1ra-186/14 — 188 alin 2 lit b e f CP

1ra-186/14 — 188 alin 2 lit b e f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-186/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare împotriva

sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 12 iulie 2012 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2013 declarate de

inculpații

Tihon Vadim Vladimir, născut la 15 martie 1985, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. Podgorenilor 52 A, cetățean al

Republicii Moldova

și

Chiperi Alexandr Veaceslav, născut la 26 mai 1988, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. P. Zadnipru 15/1, ap. 12, cetățean al

Republicii Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Colegiul penal asupra recursurilor,

C O N S T A T Ă:

Alexandru și Tihon Vadim au fost condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, la următoarea pedeapsă:

- Chiperi Alexandr – 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis;

- Tihon Vadim – 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost admisă acțiunea civilă, fiind încasat în mod solidar de la inculpații

Chiperi Alexandru și Tihon Vadim în beneficiul părții vătămate Ignatiuc Lilia

prejudiciul material în sumă de 3.391 lei.

Alexandr împreună cu Tihon Vadim, la 17.01.2012, aproximativ la ora 20:00,

urmărind-o pe Ignatiuc Lilia pe bd. Moscova, 18, mun. Chișinău în scopul

sustragerii bunurilor acesteia, au intrat, din urma ultimei, în scara blocului locativ de

pe bd. Moscovei, 18, mun. Chișinău, unde, Tihon Vadim a lovit-o cu pumnul în față

pe Ignatiuc Lilia, în rezultatul cărui fapt ultima a căzut la podea, și conform

1

raportului de expertiză medico-legală nr. 1030/D din 03.05.2012, i-a fost cauzată

vătămare corporală ușoară.

Ulterior, Tihon Vadim, folosindu-se de faptul că Ignatiuc Lilia se afla la podea

și era în imposibilitate de a se apăra, în mod deschis, a smuls geanta acesteia de pe

umăr la prețul de 500 lei, în care se afla un telefon mobil de model „I Phone” la

prețul de 2.000lei, dotat cu două cartele SIM cu nr. 079032023 și nr. 069354345, un

portmoneu din piele la prețul 540 lei, în care se păstrau banii în sumă de 2.200 lei și

10 euro, echivalent conform cursul valutar al BNM cu 151 lei, două carde bancare

ВС „Mobias Bancă - Groupe Societe Generale” SA și ВС „Banca de Economii” SA,

acte personale: buletin de identitate, pașaport cetățeanului RM, polița de asigurare

medicală obligatorie, și cu bunurile sustrase Chiperi Alexandr și Tihon Vadim au

părăsit locul comiterii infracțiunii, prin ce i-au cauzat lui Ignatiuc Lilia o daună

materială în proporții considerabile în sumă totală de 5.391 lei.

Tot ei, Tihon Vadim și Chiperi Alexandr, la 15.03.2012, aproximativ la ora

20:05, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflîndu-se la etajul 1, în

scara nr. 2 a blocului locativ nr. 12 din str. Ig. Vieru mun. Chișinău, aplicînd

violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, utilizînd dispozitivul

specializat de influență Electro-șoc față de cet. Salomatina Tamara, au atacat-o și au

electrocutat-o pe ultima, provocîndu-i conform raportului de expertiză medico-

legală nr.1098 din 16.03.2012 leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății,

și în mod deschis au sustras de la ultima geanta din piele la prețul de 2.000 lei, în

care se aflau: bani în sumă de 400 lei, pantaloni sportivi la prețul de 80 lei, maiou de

culoare roză la prețul de 100 lei, șlapi din materie de culoare roșie, la prețul de 50

lei, telefon mobil de model "Samsung GT-S5230” cu IMEI-ul nr.

356948046948154, în care activa cartela SIM cu nr. 069278618, la prețul de 2.250

lei, un pachet din polietilenă în care se aflau semințe de ierburi la prețul de 80 lei,

cauzînd părții vătămate Solomatina T. o daună în proporții considerabile în sumă

totală de 4.960 lei, ceea ce constituie 248 unități convenționale.

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care el să fie achitat, deoarece nu

a săvîrșit infracțiunea incriminată.

În motivarea cerințelor ultimul a invocat că, infracțiunea a fost săvîrșită de

Chiperi Alexandr, care și-a recunoscut vina pe deplin, explicînd instanței că,

infracțiunea a săvîrșit-o de unul singur. Mai mult ca atît, în cadrul urmăririi penale a

fost maltratat de către colaboratorii de poliție fiind impus să recunoască vina, în

urmă la ce a fost nevoit să se adreseze la medic.

