1ra-399/14 — art.188 alin.2 lit.b,f, 190 alin.2 lit.c Cod penal

1ra-399/14 — art.188 alin.2 lit.b,f, 190 alin.2 lit.c Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-399/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Constantin Gurschi,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procuror

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 octombrie 2013, în

privința inculpaților

Gromov Ruslan Ivan, născut la 16

octombrie 1981, originar și locuitor al mun. Bălți, str.

Libertății 41, cetățean al R. Moldova, anterior

condamnat:

1) prin sentința judecătoriei Bălți din 01 august

2002 și decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 15 decembrie 2009, în baza art. 171 alin.

(2), 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, art. 103/1 alin. 2,

39 Cod penal (1961), la 10 ani închisoare;

Ciubatîi Alexandr Alexandr, născut la

04 septembrie 1987 în mun. Bălți, fără loc permanent

de trai, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 07 iulie 2012 –29 aprilie 2013,

în instanța de apel: 25 iunie - 23 octombrie 2013,

în instanța de recurs: 17 decembrie 2013 - 26 februarie 2014;

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 6 ani închisoare și în baza

art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 2 ani închisoare.

1

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani și 3 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, începînd cu 30 mai 2012.

Gromov Ruslan a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal

la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 30 mai 2012.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Vadim Iacobina și Grigorii

Iacobina au fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului daunelor

despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă.

2012, orele 00.10, aflîndu-se pe strada Ștefan cel Mare, mun. Bălți, în apropierea

băncii „Pro CreditBank”, inculpații Ciubatîi Alexandr și Gromov Ruslan s-au

apropiat de automobilul de model "VAZ 2105", ce era parcat vis-a-vis de oprirea

transportului public de lîngă maternitate, în care se aflau Iacobina Grigorii și

Iacobina Vadim. Aplicînd violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei,

manifestată prin multiple lovituri cu mîinele și picioarele pe toată suprafața corpului,

cauzîndu-i lui Iacobina Vadim leziuni corporale ușoare, după ce au sustras din

buzunarul lui telefonul mobil de model "UI 1280", în valoare de 800 lei, cartela SIM

Orange, evaluată la 300 lei și de la Iacobina Grigorii un telefonul mobil de model "A

5530", cu prețul de 2400 lei, cartela SIM Orange, estimată la 40 lei, cauzîndu-le

părților vătămate o daună considerabilă.

Ciubatîii Alexandr, aflîndu-se în localul salonului de jocuri de noroc din str.

V. Alexandri, mun. Bălți, orele 12:00, avînd scopul dobîndirii ilicite prin înșelăciune

a bunurilor, a solicitat și a primit de la Postoronca Tudor cu împrumut 200 lei,

promițîndu-i că îi va întoarce, și, sub pretextul efectuării unui sunet, a primit

telefonul mobil de model "Nokia X2 ", estimat la 2000 lei, cu cartele evaluate la 280

lei. Ulterior, profitînd de faptul că Postoronca Tudor era ocupat la aparatele de joc, a

părăsit localul cu bunurile menționate, cuzîndu-i părții vătămate daune în proporții

considerabile, în valoare totală de 2480 lei.

Instanța a reținut că vinovăția inculpaților este dovedită integral prin probele

administrate și a încadrat acțiunile inculpatului Ciubatîi Alexandr în baza art. 188

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, ca tîlhăria, adică atacul cu scopul sustragerii deschise a

bunurilor altor persoane, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanelor, săvîrșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile și în baza art. 190 alin. (2) Cod penal, ca escrocheria, adică dobîndirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu

cauzarea de daune în рroporții considerabile.

Acțiunile inculpatului Gromov Ruslan au fost încadrate în baza art. 188 alin.

(2) lit. b), f) Cod penal, ca tîlhăria, adică atacul cu scopul sustragerii deschise a

bunurilor altor persoane însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanelor, săvîrșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de caracterul infracțiunilor comise,

de persoanele vinovate, că inculpatul Ciubatîi Alexandr a recunoscut vinovăția, s-a

căit sincer și a recuperat integral a prejudiciului cauzat prin escrocherie, că inculpatul

Gromov Ruslan anterior a mai săvîrșit o infracțiune, concluzionînd că restabilirea

2

echității sociale și corectarea inculpaților poate fi obținută doar prin izolarea lor de

societate.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blîndă.

