1ra-371/14 — art. 190 al.5, 361 al.2 lit. b CP

Dosarul nr. 1ra-371/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători –Liliana Catan și Ion Arhiliuc,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2013, declarat de inculpata

Angheluțova Maria Andrei, născută la

28 august 1941 în or. Bolgrad, regiunea Odessa

Ucraina, domiciliată temporar pe str. Șciusev 45,

ap. 10, mun. Chișinău.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05 octombrie 2012 - 24 decembrie 2012;

Instanța de apel: 20 februarie 2013-23 aprilie 2013;

Instanța de recurs: 10 decembrie 2013- 19 februarie

2014.

C O N S T A T Ă :

Angheluțova Maria a fost condamnată:

- în baza art. 190 alin. (5) Cod penal a 8 (opt) ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani;

- în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 9 (nouă) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare a bunurilor materiale pe un

termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei principale în penitenciar pentru femei de

tip închis.

împreună cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în

toamna anului 2011, acționînd în scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

deținînd procura falsă nr. 1079 din 08 septembrie 2011, eliberată de către notarul

Miarelli Massimo cu sediul în Republica Italiană, confecționată prin metoda

imprimare la aparat computerizat de multiplicare cu imprimantă jet-cerneală, conform

căreia Tsakh Aron și Tsakh Bronya o împuternicesc pe Angheluțova Maria cu dreptul

să vîndă din numele lor bunul imobil, care le aparține cu drept de proprietate și anume

apartamentul nr. 218, amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Valea Crucii 6, a

prezentat-o la 14 noiembrie 2011 la notarul public al R. Moldova, Cobăneanu Angela,

pentru autentificarea contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil și în baza

acestei procuri a înstrăinat apartamentul nr. 218 de pe str. Valea Crucii 6, mun.

Chișinău.

Tot ea, în scop cupidant, prin înșelăciune, folosind procura falsă nr. 1079 din

08 septembrie 2011, de comun acord cu alte persoane neidentificate, s-au prezentat la

notarul public al R. Moldova, Cobăneanu Angela și au înstrăinat apartamentul nr. 218

de pe str. Valea Crucii 6, mun. Chișinău, astfel prin falsificarea documentelor, Tsakh

Aron a fost deposedat în mod ilegal de bunul imobil, ca rezultat fiind însușită averea

proprietarului, fiindu-i cauzat victimei un prejudiciu material în sumă de 295 432 lei,

ce constituie proporții deosebit de mari.

în numele inculpatei, care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, motivînd că nu a fost dovedit că inculpata a

falsificat procura trimisă din Italia. Procura transmisă din SUA reprezentantei părților

vătămate nu avea apostilă, deci nu avea nici-o putere juridică pe teritoriul R.

Moldova, astfel Maximuc Elena a fost recunoscută ilegal ca reprezentant al părții

vătămate.

Mai mult ca atît, Țsach Bronya a decedat, iar Țsach Aron nu a primit

moștenirea din apartamentul 2/8 de str. Valea Crucii 6, mun. Chișinău, care a rămas

fără stăpîn. În consecință, reieșind că inculpata a vîndut ½ din apartament care era

fără stăpîn, iar la materialele cauzei lipsește cererea părții vătămate.

Totodată apelanții au invocat că, declarațiile martorului Nicolai Valentin urmau

a fi apreciate critic, deoarece la dosar lipsește plîngerea sa, care urma a fi înregistrată

în registrele R-i și R-2 la momentul adresării la Comisariatul de Poliție, iar martorii

Cislova L., Tumanova V., Tcacenco L. nu au confirmat învinuirea adusă inculpatei.

au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatei și a avocatului, cu menținerea

sentinței atacate.

4.1. La adoptarea soluției sale, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a

pus la baza sentinței de condamnare probe la care au avut acces părțile procesului

penal, iar motivele invocate de apelanți, au fost obiect de studiu la cercetarea

judecătorească în prima instanță, care s-a petrecut sub toate aspectele, complet și

obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii, fiind corect

2

încadrate acțiunile inculpatei în baza art. 190 alin. (5) Cod Penal, ca escrocherie, adică

dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere,

savîrșite in proporții deosebit de mari și în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod Penal -

deținerea, folosirea documentelor oficiale false, care acorda drepturi sau eliberează de

obligații, săvârșite de două sau mai multe persoane.

