1ra-252/2014 — art. 287 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 287 alin. 3 CP
1ra-252/2014 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-252/2014
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
05 februarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
judecători – Nicolae Gordilă și Vladimir Timofti,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 15 mai 2013 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2013, de către
inculpatul
Cipovenco Vadim Vasile, născut la 25 mai
1987, originar din or. Drochia și domiciliat în
mun. Chișinău, str. Ion Dumeniuc 24, ap. 121.
Examinat în prima instanță: 26.03.2013-15.05.2013
Examinat în instanța de apel: 06.06.2013-02.07.2013
Examinat în instanța de recurs: 13.11.2013-05.02.2014
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 15 mai 2013,
Cipovenco V.V. a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 ani
închisoare. În temeiul, art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită i-a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 1 an, obligîndu-l ca în acest termen să nu-
și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent și să repare
daunele cauzate în termen de 2 luni, de la data cînd sentința va deveni
definitivă.
A fost admisă parțial acțiunea civilă părții vătămate Castraveț Alexandru,
încasîndu-se în beneficiul lui de la Cipovenco V.V.: 2380 lei, cu titlu de
prejudiciu material și 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Potrivit sentinței, la 05 noiembrie 2012, în jurul orei 02.50, Cipovenco
V.V. aflându-se în spatele casei de locuit nr.24 din str. Ion Dumeniuc, mun.
Chișinău, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică,
manifestând un cinism și obrăznicie deosebită, intenționat, exprimându-se cu
cuvinte necenzurate, a aplicat mai multe loviruri cu picioarele și pumnii în
automobilul de model „Honda Civic", cu n/î „TL AG 532”, care era parcat lângă
1
casa sus-menționată, după ce în continuarea acțiunilor sale huliganice, a tăiat
două anvelope din stânga a automobilului menționat.
Ulterior, la venirea lui Castraveț Al.A., proprietarul automobilului de
model „Honda Civic", cu n/î „TL AG 532”, continuându-și acțiunile huliganice,
Cipovenco V.V., intenționat, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat
lui Castraveț A.A., lovitură cu un melesteu peste urechea dreaptă, calificată
conform raportului de expertiză medico-legală nr.460/D din 26 februarie 2013:
„vătămare corporală ușoară".
Acțiunile lui Cipovenco V.V. au fost calificate în baza art. 287 alin. (3) Cod
Penal ca huliganismul agravat, adică, acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică și
exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra
persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie
deosebită, săvîrșite cu aplicarea altor obiecte special adaptate pentru vătămarea
integrității corporale sau sănătății.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Adrian Gurițanu și
inculpatul, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri de achitare, invocînd că: sentința de condamnare este bazată
pe probe ce nu au fost prezentate și cercetate în ședința de judecată; procesul-
verbal de cercetare la fața locului din 06.11.2012, procesul-verbal de ridicare din
09.02.2013 și raportul de expertiză medico-legală nr. 460/D din 26.02.2013 conțin
date false și ca urmare nu puteau fi admise ca probe; în declarațiile martorilor
Cucoș D. și Castraveț E. sunt divergențe care nu au fost înlăturate de către
instanța de fond; melesteul nu este obiectul material al infracțiunii imputate
inculpatului; conflictul a apărut din motive personale dar nu din intenții
huliganice; inculpatul nu a tulburat ordinea publică; Castraveț A. nu a fost
recunoscut în calitate de parte civilă; eroarea materială din ordonanța de
începere a urmăririi penale din 24.04.2013 nu a fost înlăturată conform
procedurii stabilite; instanța ilegal a menținut obligația de nepărăsire a
localității; la caz nu sunt prezente probe ca ar dovedi vinovăția inculpatului în
cele incriminate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie
2013, a fost respins apelul ca nefondat și menținută sentința fără modificări.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că instanța de
judecata la pronunțarea sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a
încadrat acțiunile inculpatului Cipovenco V.V. în dispoziția art. 287 alin. (3)
Cod penal. Într-u confirmarea stării de fapt instanța de apel a reținut
declarațiile părții vătămate, martorilor Cucoș D., Castraveț E., Cipovenco C.,
procesul-verbal de înregistrare a plângerii din 09 februarie 2013, procesul-
verbal de cercetare la fața locului din 06 noiembrie 2012, raportul de constatare
medico-legală nr. 3015/D din 06 noiembrie 2012, procesul-verbal de ridicare lin
2
09 februarie 2013, procesul-verbal de examinare din 09.02.2013, raportul de
expertiză medico-legală nr.460/D din 26.02.2013.
