în privința lui Cangea Tudor Gheorghe, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecători. Decizia nu este supusă căilor de atac, pronunțată în ședință publică la data de 01 aprilie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș Vladimir Timofti Nicolae Gordilă 5 6