3.1. Inculpatul Chiperi Alexandr, la fel a contestat cu apel sentința instanței de

fond, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să-i fie aplicată o pedeapsă

mai blîndă, deoarece a recunoscut pe deplin vina în săvîrșirea infracțiunii

incriminate, anterior nu a fost condamnat, la locul de trai se caracterizează pozitiv.

La fel, invocă că la rugămintea complicelui său și-a asumat vina integral, pentru ca

Tihon V. să fie eliberat de răspundere penală, pentru ca pe viitor să-l poată asigura.

2

2013, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații Chiperi A. și

Tihon V., fiind menținută sentința instanței de fond fără modificări.

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, instanța de fond

în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate

în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o

apreciere justă în sensul art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

condamnarea inculpaților Chiperi A. și Tihon V. în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e),

f) Cod penal și în baza acestei legi, fiindu-i corect stabilită pedeapsa lui Chiperi A. –

8 ani, iar lui Tihon V. – 10 ani închisoare, ambii cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților Chiperi A. și

Tihon V. în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, întru-totul s-a confirmat

prin:

 Declarațiile inculpatului Chiperi A. date în cadrul urmăririi penale;

 Declarațiile părților vătămate Ignatiuc L. (21-22, vol. II), Solomatin

T.(f.d. 18,83 vol. I);

 Declarațiile martorilor Cioran V., Solomatin Vl., Curtean Iu., Chiperi

L., Chiperi V., ;

 Plîngerea cet. Ignatiuc V. din 17.01.2012 (f.d. 8, vol. II);

 Raportul de expertiză medico-legală nr. 1030/D din 03.05.2012 (f.d.

117-118, vol. II);

 Procesul-verbal de ridicare din 25.04.2012 (f.d. 73-74, vol. II);

 Procesul-verbal de examinare din 25.04.2012 (f.d. 75, vol. II);

 Ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 25.04.2012 (f.d. 76, vol. II);

 Procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 02.05.2012, 29.05.2012

(f.d. 77-78, 91-92 vol. II);

 Procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

02.05.2012 (f.d. 88-90, vol. II);

 Înștiințarea 903 la 17.01.2012 (f.d. 18, vol. II);

 Ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 16.03.2012(f.d. 28-29, vol.

I);

 Procesul-verbal de examinare a CD-R-lui cu înregistrările video de la

15.03.2012 (f.d. 31, vol. I);

 Ordonanța de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la cauza penală

din 17.03.2012 (f.d. 32, vol. I);

 Procesul-verbal de examinare din 25.04.2012 a descifrărilor ridicate pe

cauza penală (f.d. 63, vol. I);

 Ordonanța, demersul și încheierea din 04.04.2012 (f.d. 69-71, vol. I);

 Procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.04.2012 (f.d. 72-74,

vol. I);

3

 Ordonanța de recunoaștere și de atașare a corpurilor delicte la cauza

penală din 10.04.2012 (f.d. 76, vol. I);

 Procesele-verbale de examinare din 05.04.2012 (f.d. 79, 80 vol. I);

 Procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 25.04.2012 (f.d. 81-82,

vol. I);

 Ordonanța, demersul și încheierea din 10.04.2012 prin care a fost

dispusă efectuarea percheziției (f.d. 109, 110, 111, 112, vol. I);

 Procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.04.2012 (f.d. 148-149,

vol. I);

 Procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșa foto din

15.03.2012 (f.d. 11-13, vol. I);

 Raportul de expertiză medico-legală nr. 1098 din 16.03.2012 (f.d. 22,

vol. I);

 Procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Solomatina T. și

bănuitul Chiperi A. (f.d. 142, vol. I);

 Procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului efectuat cu

bănuitul Chiperi A. (f.d. 161-163, vol. I);

 Procesul-verbal de confruntare dintre Tihon V. și Chiperi A. (f.d. 165,

vol. I);

Suplimentar, la episodul de sustragere a bunurilor

părții vătămate Ignatiuc Lilia.

Declarațiile inculpatului Tihon V. instanța de fond le-a apreciat critic iar

instanța de apel le-a susținut, deoarece acestea urmăresc scopul de eschivare de la

răspunderea penală, întrucît nu au fost probate.

Declarațiile inculpatului Chiperi A. din cadrul instanței de fond sunt

contradictorii cu cele date în cadrul urmăririi penale, potrivit cărora a relatat că de

unul singur a comis infracțiunea, iar inculpatul Tihon V. nu are atribuții la cazul dat,

pe cînd la urmărirea penală inculpatul Chiperi A., fiind audiat în calitate de bănuit,

în prezența apărătorului, a declarat că și Tihon V. a săvîrșit infracțiunea

imputată(f.d. 78, vol. II).