Instanța de apel a constatat cu certitudine că inculpatul prin acțiunile sale
intenționate a încălcat grosolan ordinea publică, fapt ce rezultă din declarațiile
părții vătămate, ale martorului Cucoș D., Castraveț E., precum și din
înregistrările video, inculpatul în miez de noapte, adresându-se cu cuvinte
necenzurate către partea vătămată, lovind cu picioarele și mînile în automobilul
de model „Honda Civic", cu n/î TL AG 532, după care, continuându-și acțiunile
huliganice, a tăiat două anvelope din stânga automobilului menționat, fapt ce a
convins instanța că, prin acțiunile sale inculpatul a atentat asupra regulilor
sociale și morale de conviețuire, ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în
societate, ceea ce a combătut poziția apărătorului, precum că inculpatul nu a
tulburat liniștea și ordinea publică.
De asemenea, potrivit concluziilor din raportul de expertiză medico-legală
din 26.02.2013, s-a constatat că părții vătămate i-a fost cauzată vătămare
corporală ușoară, ce atestă prezența semnelor componenței de infracțiune
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.
Potrivit declarațiilor inculpatului, ultimul a confirmat că a lovit partea
vătămată, chiar dacă nu face specificări asupra „obiectului special adaptat
pentru vătămarea integrității corporale", însă din procesul-verbal de ridicare
din 09.02.2013, procesul-verbal de examinare din 09.02.2013 a înregistrărilor
video se probează acest fapt.
Argumentul apărării precum că probele administrate la cauză nu confirmă
vinovăția sunt nefondate, deoarece probele enumerate confirmă cu certitudine
că în acțiunile inculpatului persistă elementele infracțiunii de huliganism
agravat.
La determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond a ținut
cont de prevederile art.75-77 Cod penal, adică, de caracterul și gradul
prejudiciatul al faptei săvârșite, de circumstanțele atenuante (nu au fost
stabilite), circumstanțe agravante (nu au fost stabilite).
Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță corect, legal și
întemeiat a aplicat in privința inculpatului o pedeapsă cu închisoare, care a fost
suspendată condiționat, pedeapsă care o consideră echitabilă în raport cu
circumstanțele cauzei.
Ce ține de argumentele invocate în apelul declarat, acestea sunt nefondate
și nu pot fi luate în considerație, deoarece poartă un caracter declarativ,
îndreptat exclusiv spre eschivarea de la răspundere penală.
Mai mult ca atât, instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost
administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat
careva încălcări de procedură la acumularea probelor, sau încălcări a
drepturilor și intereselor inculpatului, ori a părții vătămate.
3
La 14 august 2013 inculpatul atacată cu recurs ordinar hotărîrile
judecătorești adoptate pe caz, prin care solicită casarea acestora, cu adoptarea
unei hotărîri de achitare, invocînd că: fapta inculpatului nu întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii imputate; faptei săvîrșite i s-a dat o
încadrare juridică greșită.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este
declarat peste termen.
Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 Cod de
procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar, atît în
latura penală, cît și în cea civilă.
Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței
de apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile
de la data pronunțării deciziei.
Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 02 iulie 2013,
dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțat în aceeași zi, iar participanții prezenți la ședința în cauză, și anume:
procurorul, partea vătămată, inculpatul și avocatul acestuia, Gurițanu A., au
fost înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate, care va avea loc la 12
iulie 2013, ora 11.00 (f.d.189), fapt confirmat și prin semnătura acestora pe
recipisă (f.d. 184).
La 14 august 2013, inculpatul declară recurs împotriva deciziei instanței de
apel (f.d. 216).
Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor
pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă
termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Revenind la cauza penală ce face obiectul recursului, Colegiul constată că,
termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a epuizat la data de 12
august 2013, inclusiv.
În astfel de circumstanțe, raportînd speța dată, la prevederile art. 432 alin.
(2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că termenul de 30
zile pentru depunerea recursului ordinar de către inculpat a expirat, prin
urmare recursul ordinar declarat este inadmisibil, ca fiind declarat peste
termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
4
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva sentinței
Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 15 mai 2013 și deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2013, de către inculpatul Cipovenco
Vadim Vasile, în propria cauză penală, ca fiind declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 februarie 2014.
Președinte: (semnătură) Petru Ursache
Judecători: (semnătură) Nicolae Gordilă
(semnătură) Vladimir Timofti
Copia corespunde originalului
Judecător: Nicolae Gordilă
5