1ra-1473/2014 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-1473/2014 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1473/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
09 decembrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Iurie Diaconu, Ion Guzun, Galina Stratulat,
Iurie Bejenaru,
judecînd în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurilor
ordinare declarate de procuror și de reprezentantul părții vătămate SA ,,JLC”, Nacu
Ecaterina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16
aprilie 2014, în privința inculpatei
Țurcanu Maria Gheorghe, născută la
04 august 1956 în or. Căinari, locuitoare a mun.
Chișinău, str. Valea Crucii 22/1 ap. 123, cetățeancă a
R. Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare a cauzei
în instanța de fond: 26 august 2011 – 09 ianuarie 2013 ,
în instanța de apel: 11 februarie 2013 – 16 aprilie 2014,
în instanța de recurs: 11 august – 09 decembrie 2014 .
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 09 ianuarie 2013,
Țurcanu Maria a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere și funcții legate de
mînuirea bunurilor materiale pe un termen de 5 ani și în baza art. 361 alin. (2) lit. b),
d) Cod penal la 2 ani închisoare.
În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a
fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
1
ocupa funcții de conducere și funcții legate de mînuirea bunurilor materiale pe un
termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, de la reținere.
Măsura preventivă aplicată inculpatei – obligația de a nu părăsi localitatea, a
fost menținută pînă va intra învigoare sentința.
De la Țurcanu Maria s-a încasat în beneficiul SA „JLC” 1.018.252,40 lei.
În fapt, instanța de fond a constatat că Țurcanu Maria, activînd în funcția de
șef a Secției aprovizionare a SA ,,JLC”, situată în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa
nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în
proporții deosebit de mari, în perioada de timp de la 24 noiembrie 2004 pînă la 11
martie 2008, prin abuz de încredere și înșelăciune, folosind situația de serviciu, a
solicitat eliberarea de la depozit, în temeiul facturilor fiscale de livrare de către SA
„JLC” a înghețatei în adresa SRL „Vicomang” în sumă de 74.412,99 lei, în adresa
SRL „Incadens” în sumă de 48.877,06 lei, în adresa SRL „Guferon” în sumă de
24.518,10 lei, în adresa SRL „Provent-MT” în sumă de 350.087,26 lei, în adresa SRL
„Policontract” în sumă de 74.177,81 lei, în adresa SRL „Melidan Impex” în sumă de
11.348,85 lei, în adresa SRL „Cariba-Agro” în sumă de 10.451,29 lei, în adresa SRL
„Ligonis-Exim”, în sumă de 113.993,12 lei, în adresa SRL „Alims-ML” în sumă de
284.554,66 lei, în adresa SRL „Nalad-ca-Comerț” în sumă de 26.831,28 lei, marfa pe
care, la indicația ei, au primit-o expeditorii de la secția de desfacere a SA „JLC”, pe
care au realizat-o unor persoane juridice nestabilite de organul de urmărire penală,
pentru ce a încasat bani în numerar în valoare de 1.019.252,40 lei, pe care i-a însușit
iar în contabilitatea societății a prezentat aceleași facturi, în care de ea erau
contrafăcute semnăturile și ștampilele, ca fiind din numele societăților nominalizate,
precum că ele au primit producția indicată în facturi, cauzînd astfel SA „JLC” o
daună considerabilă, în proporții deosebit de mari.
Tot ea, activînd în funcția de șef a Secției aprovizionare a SA „JLC”, situată în
mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii
ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de
la 24 noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, în urma înțelegerii prealabile și
împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, pe adresa
mai sus indicată, a confecționat mai multe facturi de livrare a bunurilor de la SA
„JLC” către SRL „Policontract”, de SA „JLC” către SRL ,,Guferon”, în care au
înscris date vădit false, precum că acestora li se livrează o anumită cantitate de
înghețată, după ce a falsificat semnăturile din numele persoanelor responsabile a
acestor firme, precum că acestea au recepționat înghețata în rubricile: "primit
bunurile", au aplicat pe acestea și ștampile false din numele cumpărătorilor, ulterior
marfa fiind comercializată, iar banii în sumă totală de 1.019.252,40 lei au fost
însușiți.
Tot ea, activînd în funcția de șef a Secției aprovizionare a SA „JLC”, situată în
mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii
ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de
ia 24 noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, în urma înțelegerii prealabile și
împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, pe adresa
mai sus indicată, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Provent-MT” în
2
bonurile de plată: DX 687563 din 18 martie 2008 și DX 687564 din 18 martie 2008,
despre predarea la SA „JLC” a sumei de bani în mărime de 25.270 lei, a contrafăcut
semnătura managerului SRL „Provent-MT” în contractele de vînzare - cumpărare a
produselor lactate și înghețatei: nr. 596/06386 din 20.02.2006 și 17 mai 2006,
precum ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Provent-MT”, au contrafăcut
semnătura managerului SRL „Guferon” în contractul de vînzare - cumpărare a
produselor lactate și înghețatei nr. 344/08607 din 09 martie 2006, precum ca fiind
semnat între SA „JLC” și SRL „Guferon”, au contrafăcut semnătura managerului
SRL „Incadens" în contractul de vînzare - cumpărare a produselor lactate și înghețatei
nr.707/11659 din 09.06.2006 precum ca semnat între SA „JLC” și SRL „Incadens”,
au contrafăcut semnătura managerului SRL „Cariba-Agro” în contractul de vînzare -
cumpărare a produselor lactate și înghețatei nr. 2764/09551 79.08.2005, încheiat între
SA „JLC” și SRL „Cariba-Agro”, iar în facturile de expediție DH 002988 din 29 mai
2006, DM 298026 din 23 iunie 2006, BP 621267 04 noiembrie 2007, DN 218251 din
23 aprilie 2007, BP 621269 din 10 iulie 2007 BP 621270 din 28 septembrie 2007, BP
621272 din 04 noiembrie 2007, BP 273 din 18 decembrie 2007, a introdus date vădit
false, precum că SRL „Provent-MT” a livrat în adresa SA ,,JLC” diferite bunuri
materiale, după care au contrafăcut semnătura reprezentantului firmei date și au
aplicat ștampila falsă peste acestea, astfel cauzînd SRL „JLC”, o daună materială în
proporții deosebit de mari.
Instanța a statuat că inculpata nu a recunoscut vina și a declarat că nu a comis
acțiunile imputate, nu a dat careva indicații expeditorilor de la secția de desfacere a
SA „JLC” să primească înghețată de la depozit, bani în numerar de la nimeni nu a
primit, nu a falsificat careva contracte și facturi.
Însă, vinovăția inculpatei este demonstrată pe deplin prin probele administrate.
Astfel, martorul Ganea Irina a declarat că, din toamna anului 2004 pînă în luna
august 2008, ea a activat în calitate de contabil al secției realizări a SA „JLC”. Din
anul 2004 și pînă în martie 2008 în funcția de șefa a secției de aprovizionare la SA
„JLC” activa Țurcanu Maria. Temei pentru livrarea produselor lactate și înghețatei
către diferiți agenți economici serveau contractele de vînzare-cumpărare. Eliberarea
înghețatei în adresa agenților economici de la depozit, urma să fie conform procedurii
stabilite la întreprindere. Astfel, agentul economic făcea comanda de marfa la
dispecerat, ulterior dispeceratul întocmea factura, care era transmisă la expeditori,
care primeau marfa necesară la depozit și o duceau la punctul de destinație, după care
aduce factura semnată și ștampilată și o preda la dispeceri. Ulterior acestea, ca și
celelalte facturi erau predate ei în contabilitate de către dispecerii secției desfacere a
bunurilor: Locoman, Starojuc sau Vasilieva. Erau cazuri, cînd primea din numele,
firmelor SRL ,,Vicomang”, SRL ,,Incadens”, SRL ,,Guferon”, SRL ,,Provent”, SRL
„Policontract”, SRL ,,Melidan-Impex”, SRL ,,Cariba-Agro”, SRL ,,Legonis-Exim”,
SRL ,,Alims-ML” și SRL ,,Nalad-ca-Comerț” facturi de expediție și de la Maria
Țurcanu. După ce primea facturile date, dînsa avea obligația de a le verifica, adică să
fie în acestea prezente toate semnăturile și ștampila cumpărătorului. Primind facturile
de livrare a înghețatei către celor 10 firme menționate mai sus și verificîndu-le,
adesea stabilea, că în acestea lipseau semnăturile cumpărătorului și ștampila firmei
3
care atesta primirea înghețatei. În aceste cazuri, aceste facturi le întorcea ori la
dispeceri ori lui Țurcanu Maria, deoarece știa că dînsa lucrează cu aceste firme, adică
aduce de la ei marfă și în schimb le livra înghețată. Repetat, aceste facturi i le
restituiau ei deja cu ștampile și semnături ori de către dispecerii ori de către Țurcanu
Maria. Ulterior, pe fiecare expeditor verifica, ca marfa primită de el de la depozit să
fie toată predată la cumpărători. După ce verifica facturile de livrare, le preda pe
acestea în contabilitatea societății la păstrare lui Terlețcaia Svetlana. Responsabilă de
a urmări achitările de către cumpărători pentru marfa livrată era Toma Svetlana.
Marfa de la depozit era primită de expeditorii secției de realizare: S. Filatov, S.
Prișcenco, V. Cocier, A. Solomaha și alții în bază de facturi de livrare. Țurcanu Maria
lucra cu multe din cele firme menționate mai sus, adică aducea la societate materie
primă și în schimb le livra înghețată.
În luna martie 2008, directorul General V. Jardan a numit un control de serviciu,
în cadrul controlului expeditorii au explicat că de fapt marfa de ei nu era dusă în
adresa celor 10 firme menționate mai sus, ci era vîndută, iar banii și facturile fără
careva însemnări erau predate lui Țurcanu Maria.