Apelantul a invocat că instanța de fond neîntemeiat nu i-a aplicat prevederile

art. 79 Cod penal și nu a considerat ca circumstanțele atenuante situația grea

familiară, că este grav bolnav, că instanța nu a apreciat just declarațiile părții

vătămate Postoronca Tudor, că prejudiciul a fost restituit fiind neînsemnat, careva

pretenții materiale nu are și acceptă împăcarea părților, declarațiile părții vătămate

Iacobina V. că nu i-au fost aplicate lovituri.

2013, apelul a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre.

Ciubatîi Alexandr a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal la 3 ani închisoare și în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 2 ani

închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani 6

luni închisoare.

Gromov Ruslan a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal la 5 ani închisoare.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a omis să constate în partea

descriptivă a sentinței faptele săvîrșite de inculpați ca fiind dovedite, expunînd doar

învinuirea formulată ultimilor prin rechizitoriu.

Astfel, complicitatea cu care au acționat inculpații la sustragerea deschisă a

bunurilor de la Iacobina Vadim și Grigorii, cu aplicarea în privința lor a violenței, și-

a găsit deplină confirmare prin declarațiile acestora, din care rezultă că în noaptea

spre 30.05.2012 ei au parcat automobilul de model "VAZ 2105" pe str. Ștefan Cel

Mare, mun. Bălți, vis-a-vis de oprirea transportului urban și a maternității, după care

Iacobina Vadim a traversat strada, întrînd în magazinul alimentar de lîngă oprire. În

incinta magazinului cei doi inculpați se certau cu vinzătorul. Procurînd produsele

necesare Iacobina Vadim s-a reîntors spre automobil, unde era așteptat de fratele său

Grigorii. În timp ce încerca să pornească motorul a simțit că cineva trage de minierul

ușii din spate pe dreapta. Pentru că era încuiată, a ieșit din salon, văzîndu-i pe cei doi

inculpați care se aflau în stare de ebrietate alcoolică, manifestînd un comportament

agresiv. Din salonul automobilului a ieșit și Iacobina Grigorii, moment în care

Gromov Ruslan i-a aplicat o lovitură în față. Ulterior Ciubatîi Alexandr i-a răsucit lui

Iacobina Vădim mîinile la spate, iar R. Gromov i-a aplicat lovituri în față, de la care

acesta, pierzînd cunoștința, a căzut jos, cei doi continuînd să-1 lovească cu picioarele.

În timp ce Iacobina Vadim se afla la pămînt fără cunoștință, iar Ciubatîi Alexandr îl

ținea, Gromov Ruslan i-a luat din buzunarul hainei telefonul mobil și banii, apoi

apropiindu-se de Iacobina Grigorii, 1-a percheziționat și pe acesta, luînd și de la el

telefonul mobil. S-au adresat neîntîrziat la IP Bălți și, peste mult timp, inculpații au

fost reținuți, ei recunoscîndu-i.

3

Instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpatului Ciubatîi Alexandr, iar prin

aplicarea efectului extensiv al apelului și al inculpatului Gromov Ruslan de la

prevederile art. 188 alin. (2) lit. b), f) la cele prevăzută la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, reieșind din conținutul recomandării nr. 51 a CSJ "Cu privire la aplicarea

semnului calificativ al art. 188 alin. (l) Cod penal - tîlhăria însoțită de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate", potrivit căreia violență

fizică urmată de cauzarea vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de

scurtă ori lungă durata nu se consideră periculoasă pentru viață ori sănătate

persoanei, urmînd ca acțiunile de sustragere comise cu aplicarea ei, să fie calificate

ca jaf și nu tîlhărie. La baza acestei Recomandări, CSJ a statuat prevederile

Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămărilor corporale,

aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr.99 din 27.06.2003, modificat prin

ordinul Ministerului Sănătății nr. 654 din 16.08.2011, potrivit pct. 24 al cărui gradul

de gravitate al vătămărilor corporale după criteriul dereglării sănătății se determină

conform timpului necesar pentru restabilirea sănătății în funcție de volumul și

caracterul lezional, care se apreciază în zile, iar conform pct. 27, drept periculoase

pentru viață sînt considerate vătămările corporale, care prezintă pericol iminent-

imediat, tardiv sau potențial, ca leziunea să determine moartea, indiferent dacă acest

pericol a fost înlăturat printr-un tratament medical sau datorită reactivității

individuale a organismului, vătămări care sînt enumerate în pct. 28 al

Regulamentului. Respectiv, din conținutul acestui act normativ rezultă, că vătămările

corporale de grad mediu sau cele ușoare cu dereglarea sănătății de lungă ori de scurtă

durată nu sînt considerate ca periculoase pentru viața persoanei.