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a reținut că,

declarațiile inculpatului Chiperi A, făcute în ședința de judecată potrivit cărora a

recunoscut vina în sîvîrșirea infracțiunii de sustragere a bunurilor cet. Ignatiuc L.,

precum și declarațiile inculpatului V. Tihon care a declarat că nu a comis această

infracțiune, în cumul cu celelalte probe indicate mai sus, indică direct la faptul că,

inculpatul A. Chperi și-a schimbat declarațiile în ședința de judecată cu scopul de a

lua toată vina asupra sa, cu scopul de a-l absolvi pe inculpatul Tihon V. de

răspundere penală, fapt invocat de inculpatul Chiperi A în cererea de apel.

Suplimentar, la episodul de sustragere a bunurilor

părții vătămate Solomatin T.

Instanța de apel, a menționat că instanța de fond corect a constatat divergențe

între declarațiile inculpatului Chiperi A. date în cadrul urmăririi penale și cele date

în cadrul ședinței de judecată și anume că inculpatul Chiperi A. fiind audiat în

calitate de bănuit și ulterior de învinuit la faza de urmărire penală a declarat că a

săvîrșit atacul tîlhăresc împreună cu Tihon V.(f.d. 139-140, 176 vol.II) pe cînd în

4

prima instanță neagă acest fapt și a declarat că coinculpatul Tihon V. nu avea nici o

atribuție la acest atac tîlhăresc, deoarece el a participat de unul singur.

Prima instanță corect a stabilit că prin nerecunoașterea vinei în săvîrșirea

infracțiunii incriminate, inculpatul Tihon V. urmărește scopul eschivării de la

răspunderea penală pentru faptele comise.

Nu și-au găsit confirmare nici argumentele invocate de inculpatul Tihon V.

precum că suferă de boli psihice, deoarece la solicitarea inculpatului, instanța de

apel a dispus efectuarea expertizei judiciare psihiatrice și prin urmare conform

raportului de expertiză psihiatrico-legală staționară cu nr. 3s-2013 din 18.01.2013,

Tihon V. a fost recunoscut responsabil de faptele comise.

Totodată, instanța de apel, a subliniat că poziția inculpatului Tihon V.,

precum că în cadrul urmăririi penale a fost maltratat de către colaboratorii de poliție

fiind impus să recunoască vina, în urma căruia a fost nevoit să se adreseze la medic

– a fost verificată în ordinea stabilită prin ordonanța procurorului de neîncepere a

urmăririi penale din 10.07.2012. În acest aspect, instanța de apel menționează că, în

una din cererile de apel, coinculpatul Chiperi A. a indicat că la rugămintea

complicelui său Tihon V., și-a asumat vina integral, pentru ca ultimul să fie eliberat

de răspundere penală, astfel, ca pe viitor să-l poată asigura material.

4.2. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a statuat că prima instanță a

ținut pe deplin cont de prevederile art. 7; 61;75-77 Cod penal.

prevăzute la art. 427 alin. (1) CPP, a contestat cu recurs ordinar hotărîrile

pronunțate, solicitînd casarea acestora din motiv instanțele de judecată nu au luat în

considerație faptul că dînsul a dat declarații sub influența colaboratorilor de poliție,

iar infracțiunea a fost săvîrșită de către el fără participarea coinculpatului Tihon V.

5.1. Inculpatul Tihon Vadim, la fel fără a invoca vreun temei din cele 16

prevăzute la art. 427 alin. (1) CPP, a contestat cu recurs ordinar și cereri

suplimentare, hotărîrile pronunțate, solicitînd casarea acestora și pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care el să fie achitat

de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii incriminate.

În susținerea cerințelor sale, inculpatul și-a exprimat dezacordul cu modalitatea

de apreciere a probelor și anume a supus criticii aprecierea de către instanța de fond

și apel a declarațiilor părților vătămate și a martorilor, mai mult, recurentul a invocat

că în cadrul urmăririi penale el a fost maltratat, fapt confirmat prin raportul de

expertiză.

cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursurilor ordinare,

reieșind din următoarele considerente.

6.1. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură

penală – în caz, în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar

cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

5

La fel, în sensul art. 429 alin. (1) CPP, recursul trebuie să fie motivat, iar

potrivit art. 430 CPP, trebuie să conțină elemente obligatorii stipulate expres, cu

motivarea temeiurilor prevăzute în art. 427 CPP.