Martorul Toma Svetlana a declarat că, din anul 2004, activează în funcția de
contabil al SA „JLC” și este responsabilă de a urmări achitările de către cumpărători
pentru marfa livrată. Informația despre firmele debitoare era accesibilă cît pentru
secția de desfacere atît și pentru contabilitatea SA „JLC”. Temei pentru livrarea
produselor lactate și înghețatei către diferiți agenți economici serveau contractele de
vînzare-cumpărare. Asemenea contracte de vînzare-cumpărare a produselor lactate și
a înghețatei au fost semnate și între SA „JLC”, cu SRL ,,Vicomang”, SRL
„Incadens”, SRL ,,Guferon”, SRL ,,Provent”, SRL „Policontract”, SRL ,,Melidan-
Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL ,,Legonis-Exim”, SRL „Alims-ML” și SRL
,,Nalad-ca-Comerț”. Agentul economic făcea comanda de marfa la dispecerat,
ulterior dispeceratul întocmea o factură, care era transmisă la expeditori, care primeau
marfa necesară la depozit și o duceau la punctul de destinație-o predau agentului
economic, după care aduceau factura semnată și ștampilată și o predau la dispeceri.
Ulterior acestea, toate celelalte facturi erau predate lui Ganea Irina în contabilitate de
către dispecerii secției desfacere a bunurilor: Locoman, Starojuc sau Vasilieva.
Ulterior, Ganea Irina pe fiecare expeditor verifica, ca marfa primită de el de la
depozit să fie toată predată la cumpărători. După ce efectua verificările necesare,
Ganea Irina preda facturile de livrare, în contabilitatea societății la păstrare lui
Terlețcaia Svetlana.
În luna martie 2008, de ea s-a apropiat șeful secției desfacere a bunurilor
materiale, Liuc Ghenadii, care a întrebat-o de ce SRL ,,Vicomang”, SRL „Incadens”,
SRL ,,Guferon”, SRL ,,Provent”, SRL „Policontract”, SRL ,,Melidain Impex”, SRL
,,Cariba-Agro”, SRL ,,Legonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL ,,Nalad-ca-Comerț”
nu se achită pentru marfa livrată pe parcursul a cîtorva ani de zile. Lunar îi elibera lui
Țurcanu Maria informația despre firmele în cauză, care aveau datorii față de SA
„JLC” pentru a se clarifica cu acestea. Țurcanu Maria de fiecare dată o liniștea prin
aceia, declarîndu-i că dînsa conlucrează cu acestea și că ei vor livra către SA „JLC”
marfă în contul datoriilor. Despre aceasta ea la informat pe Liuc Ghenadie, care la
4
rîndul său a comunicat despre aceasta directorului general al SA „JLC” V. Jardan.
Peste careva timp, lucrătorii contabilității au fost invitați la director, care i-a învinuit
în ascunderea informației veridice despre debitori. Dînsul a numit un control de
serviciu și i-a indicat de a se clarifica în parte cu fiecare debitor. În acest context, ea a
telefonat la SRL „Legonis-Exim”, SRL „Nalad-ca-Comerț” și SRL „Policontract”
cărora le-a spus că datorează sume mari la SA „JLC”. Acestea au solicitat
descifrările. După ce administrația acestor firme au efectuat verificările necesare, ei
au informat că marfa, pe unele facturi prin care figurează că li s-a livrat de SA „JLC”
înghețată nu au primit-o. La fel și colaboratorii securității SA „JLC” au stabilit, că
SRL „Provent-MT” oficial nu activează, iar directorul acesteia este decedat din 2003.
În cadrul acestui control de serviciu, s-a stabilit, că expeditorii secției de realizare: S.
Filatov, S. Prișcenco, V. Cocier, A. Solomaha și alții au primit de la depozit înghețată
pentru firmele SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL ,,Guferon”, SRL „Provent”,
SRL „Policontract”, SRL „Melidan Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Legonis”,
SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, care de fapt nu au dus-o destinatarilor,
dar au vîndut-o pe bani cheși, pe care i-au transmis lui Țurcanu Maria împreună cu
facturile în cauză, care urma să facă mențiunile necesare despre primirea înghețatei și
să le prezinte în contabilitate. La fel, în cadrul controlului efectuat, dînsa nu a putut
găsi administrația următoarelor firme, cu care conlucra Țurcanu Maria: SRL
„Provent-MT”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon” și SRL „Vicomang”. Îndată ce s-a
început controlul de serviciu pe marginea neajunsului depistat, SRL „Provent” a
introdus în casa SA „JLC” 25.000 lei, iar SRL „Nalad-ca-Comerț” 30.000 lei.
Totodată în cadrul urmăririi penale martorul dat a declarat că sumele
nominalizate le-a introdus în casa SA „JLC” inculpata Țurcanu Maria, motivînd
casierului că reprezentantul acestei firme este plecat și dînsa s-a semnat în locul
acestuia în bonurile de plată (vol.I, f.d.203). Analizînd declarațiile martorului Toma
Svetlana date în ședința de judecată și în cadrul urmăririi penale instanța de judecată
consideră că declarațiile ei date în cadrul ședinței de judecată nu sînt veridice, se
combat cu materialele cauzei penale și sînt date cu scopul de a o îngrădi pe inculpată
de răspunderea penală, iar declarațiile ei date în cadrul urmăririi penale instanța de
judecată le consideră veridice, ce corespund circumstanțelor cauzei și din aceste
motive declarațiile date în cadrul urmăririi penale instanțe de judecată le ea în
considerație la adoptarea sentinței.
Martorii Vasilieva Svetlana, Starojuc Tatiana și Locoman Nina în ședința de
judecată au declarat că, din anul 2003 și pînă în prezent activează în funcția de
dispeceri în secția desfacere a înghețatei. În obligațiunile lor de lucru intră primirea
solicitărilor la eliberarea înghețatei de la reprezentanții firmelor care au contracte de
vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețatei semnate cu SA „JLC”,
perfectarea facturilor de livrarea înghețatei, soluționarea întrebării despre cantitatea
mărfii ce urma a fi eliberată. Eliberarea înghețatei în adresa agenților economici avea
loc în felul următor: Țurcanu Maria personal sau prin intermediul unui expeditor, care
acționa la indicația lui Țurcanu Maria, aduceau comanda de marfă la dispecerat și
numeau în adresa cărei firme să se livreze înghețată și de ce sumă. Cineva din ele
întocmea factura necesară, care era transmisă ori lui Țurcanu Maria ori unui
5
expeditor. Mai apoi, expeditorii în baza facturii primite de la ele sau de la Țurcanu
Maria primeau marfa necesară la depozit și urmau să o ducă la punctul de destinație,
unde urmau să o predea agentului economic, care era necesar să se semneze și să
aplice ștampila drept confirmare în primirea înghețatei. Ulterior aceste facturi
semnate și ștampilate li se predau lor. Mai apoi facturile în cauză, ca și toate celelalte
facturi erau predate de ele lui Ganea Irina în contabilitate. Erau cazuri, cînd Ganea
Irina primea din numele firmelor indicate mai sus facturi de expediție direct de la
Țurcanu Maria. Apoi Ganea Irina după ce primea facturile date, avea obligația de a le
verifica ca să fie în acestea prezente toate semnăturile și ștampila cumpărătorului.
Ganea Irina primind facturile de livrare a înghețatei către cele 10 firme menționate
mai sus, și verificîndu-le, adesea stabilea, că în acestea lipseau semnăturile
cumpărătorului și ștampila firmei despre primirea înghețatei. Aceste facturi, Ganea
Irina le întorcea lor ori lui Țurcanu Maria, deoarece știa că lucrează cu aceste firme,
adică aducea de la ei marfă și în schimb le livra înghețată. Cînd aceste facturi erau
restituite lor, apoi ele le dădeau lui Țurcanu Maria pentru ca dînsa să meargă la
firmele indicate în factură că ele să semneze că au primit marfa. După ce, din spusele
lui Țurcanu Maria, dînsa mergea la sediul acestor firme, unde acestea semnau și
aplicau ștampila ca confirmare în primirea înghețatei, aceste facturi erau aduse iar lor,
iar ele la rîndul său le predau lui Ganea Irina. Acele facturi care erau restituite de
Ganea Irina la direct lui Țurcanu Maria, erau primite de ultima după ce se făceau
însemnările cuvenite. Ulterior, Ganea Irina pe fiecare expeditor verifica, ca marfa
primită de el de la depozit să fie toată predată la cumpărători. După ce efectua
verificările necesare, Ganea Irina preda facturile de livrare, în contabilitatea societății
la păstrare lui Terlețcaia Svetlana.
În primăvara anului 2008 economista secției de desfacere Cristioglo Aliona cu
șeful secției Liuc Ghenadie au depistat, că firmele reprezentate de Țurcanu Maria la
primirea înghețatei au mari datorii, despre ce au comunicat conducerii SA „JLC”.
Directorul a numit un control de serviciu pe cazul dat. În cadrul acestui control de
serviciu, s-a stabilit, că expeditorii secției de realizare: S. Filatov, S. Prișcenco, V.
Cocier, A. Solomaha și alții au primit de la depozit înghețata pentru firmele SRL
„Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent”, SRL „Policontract”,
SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba Agro”, SRL „Legonis-Exim”, SRL „Alims-
ML”, SRL ,,Nalad-ca-Comert”, dar de fapt nu au dus-o destinatarilor, au vîndut-o pe
bani cheși, pe care i-au transmis lui Țurcanu Maria împreună cu facturile în cauză,
care urma să facă mențiunile necesare despre primirea înghețatei și să le prezinte în
contabilitate.