În raport cu aceste prevederi și reieșind din împrejurările de fapt a cauzei, din

care rezultă că în scopul sustragerii bunurilor, inculpații le-au aplicat victimelor

Iacobina Vadim și Grigorii leziuni corporale respectiv ușoare cu dereglarea de scurtă

durată a sănătății și neînsemnate, fapt confirmat prin rapoartele de expertiză medico-

legală din 02.06.2012 și 01.06.2012, instanța a reîncadrat acțiunile inculpaților de la

art. 188 alin. (2) lit. b), f) la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, ca jaf, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșită de două persoane cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătate și cu cauzare de daune

materiale în proporții considerabile. Or, în cazul dat în acțiunile celor doi inculpați

lipsește calificativul ce determină componența tîlhăriei - aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, fiind prezent cel de aplicare a

violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei agresate. Și dacă în primul

caz "violența periculoasă" apare ca element calificativ, în cel de-al doilea caz,

"violența nepericuloasă" apare ca o agravantă, astfel, că elementul aplicării ei persistă

în ambele cazuri de însușire a bunurilor altei persoane, doar că se califică diferit în

dependență de gravitatea vătămărilor corporale.

Cît privește agravantele "săvîrșită de două persoane" și cu "cauzare de daune

materiale în proporții considerabile", instanța a statuat că acestea și-au găsit

confirmare prin faptele reținute și constatate atît de către organul de urmărire penală,

cît și de către instanțele de judecată la soluționarea prezentei cauze.

Astfel, instanța de apel a conchis ca fiind dovedită vinovăția inculpaților în

aceea că, acționînd în comun acord și cu o intenție criminală unică îndreptată spre

4

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, în noaptea spre 30.05.2012, pe la

orele 00:10 min., aflîndu-se pe str. Ștefan Cel Mare din mun. Bălți, în apropierea

instituției bancare "ProCreditBank", apropiindu-se de automobilul de model "VAZ

2105", parcat vis-a-vis de apropierea transportului public de lîngă maternitate, în

salonul căruia se aflau frații lacobina Grigorii și lacobina Vadim, aplicînd în privința

acestora violență nepericuloasă pentru viață și sănătate, manifestată prin multiple

lovituri cu mîinile și picioarele pe toată suprafața corpului, cu cauzarea lui lacobina

Vadim conform raportului de expertiză medico-legală nr. 442 din 30.05.2012 a

vătămărilor corporale ușoare, au sustras de la el bunuri materiale și bani în sumă

totală de 1140 lei și de la lacobina Grigorii bunuri materiale în valoare de 2440 lei,

cauzîndu-le acestora daune materiale considerabile, acțiunile lor urmînd a fi încadrate

în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal ca jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvîrșit de două persoane, prin aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei și cu cauzare de daune materiale în

proporții considerabile.

Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului

Ciubatîi Alexandr în aceea, că la data de 17.01.2012, pe la orele 12:00, aflîndu-se în

încăperea salonului de jocuri de noroc de pe str. V. Alexandri din mun. Bălți,

urmărind scopul dobîndirii ilicite prin înșelăciune a bunurilor lui Tudor Postoronca, i-

a cerut acestuia să-i împrumute bani în sumă de 200 lei, cu promisiunea recuperării

lor în scurt timp, după care sub pretextul efectuării unui apel telefonic și profitînd de

încrederea acestuia, i-a solicitat și a primit de la el telefonul mobil de model "Nokia

X2" la prețul de 2000 lei cu cartela flash în valoare de 100 lei și cartela SIM în

valoare de 50 lei pe contul căreia erau bani în sumă de 130 lei, promițînd returnarea

lui, dar în cele din urmă folosindu-se de faptul, că acesta era preocupat de aparatele

de joc, a părăsit salonul cauzîndu-i daună materială considerabilă în sumă totală de

