ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 05.03.2014

1re-72/14 — art. 301 CPP

HOTĂRÂRE
05.03.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 301 CPP
Temei legal
art. 301 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1re-72/14 — art. 301 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1re – 72/2014

Curtea Supremă de Justiție

19 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători –Vladimir Timofti și Nicolae Gordilă,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat

împotriva încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 18 octombrie 2011 de către Ulanovici Tamara și Ulanovici Serghei,

Compan s-a adresat judecătorului de instrucție cu un demers privind autorizarea

efectuării percheziției la domiciliul lui Ulanovici Tamara, unde de fapt locuiește

Ulanovici Serghei, amplasat în mun. Chișinău, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni

28/2, ap. 10, în scopul depistării și ridicării carnetelor de muncă, diplomelor de

bacalaureat și diplome de studii superioare, ștampile ale companiilor rezidente și

nerezidente, înscrieri de ciornă și alte documente întocmite din numele și pe numele

lui Armencea Victor ce pot avea importanță pe cauza penală, pornită în baza art. 326

alin. (2) lit. b) Cod penal.

2011, demersul procurorul a fost admis și autorizată efectuarea percheziție la

domiciliul lui Ulanovici Tamara, unde de fapt locuiește Ulanovici Serghei, amplasat

în mun. Chișinău, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 28/2, ap. 10, în scopul

depistării și ridicării carnetelor de muncă, diplomelor de bacalaureat și diplome de

studii superioare, ștampile ale companiilor rezidente și nerezidente, înscrieri de

ciornă și alte documente întocmite din numele și pe numele lui Armencea Victor ce

pot avea importanță pe cauza penală, pornită în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

Serghei au declarat recurs în anulare, prin care solicită casarea acesteia, suspendarea

examinării admisibilității în principiu a recursului respectiv și ridicarea în fața Curții

Constituționale excepției de neconstituționalitate a art.452 alin.(1) Cod de procedură

penală, invocînd că:

- încheierea judecătorului de instrucție este afectată de un viciu fundamental ce

constă în încălcarea gravă a drepturilor și libertăților fundamentale garantate de art.6

și 8 CEDO;

- Procuratura Anticorupție nu a prezentat probe ce ar confirma cu certitudine

faptul că apartamentul în mun. Chișinău str. Salcîmilor 22/9 ap.34 din luna august

2011 a fost dat în chirie cet. Vodî Veronica Tudor și din acest motiv Ulanovici

1

Serghei locuia la mama lui, care locuiește pe adresa mun. Chișinău, str. Mitropolit G.

Bănulescu-Bodoni, 28/2, ap.10;

- nu a fost prezentat contractul de închiriere a apartamentului nr. 34 din str.

Salcîmilor, 22/9, mun. Chișinău pe numele lui Vodî Veronica Tudor. Nu au fost

prezentate declarațiile martorului Vodî Veronica Tudor cu preîntâmpinare de

răspundere penală conform art. 312-313 Cod penal;

- prin prisma art.93 CPP raportul inspectorului superior al Direcției nr. 5-E,

DGCCE, maior, Alexandru Chilimciuc, din 18.10.2011, nu poate fi considerat proba;

- în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 martie

2010, Colegiul a subliniat că încheierea atacată urma să fie contestată conform

prevederilor art. 313 alin. (1) Cod de procedură penală judecătorului de instrucție

însă, ținînd seama de hotărîrea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza

Mancevschii contra Moldovei din 07 octombrie 2008, unde Curtea s-a expus, într- un

caz analogic, că sunt „dubii în ceea ce privește soldarea cu succes a unei plîngeri,

referitor la ilegalitatea unei acțiuni, care trebuie înaintată aceluiași judecător de

instrucție care a autorizat această acțiune, găsind-o legală și fondată, menționînd

expres că decizia sa era definitivă” și nu a declarat cererea pe acest motiv

inadmisibilă, este necesar de a casa încheierea atacată, ca fiind contrară legii, și

anume art. 125 Cod de procedură penală.

În propunerea de sesizare a Curții Constituționale privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, recurenții au invocat,

că:

Avînd în vedere modificările survenite în procedura penală la 27.10.2012,

recursul în anulare împotrivă încheierii judecătorului de instrucție ale Judecătoriei

Buiucani, mun.Chișinău, Victor Rațoi, din 18.10.2011, privind autorizarea efectuării

percheziției la domiciliul cet. Ulanovici Tamara, unde de fapt locuiește cet.

Ulanovici Serghei, amplasat în mun.Chișinău, str.Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni,

28/2, ap.10, ar putea fi declarat ca inadmisibil, fiindcă legea nu mai prevede o atare

cale de atac.

Consideră că normă de drept menționată - art.452 alin.(1) Cod de procedură

penală - contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea

în drepturi, art.20 privind accesul liber la justiție, art.26 privind dreptul la apărare,

art.54 privind restrîngerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art.119

privind exercitarea căilor de atac, deoarece neadmiterea introducerii recursului în

anulare privează persoanele menționate la art.313 alin.(1) CPP de dreptul de a ataca

încheierea irevocabilă în cazul în care judecătorul de instrucție a comis erori de drept

la soluționarea plîngerii petiționarului.

Orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, au fost

încălcate, are dreptul de a se adresa Curții Supreme de Justiție cu recursul în anulare,

în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Din sensul art.452 alin.(1) CPP rezultă că nu orice persoană ale cărei drepturi și

libertăți recunoscute de Constituție și de Convenție au fost încălcate printr-o hotărîre

irevocabilă, poate declara recurs în anulare, fapt ce contravine dispozițiilor

2

constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art.20 privind accesul

liber la justiție, art. 26 privind dreptul la apărare, art.54 privind restrîngerea

exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art.119 privind exercitarea căilor de

atac.

Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale admite stabilirea prin legislația internă a limitărilor dreptului de acces

la o instanță judiciară cu condiția ca limitările să nu afecteze dreptul în substanța sa,

să urmărească un scop legitim, să existe un raport de proporționalitate între măsurile

restrictive și scopul urmărit.

Această condiție nu este respectată prin prevederea art.452 alin.(1) CPP și este

de subliniat că responsabilitatea statului ca prin legislația sa să instituie toate

garanțiile necesare pentru ca persoana să se simtă protejată, oferindu-i șansa sigură

de a-și revendica în justiție un drept constituțional lezat, indiferent de faptul dacă este

inculpat sau parte vătămată, dacă procesul a fost declanșat la inițiativa sa sau a altei

persoane.

Potrivit art.7 alin.(3) Cod de procedură penală, dacă, în procesul judecării

cauzei, instanța constată că norma juridică ce urmează a fi aplicată contravine

prevederilor Constituției și este expusă într-un act juridic care poate fi supus

controlului constituționalității, judecarea cauzei se suspendă, se informează Curtea

Supremă de Justiție care, la rîndul său, sesizează Curtea Constituțională.

Conform art. 2 lit. b) din Legea Nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea

Supremă de Justiție, Curtea Supremă de Justiție sesizează, din oficiu sau la

propunerea instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională pentru a se pronunța

asupra constituționalității actelor juridice.

Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală (red. 27.10.2012),

procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2)

și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal,

pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii

judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.

Această prevedere legală, specifică expres care persoane pot declara recurs în

anulare, dar și hotărîrile care pot fi atacate cu recurs în anulare, deoarece recursul în

anulare, fiind o cale extraordinară de atac, sfera acestuia este mult mai restrînsă.

Totodată, din conținutul recursului rezultă, că recurenții își dau seama că

încheierea judecătorului de instrucție privind autorizarea efectuării percheziției la

domiciliu, nu poate fi contestată cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție,

deoarece pentru asemenea hotărîri nu este prevăzută calea de atac – recursul în

anulare.

Cu toate acestea, pe lîngă recursul în anulare declarat, recurenții au înaintat

propunerea de sesizare a Curții Constituționale privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală.

Colegiul penal invocă, că excepția de neconstituționalitate a unei Legi nu

poate fi examinată în procedura de admisibilitate a recursului în anulare.

3

Potrivit art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, actele procedurale

preparatorii ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a

recursului în anulare se efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432,

care se aplică în mod corespunzător.

Art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală prevede, că instanța de recurs

examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din

dosar.

Reieșind din aceste prevederi legale reiese, că la etapa procedurii de

admisibilitate a recursului în anulare, care se examinează fără participarea părților,

instanța de recurs nu poate să se expună prin încheiere separată asupra excepției de

neconstituționalitate invocată de recurenți.

Prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului în anulare declarat

de către Ulanovici Tamara și Ulanovici Serghei, fiind vădit neîntemeiat.

pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva încheierii

judecătorului de instrucție a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 octombrie

2011 de către Ulanovici Tamara și Ulanovici Serghei, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 martie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Vladimir Timofti

Nicolae Gordilă

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-05-06
0,94
1re-59/2015 — art. 313 CPP
Dosarul nr. 1re-59/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 06 mai 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun și Liliana Catan, examinînd admisibi
CSJ 2016-04-06
0,93
1re-42/2016 — art. 313 CPP
Dosarul nr. 1re-42/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 06 aprilie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Petru Ursache, Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev, a examinat admisibilitatea
CSJ 2013-12-27
0,93
1ra-1208/2013 — art. 326 al. 1, 361 al. 1, 84 al. 1 CP
ca primul să-i acorde asistența promisă prin 1 intermediul persoanelor asupra cărora susținea că are influiență în vederea perfectării documentelor de care avea nevoie V. Armencea. Tot el, la 17.10.2011, continuîmdu-și acțiunile sale crimin
CSJ 2013-11-12
0,92
1cs-104/2013 — plîngerea în baza art.313 CPP
Dosarul nr. 1cs-104/2013 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE Î N C H E I E R E 12 noiembrie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: președinte – Constantin Gurschi, judecători – Andrei Harghel și Co
CSJ 2013-12-03
0,92
1cs-116/2013 — art.313 CPP
faptul neîntreprinderii măsurilor corespunzătoare și examinarea acțiunilor colaboratorilor CNA și Procurorului Anticorupție, care nu a examinat plîngerea acestuia din 10 octombrie 2013, conform prevederilor legislației procesual penale, pe
Sursă