Martorul Cristioglo Aliona a declarat că, din iulie 2002 și pînă în octombrie
2010, a lucrat la SA „ JLC” în funcția economist al secției de desfacere. În luna
martie 2008, șeful secției desfacere Liuc Ghenadii a examinat lista debitorilor și a
stabilit, că în jur de 10 agenți economici, au mari datorii față de SA „JLC” pentru
înghețata primită. Ea era responsabilă doar de înregistrarea contractelor de livrare a
bunurilor materiale semnate de SA „JLC” cu alți agenți economici. Cine concret îi
aducea ei contratele menționate la înregistrare nu-și mai amintește. Nu poate afirma
sau infirma, că astfel de contracte pentru înregistrare îi aducea și șefa secției
6
aprovizionare a SA „JLC” Țurcanu Maria. Ei i se aducea un exemplar al contractului
pe care îl înregistra în registrul său.
Despre datoriile debitoriale mari, Liuc Ghenadii a comunicat contabilului
Svetlana Toma, contabilului-șef Tcaciova Ecaterina și directorului Jardan Vladimir.
Pe faptul dat a fost numită o anchetă de serviciu. În cadrul anchetei de serviciu au fost
ridicate facturile de livrare a mărfurilor de SA „JLC” în adresa debitorilor, au fost
întreprinse măsuri pentru a stabili conducătorii acestor firme pentru a se discuta pe
marginea datoriilor avute. În rezultat s-a stabilit, că două firme debitoare nu figurează
a fi impozabili la Inspectoratul Fiscal și anume: SRL „Vicomang” și SRL „Guferon”.
Personal a verificat informația în cauză și a stabilit, că într-adevăr aceste 2 firme nu
figurau pe baza de date a Inspectoratului Fiscal ca agenți economici, care au trecut
reînregistrarea. De crearea acestor datorii debitoriale era bănuită șefa secției
aprovizionare a SA ,,JLC” Țurcanu Maria. Ea personal nu cunoaște careva cazuri de
implicarea inculpatei în vînzarea înghețatei și primirea banilor de la expeditori.
În cadrul acestui control Liuc Ghenadii a ridicat de la ea contractele semnate cu
debitorii. Astfel de la ea au fost ridicate contractele semnate ître SA „JLC” cu
următorii debitori: SRL „Guferon”, SRL „Incadens”, SRL ,,Policontract”, SRL
„Nalad-ca-Comerț”, SRL „Vicomang”, SRL „Provent-MT”, SRL „Cariba-Agro”.
SRL „Alim-ML”, SRL „Ligonis-Exim” și SRL „Cariba-Agro”.
După ce înregistra contractele, ea le dădea la fiecare agent economic cîte un cod
din 5 cifre. La un agent economici putea să elibereze și 2 coduri, asta în cazul dacă
aveau 2 magazine. Codul era necesar pentru a face comanda la marfă. Astfel agentul
economic cînd suna la dispeceri, el numea codul. După cod dispecerul găsea în baza
de date denumirea firmei, care era confirmată de cumpărător. Numai după aceasta se
primea comanda și se întocmeau facturile de livrare a mărfii. Dacă firma nu avea cod,
marfa acestora nu se elibera.
După regula stabilită la SA „JLC”, expeditorii după ce livrau înghețata, zilnic
predau facturile fiscale cu însemnările cumpărătorilor despre primirea mărfii la
dispeceri. Acestea verificau să fie transmise lor toate facturile eliberate după ce la
rîndul lor le transmiteau în contabilitatea SA ,,JLC” lui Ganea Irina care era persoana
responsabilă de a duce evidența înghețatei livrate.
Totodată, în cadrul urmăririi penale, martorul Cristioglo Aliona a declarat că, în
cadrul controlului efectuai s-a stabilit, că Țurcanu Maria telefona pe expeditori cărora
le spunea ce producție de înghețată să primească la depozit și unde s-o ducă. Banii
pentru înghețata livrată de expeditori erau aduși lui Țurcanu Maria. La fel uneori
dînsa telefona la dispecerii Locoman Nina, Vasilieva Svetlana și Starojuc Tatiana,
cărora comanda eliberarea înghețatei în adresa anumitor agenți economici. Astfel
dînsa spunea ce cantitate și în adresa cărui agent economic să se elibereze de la
depozit. Aceștia în baza comenzii lui Țurcanu Maria întocmeau facturile fiscale
necesare și se elibera cantitatea de înghețată solicitată. Informația dată a cunoscut-o
de la Liuc Ghenadii și expeditorii secției: Prișcenco Vitalii, Filatov Serghei și alții,
(vol.2, f.d.31-32). Analizînd declarațiile martorului Cristioglo Aliona date în ședința de
judecată și în cadrul urmăririi penle instanța de judecată consideră că declarațiile ei
date în cadrul ședinței de judecată nu sînt veridice, se combat cu materialele cauzei
7
penale și sînt date cu scopul de a o îngrădi pe inculpată de răspunderea penală, iar
declarațiile ei date în cadrul urmăririi penale instanța de judecată le consideră
veridice, ce corespund circumstanțelor cauzei și din aceste motive declarațiile date în
cadrul urmăririi penale instanțe de judecată le ea în considerație la adoptarea
sentinței.
Martorul Podgurschi Alexandra Ion a declarat că din 2003 și pînă în septembrie
2009 a activat la SA ,,JLC” în calitate de casier. La 18 martie 2008, la locul ei de
muncă s-a apropiat șefa secției aprovizionare a SA „JLC” Țurcanu Maria, care i-a
spus că vrea să depună niște bani pe contul societății din numele unui agent
economic. Pe o foaie pe care dînsa ia dat-o era înscrisă denumirea firmei SRL
„Provent-MT” și rechizitele acesteia. Ea a întrebat-o de ce nu a venit stăpînul firmei
date să depună banii, la ce dînsa i-a spus, precum că stăpînul a plecat de urgență, dar
a promis ei să vină altă dată, și i-a lăsat ei și rechizitele pentru plată. Apoi a încasat de
la SRL „Provent-MT” prin Țurcanu Maria suma de 16.950 lei și a întocmit bonul de
plată seria DX nr. 687563 18 martie 2008, pe care l-a semnat în rubrica „semnătura
casierului'". Apoi a întrebat-o pe Țurcanu Maria cine va semna în locul
reprezentantului firmei „Provent-MT” la ce Țurcanu Maria a spus că va semna dînsa.
În prezența ei Țurcanu Maria a făcut o semnătură în rubrica „semnătura
beneficiarului”. O copie la bonul de plată în cauză ea l-a eliberat lui Țurcanu Maria.
Apoi dînsa a plecat, iar ea s-a apropiat de contabila Toma Svetlana, care ducea contul
firmei date și i-a comunicat despre încasarea banilor de la SRL „Provent-MT” prin
Țurcanu Maria. În aceiași zi, peste o oră și jumătate de timp, de ea, la locul de muncă
iar s-a apropiat Țurcanu Maria, care a spus, că a mai primit de la directorul SRL
„Provent-MT” suma de 8320 lei și pe care i-a adus să-i predea în casa SA „JLC”. Ea
a întrebat-o de ce nu a venit stăpînul firmei date să depună banii, la ce inculpata i-a
spus că, stăpînul este plecat de urgență, dar a promis să vină altă dată și i-a lăsat ei
banii și rechizitele pentru plată. Apoi a încasat de la SRL „Provent MT” prin Țurcanu
Maria suma de 8320 lei și a întocmit bonul de plată seria DX nr. 687564 din 18
martie 2008, pe care l-a semnat în rubrica „semnătura casierului”. Din nou a întrebat-
o pe Țurcanu Maria cine va semna în locul reprezentantului firmei SRL „Provent-
MT” la ce Țurcanu Maria a spus că va semna dînsa. În prezența ei Țurcanu Maria a
făcut o semnătură în rubrica ,,semnătura beneficiarului”. O copie la bonul de plată în
cauză ea l-a eliberat lui Țurcanu Maria. Apoi dînsa a plecat, iar ea s-a apropiat de
contabila Toma Svetlana, care ducea contul firmei date și i-a comunicat despre
încasarea repetată a banilor de la SRL ,,Provent-MT” prin intermediul lui Țurcanu
Maria. Alte încasări de bani de la SRL „Provent-MT” prin Țurcanu Maria nu a avut.
Ea nu cunoaște administrația SRL „Provent-MT”.
Martorii Prișcenco Victor, David Nicolai, Mezețchii Iurii, Filatov Serghei,
Moroșan Lilian, Pușca Veaceslav, Cocier Vitalie au comunicat în ședința de judecată
că, ei din anul 2004, unii din ei pînă în prezent, iar alții pînă anul 2008 au activat la
SA ,,JLC” în calitate de expeditori în secția de realizare a înghețatei. În obligațiunile
lor de serviciu întră primirea de la depozit a înghețatei, care era încărcată în
automobilul specializat al întreprinderii lor după ce o transportau și o predau conform
destinației la diferiți agenți economici situați în diferite sectorul din mun. Chișinău.
8
Achitarea pentru marfa livrată avea loc de către cumpărători prin transfer sau bani
cheși pe loc eliberîndu-le bon de plată.
Ce fel de înghețată și ce cantitate să ia de la depozit era menționat în factura de
livrare, întocmită de secția de realizare conform solicitărilor agenților economici.
Facturile de expediție se perfectează în 4 exemplare. Cu aceste facturi se deplasau la
depozitul situat pe str. Valea Bîcului nr. 9 în mun. Chișinău pentru a primi înghețata.