2480 lei, acțiunile lui fiind corect încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal

ca escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau

abuz de încredere, săvîrșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a considerat justă aprecierea instanței de fond privind

respingerea solicitării de încetare a urmăririi penale pe motivul împăcării părților,

deoarece infracțiunea prevăzută de art. 190 Cod penal, nu face parte din categoria

infracțiunilor urmărirea penală pe marginea cărora poate fi pornită doar în baza

plîngerii părții vătămate, conform art. 276 Cod de procedură penală, și care acordă

părților posibilitatea împăcării în temeiul art. 109 Cod penal.

La stabilirea pedepsei lui Ciubatîi Alexandr, instanța a ținut cont de

prevederile art. 7, 75, 61 Cod penal, iar în privința lui Gromov Ruslan și de

prevederile art. 82, 72 Cod penal.

menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a specificat că hotărîrea instanței de apel este ilegală și pasibilă

casării deoarece incorect a reîncadrat acțiunile inculpaților din art. 188 alin. (2) lit. b),

f) în art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

5

Pct. 6 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.23 „cu privire la

practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor", indică că în

sensul dispozițiilor art. 188 Cod penal, drept violență periculoasă pentru viață și

sănătate urmează a fi considerată vătămarea ușoară a integrității corporale sau a

sănătății, urmată de o dereglare de scurtă durată a sănătății, sau vătămarea medie a

integrității corporale sau a sănătății, care a fost urmată de dereglarea de lungă durată

a sănătății, precum și alte acțiuni care, deși nu au pricinuit vătămările menționate, au

creat la momentul aplicării lor un pericol real pentru viața și sănătatea victimei.

Sub incidența noțiunii „violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate" se atribuie inclusiv, și alte acțiuni violente care pot să nu ducă la

moartea victimei sau la vătămarea integrității corporale sau a sănătății acesteia, cu

toate acestea datorită caracterului lor, ele creează un pericol real pentru viața sau

sănătatea victimei. Noțiunea „violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea

persoanei" constituie cauzarea intenționată a leziunilor corporale care nu au avut

drept urmare nici dereglarea sănătății, nici pierderea capacității de muncă, ori

aplicarea intenționată a loviturilor sau săvârșirea altor acțiuni violente care au cauzat

o durere fizică, dacă acestea nu au creat pericol pentru viața și sănătatea victimei.

Prin urmare, instanța de apel eronat a luat ca baza prevederile Recomandării

Curții Supreme de Justiție nr. 51, deoarece Hotărîrea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 23 este pe o poziție mai superioară.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penal, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv și în temeiul, cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridica greșită.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că instanța de apel, conform împrejurărilor constatate

și reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, în raport cu motivele invocate în recursul

ordinar, a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată inculpaților în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar, întemeiat constatînd vinovăția inculpaților și determinînd încadrarea juridică a

acțiunilor infracționale ale acestora în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,

iar pedepsele penale au fost individualizate și aplicate ultimilor în limitele prevăzute

de legea actuală.

Mai mult, concluziile instanței de apel coroborează și cu următoarele

circumstanțe:

a) potrivit rechizitoriului, inculpații: „... acționînd cu o intenție criminală

unică îndreptată la sustragerea bunurilor altei persoane..., s-au apropiat..., și

aplîcînd multiple lovituri cu mîinile și cu picioarele..., în mod deschis au sustras...”,

6

acțiunile inculpaților fiind încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal (v. 1,

f. 180-181).

Conform art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția

persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Potrivit art.

296 alin. (2) Cod de procedură penală, actul de învinuire trebuie să cuprindă datele

importante pentru formularea învinuirii. În corespundere cu art. 66 alin. (2) Cod de

procedură penală, inculpatul are dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit.

În pofida acestor prevederi, organul de urmărire penală nu a indicat, deci nici nu

a constatat în fapta descrisă ca fiind comisă de inculpați elementul constitutiv al

infracțiunii de tîlhărie prevăzute în art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal - atacul săvîrșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor.

Mai mult, scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, imputat expres

inculpaților prin rechizitoriu, se regăsește în componența infracțiunii de jaf și este

prescris în dispoziția art. 187 Cod penal.