Prin urmare, reglementarea dreptului de a declara recursul ordinar împotriva

hotărârii instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual de

dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cît și o obligație de a formula cererea

respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în articolele 427, 429 și 430

CPP. Una din aceste cerințe este ca cererea respectivă să conțină motivele recursului

cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate, adică recursul să fie motivat.

Odată ce temeiul, aplicarea căruia ar conduce la soluția privind casarea

hotărârii atacate, nu este argumentat, instanța de recurs n-are dreptul ca, din oficiu,

să-l argumenteze, dat fiind faptul că se încalcă dreptul la un proces echitabil,

instanța devenind, astfel, părtinitoare.

De vreme ce temeiurile pentru care se poate declara recursul împotriva

hotărârilor instanțelor de apel sunt expuse și limitativ enunțate de art.427 CPP,

rezultă că motivarea acestuia trebuie să se refere numai la acele temeiuri cu

indicarea expresă a textelor de lege pe care se întemeiază.

6.2. Privitor la recursurile nominalizate, declarate în ordinea art. 420 CPP, în

raport cu analiza normativă ce reglementează calea de atac ordinară propriu–zisă ce

precede, se constată că inculpații nu motivează ilegalitatea hotărîrii atacate sub

aspectul cerințelor și exigențelor legii, neinvocînd nici un temei din cele 16

prevăzute la art. 427 alin. (1) CPP. Deci, criticile formulate de recurenți nu

conțin indicii a unor erori de drept și, respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării

hotărârilor recurate ca fiind ilegale.

În atare situație, se apreciază că recursurile nominalizate nu conțin

argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema

de drept de importanță generală abordată în cauza dată – cerințe stipulate în art. 430

pct. 5) CPP, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului.

6.3. Totodată, instanța de recurs menționează că, inculpatul Tihon Vadim,

audiat în calitate de învinuit cu participarea apărătorului a refuzat să depună careva

depoziții (f.d.129, vol. II) și, la terminarea urmăririi penale n-a contestat nici o

acțiune a procurorului și nici n-a depus careva plîngeri cu privire la maltratare.

Contestînd sentința instanței de fond, inculpatul Tihon V. pe lîngă

argumentele invocate în apel, a făcut o afirmare cu privire la maltratare în sensul

argumentelor invocate la pct. 5.1 al prezentei decizii, care a fost examinată de

procuror, fiind adoptată ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 10.07.2012

(f.d. 152,vol. III), asupra căreia instanța de apel s-a expus argumentat.

În acest aspect, instanța de apel a menționat că poziția inculpatului Tihon V.,

precum că în cadrul urmăririi penale a fost maltratat de către colaboratorii de poliție,

fiind impus să recunoască vina, în urma căruia a fost nevoit să se adreseze la medic

– a fost verificată în ordinea stabilită de lege, astfel prin ordonanța procurorului de

neîncepere a urmăririi penale din 10.07.2012, plîngerea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată. Mai mult, instanța de apel constată că, în cererea de apel (vol.3,

f.d.120), coinculpatul Chiperi A. a indicat că la rugămintea complicelui său Tihon

6

V., și-a asumat vina integral, pentru ca ultimul să fie eliberat de răspundere penală,

astfel, ca pe viitor să-l poată asigura material.

Prin urmare, sunt neîntemeiate și alegațiile inculpatului Chiperi A. privind

aplicarea presupuselor tratamente degradante și inumane, precum că dînsul a dat

declarații sub influența colaboratorilor de poliție, iar infracțiunea a fost săvîrșită de

către el fără participarea coinculpatului Tihon V., or în acest sens inculpatul n-a

depus plîngeri procurorului la terminarea urmăririi penale și în prima instanță, iar în

cererea de apel (vol.3, f.d.120), solicitînd o pedeapsă mai blîndă, a indicat alte

motive că,- „…la rugămintea complicelui său Tihon V., și-a asumat vina integral,

pentru ca ultimul să fie eliberat de răspundere penală, astfel, ca pe viitor să-l poată

asigura material”.

Or, în sensul art.427 alin. (2) CPP, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi

invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut

loc în instanța de apel.

În consecință, aflându-se în imposibilitate procesual-penală de a face o

analiză a fondului cauzei sub aspectul de drept privind verificarea hotărârii atacate

pe baza materialului din dosarul cauzei, Colegiul penal, în temeiul articolului 432

alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, va decide asupra inadmisibilității

recursurilor ordinare declarate de inculpații Chiperi Alexandr și Tihon Vadim, din

motiv că nu îndeplinesc cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Tihon Vadim

Vladimir și Chiperi Alexandru Veaceslav, împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 12 iulie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 februarie 2013, în propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinesc

cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 26 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Liliana Catan

7