La fața locului după primirea înghețatei se semnau în facturile de livrare în rubrica
,,primit bunirile”. După livrarea mărfii, cumpărătorului îi elibera exemplarul 2 și 3,
iar exemplarul 1 rămînea la ei, iar exemplarul 4 rămînea la șofer. Cumpărătorul se
semna în facturile de expediție în rubrica ,,primit bunurile” și aplica ștampila sa.
Ulterior exemplarul cu nr.1, în care era mențiunea despre primirea mărfii de un agent
economic concret îl predau din nou în secția de desfacere, lăsîndu-l într-o mapă
făcută pe numele fiecăruia din expeditori și din care dispecerii le luau și le predau în
contabilitate.
Începînd cu anul 2004 și pînă în vara anului 2008 de ei s-a apropiat șefa secției
aprovizionare a SA „JLC” Țurcanu Maria care le-a spus că are nevoie de mijloace
financiare pentru a procura materie primă pentru întreprindere și că cu acordul
conducerii s-a convenit de a vinde înghețata la diferiți agenți economici, iar banii
încasați să-i fie transmiși ei, iar ea îi va folosi la achiziționarea materiei prime. Tot ea
le-a spus, că în facturile de livrare să introducă datele firmei care va spune ea, adică
înghețata să fie eliberată pe numele firmei numite de ea și pe care nu trebuie livrată
acestora, dar să vîndă oricărui agent economic. Dînsa sa obligat să facă mențiunea
necesară despre primirea mărfii în factura de livrare din numele agentului economic
pe numele căruia era întocmită factura de livrare. Ei a crezut-o și au acceptat
propunerea ei. Ulterior dînsa cînd avea nevoie, îi telefona și le numea cantitatea de
înghețată care urma să o primească de la depozit și să o vîndă și firma pe numele
căreia să se facă factura de livrare.
Ei făceau așa cum dînsa le spunea. Ei făceau comanda de înghețată pentru firma
și suma numită de Țurcanu Maria la secția desfacere la dispecerii: Locoman, Starojuc
și Vasilieva, unde primeau și facturile de livrare după ce mergeau la depozit unde
primeau înghețata. Ulterior înghețata o vindeau la diferiți agenți economici și banii îi
încasa în numerar. La care agenți economici vindeau înghețata nu-și amintesc. Banii
încasați îi transmiteau lui Țurcanu Maria împreună cu factura de livrare, fără
semnarea agentului economic despre primirea înghețatei. Țurcanu Maria primind
banii și factura de livrare îi asigura, că va pune ștampila și semnătura la firma care era
indicată în factură și o va preda la contabilitate pentru a fi scoasă marfa de pe ei.
În perioada lunilor februarie 2006 - februarie 2008, primeau înghețată la
depozitul situat pe str. Valea Bîcului nr. 9 de la depozitarii: Pleșca Liubovi, Muntean
Tatiana și Soloșciuc Parascovia. Preventiv, după cum au menționat, la dispecerii
Locoman Nina, Vasilieva și Starojuc Tatiana primeau facturile de livrarea în care la
solicitarea lor era înscrisă cantitatea de înghețată ce urma să o primească și agentul
economic în adresa cărora precum se va livra înghețata. Denumirea agenților
economici în adresa cărora în perioada dată precum că livrau înghețată nu-și le
amintesc, dar datele lor le primea doar de la Țurcanu Maria.
9
Așa dar, înghețata la rugămintea lui Țurcanu Maria de fapt o realizau prin mun.
Chișinău la diferiți agenți economici, iar banii primiți în numerar, fără a-i încasa
oficial, la acel moment nu aveam încă aparate de casă, îi predau lui Țurcanu Maria.
Ei personal nu au primit de la ea careva sume de bani în calitate de mulțumire și la
cel moment era încrezuți că acționează legal, adică cu coordonarea conducerii SA
„JLC”. Toată suma primită pentru înghețata realizată ei o predau lui Țurcanu. În
perioada dată efectuau și livrări de înghețată în adresa solicitanților, adică și la alți
agenți economici ne indicați de Țurcanu Maria.
La 17 aprilie 2008 toți expeditorii au fost invitați la șeful secției realizare a SA
„JLC” Liuc Ghenadii, care i-a informat, că a ieșit la suprafață o sumedenie de livrări
de înghețată pentru care agenții economici, care după facturi au primit-o, nu vor s-o
plătească și aceștia spun că în realitate nu au primit înghețata. Lor li s-a spus să scrie
cîte o explicație pe marginea livrării de marfa pe facturile pe care cumpărătorii
spuneau cu nu au primit de la ei înghețata. Ei vizionînd acele facturi au înțeles că
merge vorba despre livrările făcute la indicația lui Țurcanu Maria și a comunicat
adevărul.
Martorii Ungureanu Iurie, Castraveț Vasile, Andronovici Vasile, și Doroș
Eugeniu au declarat în ședința de judecată că, din anul 2004 care din ei au lucrat, iar
care din ei lucrează la SA ,,JLC” în calitate de șoferi în secția realizare a înghețatei.
În obligațiunile lor de serviciu intră deplasarea împreună cu expeditorul la depozit,
unde acesta primește înghețată care se încarcă în automobilul condus de ei, după ce la
indicația expeditorului, ei conduceau automobilul la diferiți agenții economici, unde
aceștia descarcă înghețata. La expeditor se află facturile de livrare a înghețatei primite
în secția realizare a înghețatei. Ajungînd la destinație, cumpărătorul se semnează în
factura de livrare în primirea și aplică ștampila sa. Apoi expeditorul lasă agentului
economic un exemplar al facturii de livrare. Un exemplar al facturii expeditorul îi dă
șoferilor, apoi se deplasează la alți agenți economici, unde procedura se repetă, și așa
toată ziua. Procedura de fiecare dată este una și aceiași. La finele zilei de muncă, ei
toate exemplarele sale ale facturilor de livrare le predau la dispeceri.
Martorul Ungureanu Iurie a indicat în special că, încă la SA „Frigo” el ca șofer
lucra cu expeditorul Solomaha Andrei, care a decedat la 12.05.2009, ulterior ei au
activat împreună și la SA „JLC”. Achitarea pentru marfa livrată avea loc de către
cumpărător prin transfer sau în numerar lui Solomaha Andrei. Ce fel de înghețată și
cantitatea erau indicate în facturile de livrare întocmite de secția de realizare conform
solicitărilor agenților economici în 4 exemplare. Cu aceste facturi ei se deplasau
pentru a primi înghețata la depozitul amplasat pe str. Gura Bîcului, 9 în mun.
Chișinău. La depozit Solomaha Andrei primea înghețata și se semna în facturile de în
rubrica ,,primit bunurile”. După livrarea mărfii, expeditorul elibera cumpărătorului
exemplarul 2 și 3, exemplarul 1 rămînea la el, iar exemplarul 4 îi dădea lui.
Cumpărătorul se semna în facturile de expediție în rubrica ,,primit bunurile” și aplica
ștampila acestuia. Ulterior expeditorul exemplarul cu nr.1 în care era mențiunea
despre primirea mărfii de un agent economic concret le preda din nou în secția de
desfacere lăsîndu-le într-o mapă specială făcută pe numele la fiecare din ei, care erau
de dispeceri predate în contabilitate.
10
La începutul lunii decembrie 2005, de Solomaha Andrei, s-a apropiat șefa secției
aprovizionare a SA ,,JLC” Țurcanu Maria, care i-a spus că are nevoie de mijloace
financiare pentru a procura materie primă pentru întreprindere și că cu acordul
conducerii s-a convenit de a vinde înghețata la diferiți agenți economici, iar banii
obținuți ea să-i fie transmiși ei în numerar, iar ea îi va folosi la achiziționarea materiei
prime. Tot ea a spus, că în facturile de livrare, datele firmei în adresa căreia, precum
că se livrează înghețata vor fi comunicate de ea. Astfel, în facturi se scria, precum că
înghețata se livrează unei firme numite de Maria Țurcanu. De fapt dînsa l-a rugat să
vîndă înghețata oricărui agent economic și banii să-i dea ei și ea se obliga să facă
mențiunea necesară despre primirea mărfii în factura de livrare din numele agentului
economic pe numele căruia era întocmită factura de livrare. Solomaha a crezut-o și a
acceptat propunerea ei. Despre acest lucru Solomaha l-a informat și pe el. Ulterior
inculpata cînd avea nevoie, îl telefona pe Solomaha și-i numea cantitatea de înghețată
care urma să o primească la depozit și să o vîndă. Tot ea îi spunea ce firmă să indice
ca cumpărător în factura de livrare. El făcea așa cum dînsa îi spunea. Solomaha făcea
comanda de înghețată pentru firma și suma numită de ea la secția de desfacere unde
primea factura de livrare și apoi mergeau la depozit unde primeau înghețata. Ulterior
Solomaha înghețata o vindea la diferiți agenți economici prin mun. Chișinău, fără
facturi de livrare și primea de la acestea banii îi numerar. El conducea automobilul pe
adresele indicate de acesta. La care agenți economici Solomaha vindea înghețata nu-
și amintește. Banii încasați Solomaha îi transmitea lui Țurcanu Maria împreună cu 3
exemplare a Facturii de livrare, fără însemnarea agentului economic despre primirea
înghețatei. Țurcanu primind banii și factura de livrare îl asigura, că va pune ștampila
și semnătura la firma care era indicată în factură. A doua zi el primea de la Țurcanu
Maria facturile de livrare în 2 exemplare cu însemnările cumpărătorilor despre
primirea mărfii. Un astfel de exemplar și-l lăsa lui, iar unul i-l transmitea lui și pe
care îl dădea în secția de desfacere a înghețatei.