Rezultă că învinuirea înaintată inculpaților este una divergentă în aspectul faptei

imputate inculpatului și încadrării juridice a acesteia. O asemenea învinuire a afectat

dreptul inculpaților de a ști pentru ce faptă sînt acuzați, adică dreptul la apărare.

Totodată, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Potrivit art. 325 alin.

(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 8 alin. (3) și art. 389 alin.

(2) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea

infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate

dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în favoarea inculpatului.

Prin urmare, instanța de judecată nu este în drept să completeze din oficiu

învinuirea cu circumstanțe în fapt care ar justifica-o și care ar agrava situația

inculpatului, și să-și întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii;

b) este adevărat că instanța de fond s-a condus de explicațiile pct. 6 din

Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție din 28.06.2004 „Cu privire la practica

judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”, potrivit cărora, în sensul

dispozițiilor art. 188 Cod penal, drept violență periculoasă pentru viață și sănătate era

considerată vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, urmată de o

dereglare de scurtă durată a sănătății, sau vătămarea medie a integrității corporale sau

a sănătății, care a fost urmată de dereglarea de lungă durată a sănătății.

Însă, această practică judiciară s-a format, inclusiv, și în temeiul unui act

normativ de apreciere medico-legală a gravității vătămărilor corporale, care nu mai

este în vigoare.

Actualmente, potrivit pct. 24 a Regulamentului de apreciere medico-legală a

gravității vătămărilor corporale, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 99 din

27.06.2003, modificat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 654 din 16.08.2011,

gradul de gravitate al vătămărilor corporale după criteriul dereglării sănătății, se

determină conform timpului necesar pentru restabilirea sănătății în funcție de

volumul și caracterul lezionat, care se apreciază în zile, iar conform pct. 27, drept

periculoase pentru viață sînt considerate vătămările corporale, care prezintă pericol

7

iminent-imediat, tardiv sau potențial, ca leziunea să determine moartea, indiferent

dacă acest pericol a fost înlăturat printr-un tratament medical sau datorită reactivității

individuale a organismului, vătămări care sunt enumerate în pct. 28 al

Regulamentului. Conform acestui act normativ, vătămările corporale de grad mediu

sau cele ușoare cu dereglarea sănătății de lungă ori de scurtă durată nu sunt

considerate ca periculoase pentru viața persoanei.

Prin urmare, în cazul calificării faptelor persoanei învinuite în baza art. 188

alin. (1) Cod penal - săvîrșirea tîlhăriei prin atacul asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate, se înțelege acea violență prin care s-au provocat vătămări

corporale de grad mediu ori grave. În cazul cînd, în rezultatul acțiunilor făptuitorului

care, în scopul acaparării bunurilor, a aplicat violență fizică urmată de cauzarea

vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă ori lungă durata,

asemenea violență nu se consideră periculoasă pentru viață ori sănătate, astfel că

acțiunile urmează a fi calificate ca jaf.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu argumentele invocate de recurent, că faptei

săvîrșite de inculpați li s-a dat o încadrare juridica corectă și că recursul

nominalizat este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procuror împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 octombrie 2013, în privința

inculpaților Gromov Ruslan Ivan și Ciubatîi Alexandr Alexandr, deoarece este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 26 martie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

8

Dosarul nr. 1ra-399/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

D I S P O Z I T I V

26 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Constantin Gurschi,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procuror

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 octombrie 2013, în

privința inculpaților

Gromov Ruslan Ivan, născut la 16

octombrie 1981, originar și locuitor al mun. Bălți, str.

Libertății 41, cetățean al R. Moldova, anterior

condamnat:

1) prin sentința judecătoriei Bălți din 01 august

2002 și decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 15 decembrie 2009, în baza art. 171 alin.

(2), 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, art. 103/1 alin. 2,

39 Cod penal(1961) la 10 ani închisoare;

Ciubatîi Alexandr Alexandr, născut la

04 septembrie 1987 în mun. Bălți, fără loc permanent

de trai, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procuror împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 octombrie 2013, în privința

inculpaților Gromov Ruslan Ivan și Ciubatîi Alexandr Alexandr, deoarece este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 26 martie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

10