Probele administrate au fost verificate în cauză în modul corespunzător în

instanța de apel,vinovăția inculpatei fiind pe deplin confirmată prin declarațiile

reprezentantului părții vătămate Elena Maximciuc, a notarului Cobăneanu

Angela,audiată în calitate de martor, martorilor Nicolai Valentin, Cislova Ludmila,

Tumanova Veronica, Dudareva Ludmila, Tracenco Lidia, și a materialelor cauzei,

inclusiv extrasul din Registrul bunurilor imobile (f.d.133), extrasul din Registrul de

stat al populației (f.d.137-138), certificatul de deces al Tsakh Bronya (f.d.37),

contractul de vînzare-cumpărare din 14.11.2011 (f.d.27),raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 48 din 21.12.2011 (F.D.11168-175), ș.a.

Instanța de apel a respins argumentul apelanților referitor la ilegalitatea pornirii

urmării penale, în baza plîngerii Elenei Maximuc, care nu se identifică în calitate de

parte vătămată, motivînd că infracțiunea prevăzută de art. 190 și respectiv 361 Cod

penal nu se regăsește printre infracțiunile pentru care legea prevede obligatoriu cererea

prealabilă a părții vătămate, facînd trimitere la art. 79 alin. (2), 262 și 274 Cod de

procedură penală.

În ce privește măsura de pedeapsa stabilită inculpatei, instanța de apel a conchis

că aceasta este una echitabilă și corespunde scopului educativ și preventiv al pedepsei,

la care s-a ținut cont de toate circumstanțele atenuante și agravante prezente în cauză,

precum și de prevederile art. 61,75-76, 84 Cod penal, fiindu-i stabilită în limita

sancțiunilor normelor penale în baza cărora a fost recunoscută vinovată, deoarece

corectarea și reeducarea acesteia este posibilă numai în condițiile izolării ei de

societate.

solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri echitabile,

pe motiv că instanțele ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită probelor

administrate la dosar, ce nu dovedesc vinovăția sa în comiterea infracțiunilor

imputate, or declarațiile martorului Nicolai Valentin urmau a fi apreciate critic, Elena

Maximuc incorect a fost recunoscută ca reprezentant al părții vătămate, martorii

audiați nu indică la vinovăția ei, etc.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

3

După cum s-a menționat în pct. 5 din prezenta decizie, recurenta critică

apreciere probelor administrate la dosar ca fiind greșită și aceste probe nu dovedesc

vinovăția sa în comiterea infracțiunilor imputate.

Din conținutul art. 427 Cod procedură penală rezultă, că temeiurile pentru

recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decît de drept,

fiind determinate expres de lege. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procedural și erori de drept material sau substanțial și ele pot fi invocate în recurs

doar în cazul cînd au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de

apel.

În speță Colegiul penal constată, că motivele invocate în recurs țin de starea

de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs prevăzute în art. 427 Cod de

procedură penală.

Potrivit sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, acestea au reținut

și au descris circumstanțele de fapt și corect au conchis că Angheluțova Maria a

comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar conținutul

deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Argumentele expuse în recurs sunt neîntemeiate și se resping, deoarece

instanțele ierarhic inferioare au motivat condamnarea inculpatei prin faptul, că

învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acesteia

în comiterea infracțiunilor imputate, iar dezacordul părții în proces cu soluția adoptată

de instanța de apel, nu neapărat înseamnă că ea este afectată de careva erori de

drept.

Mai mult ca atît, motivele invocate de recurentă au fost obiectul judecării în

instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîrilor judecătorești.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de recurentă nu poate fi

efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de

drept.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind corecte

concluziile instanței de fond și de apel, deoarece corespund circumstanțelor de fapt ale

cauzei, iar hotărîrile atacate sunt legale și întemeiate, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

4

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpata Angheluțova Maria,

împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2013, în propria

cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 26 februarie 2014.

Președinte: Constantin Gurschi

Judecători: Liliana Catan

Ion Arhiliuc

5