În perioadei lunilor decembrie 2005 - ianuarie 2008 cu Solomaha primeau
înghețată la depozitul situat pe str. Valea Bîcului nr. 9 de la depozitarii: Pleșca
Liubovi, Muntean Tatiana și Soloșciuc Parascovia, iar de la dispecerii Locoman
Nina, Vasilieava Svetlana și Starojuc Tatiana, Solomaha Andrei primea facturile de
expediție în care la solicitarea lui era înscrisă cantitatea de înghețatei ce urma să o
primească și agentul economic în adresa căruia precum că va livra înghețata. Așa dar,
la rugămintea lui Țurcanu Maria, Solomaha Andrei realiza înghețata la diferiți agenți
economici, iar banii încasați în numerar îi transmitea lui Țurcanu Maria.
La a 17 aprilie 2008 toți expeditorii și șoferii am fost invitați la șeful secției e
realizare a înghețatei Liuc Ghenadii, care i-a informat, că a ieșit la suprafață mai
multe livrări de înghețată pentru care agenții economici, care după facturi au primit-o
dar nu vor să plătească și acestea spun că în realitate nu au primit înghețata, le-a spus
la toți să scrie cîte o explicație pe marginea livrării de marfa pe facturile pe care
cumpărătorii spuneau cu nu au primit înghețata. El vizionînd facturile în care el era
menționat ca șofer, iar Solomaha ca expeditor a înțeles că merge vorba despre
livrările făcute la indicația lui Țurcanu Măria și a comunicat adevărul.
11
În afară de declarațiile reprezentatului părții vătămate, martorilor, vina
inculpatei în săvîrșirea infracțiunii se confirmă și cu materialele dosarului și anume
cu:
- procesul verbal de ridicare a documentelor de la SA „JLC” din: 03 februarie
2010, 08 iunie 2010, 14 iunie 2010, 22 iulie 2010 și 03 august 2010, de la SRL
„Ligonis-Exim” din 06 iulie 2010, de la SRL „Melidan-Impex” din 16 iulie 2010, de
la SRL „Cariba-Agro” din 22 iulie 2010, de la Camera înregistrări de Stat din 28 iulie
2010, de la BC „Mobiasbanca” din 19 august 2010, din BC ,,Energbank” din 20
august 2010;
- rapoartele de expertiză tehnică a scrisului și a documentului nr.365 din 16
august 2010, nr. 365 din 20 august 2010, nr.386 din 23 august 2010, prin concluzia
cărora se atestă faptul că pe facturile nerecunoscute de către firmele care figurează că
SA „JLC au avut relații de colaborate, au fost falsificate prin aplicarea ștampilei cu
folosirea tehnicii speciale de scanare și printare;
- actul de revizie documentară a activității economico-financiara a SA ,,JLC”
din 16 iulie 2010 potrivit concluziei căruia se atestă că „în rezultatul controalelor
reconvenționale la firmele menționate privind relațiile economico-fmanciare cu SA
„JLC” pentru perioada 01.12.2005 - 30.03.2008 au fost constatate cazuri cînd în
evidența contabilă a SA „JLC” erau înregistrate facturi fiscale de livrare a producției
lactate în care lipsesc semnăturile cumpărătorilor referitor la primirea marfei și (sau)
aplicarea ștampilelor în aceste documente nu a fost recunoscută de ei și marfa nu a
fost primită de către reprezentanții acestor firme în sumă totală de 570.234,07 lei,
inclusiv:
- SRL „Alims-ML” nu a primit de la SA „JLC” marfa indicată în 18 facturi
fiscale în sumă totală de 284 554,66 lei;
- SRL „Ligonis-Exim”, nu a primit de la SA „JLC” marfa indicată în facturi
fiscale, care nu sunt semnate și nu sunt aplicate ștampila firmei, în sumă totală de
993,12 lei;
- SRL „Policontract”, nu a primit de la SA „JLC” marfa indicată în facturi
fiscale, în sumă totală de 74 177,81 lei;
- SRL ,,Cariba-Agro”, nu a primit de la SA „JLC” marfa în sumă totală de
10451,29 lei. –SRL ,,Melidan-Impex” nu a fost primită marfa de la SA ,,JLC” în
sumă totală de 11348,85 lei;
- SRL ,,Incadens” nu a primit de la SA „JLC” marfa în sumă de 48.877,06 lei;
- SRL ,,Nalad-ca-Comerț” nu a fost primită marfa de la SA ,,JLC” în sumă totală
26.831,28 lei;
În cadrul controlului s-a stabilit, că SA ,,JLC” a livrat producție SRL ,,Guferon”
în sumă de 24 518.10 lei, care la momentul livrării marfei era înregistrată în calitate
de fantom.
Din motivul neprezentării la control a documentelor contabile a SRL
„Vicomang” și SRL „Provent-MT”, aferente relațiilor economice cu SA „JLC”, întru
confirmarea sau infirmarea procurărilor, livrărilor și achitării producției, revizia nu a
putut aprecia suma prejudiciului cauzat societății, livrările în adresa acestor firme
conform datelor evidenței contabile prezentate de către SA ,,JLC” au constituit
12
920.735,73 lei, inclusiv: SRL „Vicomang” - 179 696,99 lei și SRL „Provent-MT” -
741 038,74 lei. Procurările de bunuri materiale de la acestea au constituit 470 965,48
lei, inclusiv de la: SRL „Vicomang” – 105.284,0 lei și SRL „Provent-MT” –
365.681,48 lei. Au fost achitate în casa SA ,,JLC” de către SRL „Provent-MT” –
25.270 lei. Datoria acestor firme față de SA ,,JLC” la situația 31.05.2010 constituie
424.500,25 lei, inclusiv: SRL „Vicomang” – 74.412,99 lei și SRL „Provent-MT” –
350.087,26 lei;
- procesul verbal de confruntare din 25 iulie 2011 între Filatov Serghei și
Țurcanu Maria, între Prișcenco Victor și Țurcanu Maria, procesul-verbal de
confruntare din 27 iulie 2011 între Toma Svetlana și Țurcanu Maria, între Tcaciova
Ecaterina și Țurcanu Maria, în cadrul cărora Filatov Serghei, Prișcenco Victor, Toma
Svetlana și Tcaciova Ecaterina și-au susținut declarațile sale date anterior în calitate
de martori.
Referitor la plîngerea avocatului Rodion Tocan din 26.08.2011 instanța de
judecată a constatat că cauza penală nr. 2009428003 a fost pornită la 23.12.2008 de
către procurorul mun. Chișinău în baza elementelor infracțiunii, prevăzute de art. 195
alin. 2 din CP, iar la 14.07.2011 de către SUP aș CGP mun. Chișinău a fost pornită
cauza penală nr.2011011165 în baza elementelor infracțiunii, prevăzute de art. 361
alin. 2 lit. b, d din CP. Respectiv inculpata nu a fost pusă sub învinuire de două ori
pentru una și aceeași faptă.
Astfel, Țurcanu Maria Gheorghe, prin acțiunile sale intenționate, dobîndind ilicit
bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în proporții deosebit de
mari, cu folosirea situației de serviciu, a săvîrșit escrocheria, adică infracțiunea
prevăzută de art.190 alin.5 din CP.
Tot ea, prin acțiunile sale intenționate, confecționînd, deținînd și folosind
documente oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, de două sau
mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari intereselor ocrotite de
lege ale persoanelor fizice if juridice, a săvîrșit infracțiunea, prevăzută de art. 361
alin. 2 lit. b), d) din CP.
Acțiunea civilă a părții vătămate SA „JLC”, în valoare de 1.018.252,40 lei,
urmează a fi admisă pe deplin.
Avocatul Mihail Popescu și inculpata au declarat apeluri, solicitînd casarea
sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultima să fie
achitată.
Apelanții au invocat că vina incriminată inculpatei nu este dovedită. Majoritatea
martorilor în cauză, care direct erau implicați în livrarea înghețatei SA „JLC” (șoferi,
expeditori, dispeceri, șeful secției, contabili) sunt lucrători și pînă în prezent ai
societății. Materialele dosarului demonstrează, că de la bun început în depistarea
faptului au fost implicați doar colaboratori ai SA „JLC” (comisia, actul de revizuire,
concluzii ș.a.m.d.). În cauza dată n-a fost efectuată expertiza contabilității.
Declarațiile martorilor în ședința judiciară confirmă poziția inculpatei că dînsa
nu avea nici o atitudine în privința realizării mărfii (înghețatei), cu excepția unor
cazuri de barter, care erau în strictă evidență. Doar 2 expeditori: S. Filatov și V.
Prișcenco au declarat că banii primiți de la șoferi îi transmiteau inculpatei. Este real,
13
că acești 2 expeditori nu puteau altfel să declare, deoarece în caz contrar ei erau atrași
la răspunderea penală. Se crează o situație, cînd organul de urmărire penală altă cale
nu avea, deoarece le trebuia dovezi contra inculpatei. Apare întrebarea: cu ce
persoane necunoscute a însușit inculpata bunurile SA „JLC”, cînd sunt cunoscuți
șoferii, expeditorii, dispecerii, contabilii și conducerea secției de realizare. Absolut
just condamnata ridică întrebarea: ce sistemă de control, verificare, juridică ș.a. are
SA „JLC”, dacă în timp de peste 4 ani, nu s-a depistat (sau special nu s-a dorit) aceste
fapte.
În sentința se indică precum că în ședința judiciară martorii S. Vasilova, T.
Starajuc și N. Lacoman au declarat că inculpata personal sau prin intermediul unui
expeditor, care acționa la indicația ei M. Țurcanu, aduceau comanda la dispecerat și
numeau în adresa cărei firme să se livreze înghețată și de ce sumă. Factura era
întocmită și transmisă inculpatei ori unui expeditor. Ulterior, după realizarea mărfii
facturile li se predau ei, iar mai apoi transmise în contabilitate.
Aceste afirmații nu corespund cu declarațiile din procesul verbal.
Așa T. Starajuc a declarat (f.d.94), că inculpata, nu a adus la dispecerat careva
comenzi. În baza comenzilor el întocmea facturi pe care le transmiteam expeditorilor.
La întrebarea apărătorului inculpatei către el nu s-a adresat niciodată ca să-i fac
vreo comandă. În sarcina economiștilor este controlul achitărilor pentru marfa livrată.
Martorul N. Lacoman în ședință a declarat (f.d.65), că pe inculpată personal nu o
cunoaște. Facturile fiscale erau întocmite în baza codurilor agenților economici și
transmise expeditorilor. Pe Prișceno și Filatov îi cunoaște, însă ei nu i-au spus
niciodată despre facturile transmise inculpatei.
Martorul S. Vasilieva a declarat (f.d. 68), că nu au fost cazuri, cînd inculpata îi
aducea facturi, cu excepția pe barter.
În sentință este indicat, precum că martorul A. Podgurschi, casier la SA „JLC” a
declarat că inculpata personal, în lipsa reprezentantului firmei ,,Provent-MT” la
18.03.2008 a introdus în casă 16.950 lei, iar peste o oră încă 8320 lei și s-a semnat în
bonul de plată.
Real în ședință, martorul A. Podgurschi a declarat (f.d. 68), că în primăvara
anului 2007, contabila S. Toma i-a comunicat că un reprezentant dorește să achite o
sumă de bani. La casă a venit inculpata cu o persoană și reprezentantul firmei a
introdus banii. Peste o perioadă de timp aceiași persoană a mai depus bani.
Documentele au fost întocmite. Cine a iscălit bonul nu ține minte. Tot ea, a declarat,
că din vorbe cunoaște că expeditorii primeau bani pe marfa, însă nu cunoaștecui îi
transmiteau.
În sentința în confirmarea învinuirii se face trimitere la declarațiile martorilor
V. Prișcenco, D. Nicolai, I. Mezețchii, S. Filatov, L. Moroșan, V. Pușca, V. Cocier,
precum că în perioada an. 2004-2008 de ei s-a apropiat inculpata care le-a spus că are
nevoie de bani pentru a procura materie primă și cu acordul conducerii ei trebuie să
realizeze înghețată la diferiți agenți economici, iar banii să-i transmită ei. Tot ea, le-a
spus, ca în facturi să introducă firmele numite de dînsa. Ei au crezut-o și au acceptat
propunerea ei. Banii încasați îi transmiteau inculpatei împreună cu facturile de
livrare.
14
Declarațiile martorilor indicați cu excepția d-nilor V. Prișcenco și S. Filatov nu
corespund procesului verbal și anume:
Martorul V. Pușca a declarat (f.d. 70), că de la inculpată nu a primit nici o
comandă și nici facturi. Au fost cazuri cînd V. Prișcenco și S. Filatov le-au dat
indicații de realizare a înghețatei, dar banii și facturile le transmitea lor. Cu
expeditorii indicați în perioada an. 2005 - 2006 a făcut vreo 10 ture. Firmele din
rechizitoriu, nu le ține minte. Cînd primea facturile, ei verificau să fie și ștampila și
semnătura. A fost o singură dată cînd le-a întors factura.
Martorul I. Mezețchii a declarat (f.d. 71), că pe inculpată personal nu o cunoaște.
V. Prișcenco și S. Filatov l-a rugat să realizeze înghețata, dar nu în adresa firmelor
din facturi. Banii și facturile le dădea lor, iar ei îi întorceau facturile semnate și
ștampilate. El nu a anunțat conducerea despre indicațiile lui V. Prișcenco și S.
Filatov.
Martorul L. Morosan a declarat (f.d. 67) că, pe inculpată nu o cunoaște. S.Filtaov
și V. Prișcenco îi dădeau indicații de realizare a mărfii, iar banii îi transmitea lor. Așa
operații au fost de 5-6 ori. D-nul G. Liuc, șeful lui, cunoștea despre cele spuse de el.
Martorul David Nicolae a declarat (f.d. 95) că, indicații de realizare a înghețatei
primea de la V. Prișcenco și S. Filatov, iar banii și facturile le transmitea lor.
S. Filatov și V. Prișcenco spuneau că banii trebuie pentru a acoperi cheltuielile
secției de aprovizionare.
De asemenea, în sentință se face trimitere la martorii I. Unugureanu, V.
Castraveț, V. Andronovici și E. Doroș care au declarat despre procedura de realizare
a înghețatei împreună cu expeditorii. Mai departe, în sentință se face trimitere la
declarațiile d-lui I. Ungureanu, precum că inculpata l-a rugat pe dînsul și expeditorul
A. Solomaha (decedat în 2009) să ralizeze înghețata agenților economici, iar banii să-
i transmită ei. Banii încasați A. Solomaha îi transmitea împreună cu facturi inculpatei.
Inculpata primind banii și factura îl asigura, că va pune ștampila și semnătura la firmă
care era indicată în factură. A doua zi el primea de la inculpată facturile în 2
exemplare, unul și-l lăsa lui, iar altul îl tramsitea în secția de desfacere a înghețatei.
Declarațiile martorilor indicați în ședință nu corespund cu cele din sentință și
anume:
Martorul V. Castraveț a declarat (f.d. 75) că, împreună cu expeditorul David
Nicolae a lurcat șofer din 2007 pînă în 2010. Pe inculpată nu o cunoaște. El n-a auzit
de la expeditor, că primește bani cheș de la agenți economici. Lui, nici un expeditor,
și nici un șofer nu i-a spus că duc marfa la alți agenți economici decît cei indicați în
facturi.
Martorul V. Andronovici a declarat (f.d. 74) că, lucrează împreună cu expeditorul
S. Filimonov. El n-a văzut la S. Filatov bani, dar el avea o geantă cînd intra în secția
de aprovizionare, însă nu cunoște în ce birou se ducea. În privința cazurilor date,
niciodată n-a vorbit cu șoferi și expeditori.
Martorul E. Doroș a declarat că, a lucrat șofer. Pe inculpată o cunoaște. Indicații
în privința realizării înghețatei primea de la expeditorul S. Filatov. Erau cazuri cînd
înghețata o realiza altor agenți economici. Cui îi transmitea banii expeditorul, nu
cunoaște. Pe parcursul activității lui, inculpata nu i-a dat niciodată indicații unde să
15
ducă marfa. În discuția cu expeditorul S. Filatov, el niciodată nu a pomenit de numele
de familie a inculpatei. Inculpata nu a eliberat niciodată înghețată.
Martorul I. Ungureanu a declarat (f.d. 72-73) că, activează din 2004 la SA „JLC”
în calitate de șofer cu expeditorul A. Solomaha. Expeditorii, pentru marfa vîndută
contrar facturilor primeau bani în numerar. El personal niciodată n-a predat banii în
casă ci îi transmitea expeditorilor. El cu Solomaha a lucrat vreo 7-8 ani și îndeplinea
indicațiile lui. El a aflat de la A. Solomaha că banii îi transmitea inculpatei înainte de
anchetarea cazului. A fost un caz, cînd Solomaha s-a urcat în microbuz unde se afla
inculpata.
O deosebită atenție merită trimiterea (motivarea) în sentință la declarațiile
martorului A. Zagurscki, director a 2 firme „Alims-ML” SRL și „Ligonis-Exim”
SRL, care a declarat, că pe inculpată o cunoște ca șefa secției de aprovizionare. SA
„JLC” avea datorii pentru etichetele livrate înjur de 100.000 lei. La propunerea
inculpatei, el i-a eliberat din numele ambelor firme procuri pe numele ei pentru a
primi de la SA „JLC” înghețată. Ulterior înghețata el o vindea la diferiți agenți
economici. În toamna an. 2007 o persoană necunoscută l-a amenințat că are datorii la
SA „JLC” 50.000 lei și trebuie achitate. Ulterior a fost chemat la director și i s-a spus
că datoria trebuie achitată. Astfel, poate spune cu certitudine că firma „Alims-ML” n-
a primit marfa de la SA ,,JLC” în suma de 284.554 lei, pe 13 facturi fiscale (concret
se face trimitere la rechizitele facturale). Deasemnea n-a primit marfa de la SA „JLC”
încă pe 11 facturi în sumă de 113.993 lei (facturile sunt indicate).
Declarațiile din sentință corespund cu cele din ședință și anume: A. Zagurscki a
declarat (f.d. 97, 98) că avea cu SA „JLC” relații economice, livrau etichete, iar ei se
achitau cu producție. Directorul Iordan i-a comunicat să lucreze cu inculpata
deoarece ea răspunde de producere.
După cum se vede din procesul verbal, A. Zagurscki n-a declarat despre
transmiterea facturilor inculpatei pe numele ei și numele ambelor firme. Pînă astăzi,
datoria nu este achitată.
Apare întrebarea ce atitudine are inculpata către aceste datorii. Nici o factură din
cele indicate în sentință nu este pe numele inculpatei și nu sunt semnate de ea.
În sentință se face trimitere la declarațiile martorului O. Buga care a mărturisit
despre încheierea contractului și datoria firmei „Nalad-ca-Comerț” SRL față de SA
„JLC” la data de 31 mai 2010 în suma de 360.950 lei. Cu certitudine declara, că în
perioada ianuarie-februarie 2008 n-a primit marfă în sumă de 26.831 lei pe 7 facturi
fiscale. Nu cunoaște cine a primit marfa și falsificat facturile.
Este adevărat faptul, că O. Buga și inculpata nu conosc despre întocmirea
acestor facturi și cine a primit marfa în sumă de 26.831 lei, însă nu este clar ce s-a
întîmplat cu datoria firmei de 360.950 lei și de la cine trebuie încasată.
O. Buga niciodată n-a declarat că i-a transmis bani inculpatei.
Analogice declarații au depus și V. Ctitor (SRL „Cariba-Agro”).
În sentința se face trimitere la declarațiile martorului N. Lukarevskaia care după
părerea instanței argumentează învinuirea inculpatei.
Însă, N. Lukarevskaia a descris un episod care cu adevărat demonstrează că
inculpata nu era implicată în aceste combinații de sustragere a bunurilor SA „JLC”.
16
Dînsa, doar pentru 300 lei a semnat pachetul de documente a firmei „Guferon”
primind blancurile facturale. Încă din 2004 Procuratura Generală, în persoana d-lui A.
Casir, și CPs Centru cunoșteau despre activitatea SA „JLC”, dar nimic n-au
întreprins.
Nici un document la care se face trimitere în declarațiile martorului în cauză, -
nu este semnat de inculpată.
Declarațiile martorilor indicați în sentință: V. Fiodorov, V. Romanaschii, L.
Gaiducov, S. Sadicova, V. Hîncu, nu prezintă nici o atitudine față de învinuirea
inculpatei.
O deosebită atenție merită declarațiile martorului G. Liuc, șeful secției de livrare
a producției în perioada 2005-2008, adică în timpul reflectat în cauza penală.
Instanța în sentință s-a limitat doar la 4 propoziții, concluzionînd că au fost
cazuri cînd se elibera înghețată în baza facturilor prezentate personal inculpată.
În ședința judiciară martorul G. Liuc a declarat (f.d. 119,120) că, echipajele de
șoferi și expeditori primeau înghețată în baza facturilor și o realizau agenților
economici, facturile se întocmeau la contabilitate unde erau verificate și controlate.
Odată în săptămînă se convocau ședințe operative și dădeau darea de seamă.
Expeditorii se supun nemijlocit șefului secției de desfacere. Nimeni din expeditori nu
i-au spus că au transmis bani inculpatei. Nu poate să spună cum s-a acumulat datoria
de peste un milion de lei.
Inculpata avînd experiență de muncă putea să sune la secția de desfacere, pentru
a elibera înghețată, dar oricum era necesar prezentarea contractelor. În așa mod
concluzia instanței judiciare cu privire la învinuirea inculpatei nu corespunde cu
materialele cauzei.
Nici o acțiune procedurală cu participarea inculpatei nu demonstrează că ea a
întocmit, semnat sau a primit bani pe documentele respective (facturile fiscale).
Așa numita falsificare a facturilor fiscale, nu este altceva decît o concluzie
pripită, neargumentată, versiunea a 2 expeditori pentru a evita personal de
răspunderea penală.
Această variantă, inițiată de acești 2 expeditori Filatov și Prișcenco a fost
preluată de șeful secției de desfacere G. Liuc și contabilii în cauză, cu același scop - a
evita răspunderea penală.
Acțiunile acestor persoane cu funcții de răspundere, care o perioadă de 4 ani,
inclusiv direcția juridică n-au depistat absolut nimic (după afirmarea lor). Este clară și
înțeleasă evitarea personală de răspundere.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie
2014, apelurile au fost admise, sentința casată și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță.
Țurcanu Maria Gheorghe a fost achitată de sub învinuirea comiterii
infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe
motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către inculpată.
Instanța de apel a constatat că Țurcanu Maria este învinuită de faptul că,
activînd în funcția de șefă a Secției aprovizionare a SA ,,JLC”, situată în mun.
Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat urmărind scopul dobîndirii ilicite a
17
bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de la 24
noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, prin abuz de încredere și înșelăciune, folosind
situația de serviciu, a solicitat eliberarea de la depozit în temeiul facturilor fiscale de
livrare de către SA „JLC” a înghețatei în adresa SRL „Vicomang” în sumă de
74.412,99 lei, în adresa SRL „Incadens” în sumă de 48.877,06 lei, în adresa SRL
„Guferon” în sumă de 24.518,10 lei, în adresa SRL „Provent-MT” în sumă de
350.087,26 lei, în adresa SRL „Policontract” în sumă de 74.177,81 lei, în adresa SRL
„Melidan-Impex” în sumă de 11.348,85 lei, în adresa SRL „Cariba-Agro” în sumă de
10.451,29 lei, în adresa SRL „Ligonis-Exim”, în sumă de 113.993,12 lei, în adresa
SRL „Alims-ML” în sumă de 284.554,66 lei, în adresa SRL „Nalad-ca-Comerț” în
sumă de 26.831,28 lei, marfă pe care la indicația ei au primt-o expeditorii de la secția
de desfacere a SA „JLC”, pe care au realizat-o unor persoane juridice nestabilite de
organul de urmărire penală, pentru ce a încasat bani în numerar în valoare de
1.019.252,40 lei, pe care i-a însușit, iar în contabilitatea societății a prezentat aceleași
facturi, în care de ea erau contrafăcute semnăturile și ștampilele, ca fiind din numele
societăților nominalizate, precum că ele au primit producția indicată în facturi,
cauzînd astfel SA „JLC” o daună considerabilă în proporții deosebit de mari.
Tot ea, activînd în funcția de șefă a Secției aprovizionare a SA „JLC”, situată în
mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii
ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de
la 24 noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, în urma înțelegerii prealabile și
împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, pe adresa
mai sus indicată, a confecționat mai multe facturi de livrare a bunurilor de la SA
„JLC” către SRL „Policontract", de SA „JLC” către SRL „Guferon”, în care au
înscris date vădit false, precum că acestora li se livrează o anumită cantitate de
înghețată, după ce a falsificat semnăturile din numele persoanelor responsabile a
acestor firme, precum că acestea au recepționat înghețata în rubricile: ,,primit bunurile”,
au aplicat pe acestea și ștampile false din numele cumpărătorilor, ulterior marfa fiind
comercializată, iar banii în sumă totală de 1019252,40 lei au fost însușiți.
Tot ea, activînd în funcția de șefă a Secției aprovizionare a SA „JLC”, situată în
mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii
ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de
la 24 noiembrie 2004 pînă Ia 11 martie 2008, în urma înțelegerii prealabile și
împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, pe adresa
mai sus indicată, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Provent-MT” în
bonurile de plați DX 687563 din 18 martie 2008 și DX 687564 din 18 martie 2008,
despre predarea la SA „JLC” - sumei de bani în mărime de 25270 lei, a contrafăcut
semnătura managerului SRL „Provent-MT”, în contractele de vînzare-cumpărare a
produselor lactate și înghețatei: nr. 596/06386 din 20.02.2006 și 17 mai 2006, precum
ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Provent-MT”, contrafăcut semnătura
managerului SRL „Guferon” în contractul de vînzare - cumpărare - produselor lactate
și înghețatei nr. 344/08607 din 09 martie 2006, precum ca fiind semnat între SA
„JLC” și SRL „Guferon”, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Incadens”,
contractul de vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețatei nr.707/11659 din
18
09.06.2006 precum că semnat între SA „JLC” și SRL „Incadens”, au contrafăcut
semnătura managerului SRL „Cariba-Agro”, în contractul de vînzare-cumpărare a
produselor lactate și înghețatei nr 2764/09551 79.08.2005, încheiat între SA „JLC” și
SRL „Cariba-Agro”, iar în facturile de expediție DH 002988 din 29 mai 2006, DM
298026 din 23 iunie 2006, BP 621267 04 noiembrie 2007, DN 218251 din 23 aprilie
2007, BP 621269 din 10 iulie 2007 BP 621270 din 28 septembrie 2007, BP 621272
din 04 noiembrie 2007, BP 273 din 18 decembrie 2007, a introdus date vădii false,
precum că SRL „Provent-MT”, a livrat în adresa SA ,,JLC”, diferite bunuri materiale,
după care au contrafăcut semnătura reprezentantului firmei date și au aplicat ștampila
falsă peste acestea, astfel cauzînd SRL „JLC”, o daună materială în proporții deosebit
de mari.
Instanța de apel a reținut că, fiind audiată atît în ședința instanței de fond, cît și
în ședința instanței de apel, inculpata vina nu a recunoscut-o și declarat că funcția sa
era de a aproviziona combinatul cu marfă și nu a avut nimic cu procesul de livrare a
producției. Este imposibil ca în secția de realizare a mărfii să se fi produs asemenea
datorie, deorece în fiecare zi era făcută darea de seamă, iar șeful secției verifica în
fiecare zi existența datoriilor. Aceste datorii au fost ascunse la insistența directorului.
Conform actului de expertiză, întreprinderea „Alins” SRL, neagă faptul că ar fi primit
suma de 350.000 lei și a indicat că nu a primit marfă, însă anume în anul 2008 de la
întreprinderea dată este achitată suma de 10.000 lei față de SA „JLC”, dînsa în
această perioadă nu activa, deoarece a fost eliberată în anul 2008. Revizia a fost
efectuată de aceleași persoane care s-au ocupat permanent cu ducerea evidenței de
aprovizionare, iar aceste persoane au fost numite anume de către directorul Jardan.
Dînsa a fost eliberată în anul 2008. În anul 2011 a fost efectuat un raider, privind
falsificarea și faptul că producția la combinat nu era luată la evidență, doar 40 % din
producție a fost luată la evidență. Cineva a falsificat facturile date, iar ea la acel
moment deja nu mai activa. Cu actele Comisiei de Cenzori nu este de acord, dar nu
le-a contestat, deoarece numai activa la SA ,,JLC”.
Cercetînd probele administrate pe caz, instanîa de apel a statuat că acestea nu
demonstrează într-un careva mod, vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunilor
incriminate, iar învinuirea înaintată ei are un caracter neclar și neprobat, astfel încît
instanța de fond a făcut concluzia privind prezența în acțiunile inculpatei a
elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate pripit și neîntemeiat.
În cadrul judecării cauzei penale în instanța de apel, prin încheierea din
25.04.2013, s-a dispus efectuarea expertizei contabilității întreprinderii „JLC” SA, cu
înaintarea față de experți a unor anumite întrebări.
Astfel, conform raportului de expertiză contabilă nr. 143 din 27.01.2014, s-a
stabilit că la situația 21.03.2008, conform datelor contabilității a SA „JLC”, au fost
înregistrate datorii ale agenților economici față de SA „JLC” în suma totală de 2.293
461,70 lei, inclusiv: SRL „Vicomang” - 74.412,99 lei; SRL „Incadens” - 48.338,82
lei; SRL „Guferon” - 23.991,59 lei; SRL „Provent-MT” - 350.087,26 lei, SRL
„Policontract” - 133.499,15 lei, SRL „Melidan-Impex” - 5006,05 lei, SRL „Ligonis-
Exim” - 375.873,76 lei, SRL „Alims-ML” - 347.576,43 lei, SRL „Nalad-Ca-Comerț”
19
- 934.725,65 lei și datoria SA „JLC” față de SRL „Cariba-Agro” în sumă de
164.959,10 lei.
În materialele dosarului penal, informațiile prezentate suplimentar, careva
documente ce confirmă primirea de către Țurcanu Maria, a bunurilor materiale de la
SA ,,JLC” și ulterior livrate SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”,
SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-
Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț” – lipsesc.
În materialele dosarului penal, documentele suplimentare prezentate pentru
efectuarea investigațiilor, careva documente justificative, ce confirmă primirea
mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”
SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”,
SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-
Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la 21.03.2008 – lipsesc.
În materialele dosarului penal, careva documente justificative, ce confirmă
introducerea în casieria SA ,,JLC” a mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la
SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL
„Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba- Agro”, SRL „Ligonis-Exim”,
SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la
21.03.2008 – lipsesc.
Conform registrului contabil, pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale
personalului”, selectat de SA „JLC”, pe numele lui Maria Țurcanu, datoria acesteia
față de întreprindere la situația 20.03.2008, a constituit 1792,07 lei, stinsă integral
prin reținere din contul salariului la 31.03.2008.
Deci, concluzia pe care s-a axat instanța de fond la adoptarea soluției sale, este
una pripită și combătută integral prin raportul de expertiză nr. 143 din 27.01.2014.
Specific acestei situații, este faptul că instanța de fond s-a bazat în exclusivitate
pe presupunerile înaintate în actul de învinuire, axîndu-se doar pe declarațiile
reprezentantului părții vătămate, cît și ale martorilor, acestea fiind copiate direct din
rechizitoriu.
Declarațiile martorilor Ganea Irina, Toma Svetlana, care ocupau funcția de
contabili în cadrul SA „JLC” și care indică că de către inculpată erau prezentate unele
facturi de la agenții economici SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”,
SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-
Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, marfa
fiind livrată în adresa acestora, ulterior expeditorii prezentau lui Țurcanu Maria
facturile și banii pentru înghețată și altă marfă, care era livrată la alte întreprinderi, nu
pot fi luate în considerare, deoarece pe cazul de față nu s-a adeverit faptul dat. Or, în
atribuțiile funcționale ale inculpatei nu intra prezentarea facturilor, obligațiune care
ține de activitatea expeditorilor. Mai mult, declarațiile acestor martori se combat
integral cu rezultatul raportului de expertiză nr. 143 din 27.01.2014, conform căruia
în materialele dosarului penal, careva documente justificative, ce confirmă primirea
mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”
SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”,
SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-
20
Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la 21.03.2008, lipsesc, totodată lipsesc și
careva acte ce ar confirma introducerea în casieria SA ,,JLC” a mijloacelor bănești de
către Țurcanu Maria.
În sensul dat se reține că, conform „instrucțiunii de funcție a șefului secției
aprovizionare tehnico- materială”, aprobată de directorul SA „JLC” la 26.11.2005,
semnată de persoana cu funcție Țurcanu Maria, în atributiile de funcție a acesteia
intră următoarele: p.2.1: organizează aprovizionarea necesarului tehnico-material de
calitate și la preț eficient pentru activitatea de producere a întreprinderii; p.2.2:
organizează elaborarea planurilor curente, de perspectivă, balanțele aprovizionării
tehnico-materiale a programelor de producere a întreprinderii; p.2.3: asigură crearea
rezervelor necesare producerii în conformitate cu normele de cheltuieli progresive
aprobate; p.2.4: asigură pregătirea încheierii contractelor cu furnizorii, convine
asupra condițiilor și termenilor de livrare, studiază posibilitatea și face propuneri
privind stabilirea relațiilor de livrare a bunurilor tehnico-materiale de lungă durată;
p.2.5: organizează studiul permanent a informațiilor operative de marcheting,
reclame, a propunerilor privind resursele de diferite feluri; p.2.6: face propuneri
privind utilizarea eficientă a încăperilor depozitelor, verifică utilizarea după destinație
a spațiilor date în arendă; p.2.7: asigură aprovizionarea, primirea, descărcarea la
depozit a bunurilor tehnico-materiale în conformitate cu condițiile contractelor
încheiate, verifică cantitatea, calitatea, sortimentul; p.2.8: în caz de încălcare de către
furnizori a condițiilor contractelor, perfectează pretenții față de ei, asigură rectificarea
modificărilor în contracte; p.2.9: asigură controlul asupra stării rezervelor de
materiale, le completează operativ, respectă limitele de eliberare (predare-primire)
după destinație în subdiviziunile întreprinderii; p.2.10: coordonează elaborarea și
implementarea măsurilor privind eficacitatea utilizării bunurilor materiale,
micșorarea cheltuielilor de transport și păstrare; p.2.11: organizarea lucrului rațional a
depozitelor, întreprinde măsuri asupra majorării nivelului de mecanizare a lucrului în
depozit și asigurare tehnică, asigură respectarea normelor de protecție a muncii,
tehnica securității și antiincendiară; p.2.12: organizează evidența bunurilor materiale
la depozit cu utilizarea tehnicii de calcul computerizate; p.2.13: asigură completarea
tabelelor de evidență a timpului de muncă a lucrătorilor, întocmește dările de seamă
conform modului, termenilor de prezentare stabilit la întreprindere; p.2.14: conduce
cu lucrătorii secției și serviciilor, verifică respectarea de către acestea a disciplinei de
muncă, regulilor interne de muncă, petrece măsuri de educație în colectiv; p.2.15:
înaintează propuneri de stimulare materială a lucrătorilor care s-au evidențiat, privind
aplicarea sancțiunilor disciplinare de încălcare a disciplinei de muncă și producere.
Deci, în atribuțiile funcționale ale inculpatei nu se regăsesc nicidecum
transmiterea sumelor de bani, precum și transmiterea facturilor fiscale de la clienții
SA „JLC”, după cum i se incriminează.
Astfel, nu pot fi reținute nici declarațiile martorilor Vasilieva Svetlana, Starojuc
Tatiana și Locoman Nina, că înghețată a fost eliberată expeditorilor, care de facto au
realizat-o la alți agenți economici, iar banii și facturile le transmiteau inculpatei, în
contextul dat fiind menționabil faptul că eliberarea precum și perfectarea facturilor de
expediție pentru marfă intra însuși în obligațiunea dispecerilor.
21
Șeful secției aprovizionare Țurcanu Maria, nu avea asemenea obligațiuni, de a
elibera de la depozitul SA „JLC” marfa indicat în factură, cu indicarea cărui anume
agent economic este destinată.
Însuși semnarea contractelor de vînzare-cumpărare cu alți agenți economici
revine persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul SA „JLC”, nemijlocit
directorului întreprinderii, astfel încît inculpata nu putea avea influiență în acest sens,
mai mult ca atît că eliberarea mărfii de la depozit era efectuat în baza comenzilor de
la agenții economici, ulterior fiind întocmite facturile de către dispeceri, marfa fiind
eliberată de la depozit anume în baza acestor facturi. Or, nu putea fi eliberată marfa
din depozit agentului economic fără a fi indicată destinația, cantitatea și prețul
acesteia.
Datoriile indicate ale SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL
„Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”,
SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, față de SA
„JLC”, de asemenea nu s-au adeverit a fi formate din vina inculpatei. Datoria totală a
acestora față de SA „JLC” constituia alta, de 2.293.461,70 lei, conform raportului nr.
143 din 27.01.2014. În acest sens, organul de urmărire penală nu a administrat careva
probe scrise ce ar confirma faptul că datoria dată a fost formată anume din vina
inculpatei.
Mai mult, la materialele cauzei a fost anexat actul de revizie documentară a
activității economico-financiară a SA „JLC” din 16.08.2010, conform cărui
întreprinderile sus vizate nu au recepționat marfa indicată, iar valoarea totală a mărfii
livrate fiind alta, de 570.234,07 lei.
În afară de actul vizat, care deși este unul controversat și neconfirmat prin
careva date contabile concrete, alte acțiuni procesuale specifice contabilității nu au
fost efectuate, întreaga învinuire în acest sens, axîndu-se exclusiv pe declarațiile
martorilor și a reprezentantului părții vătămate, care însă se combat între ele și vin în
contradicție totală cu rezultatele expertizei contabilității, conform căreia careva
documente ce confirmă primirea de către Țurcanu Maria a bunurilor materiale de la
SA ,,JLC” și ulterior livrate SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”,
SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-
Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț” – lipsesc.
La dosar este anexat registrul contabil pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt
ale personalului”, pentru perioada decembrie 2005, 2006, 2007, 2008, selectat de SA
„JLC” pe numele lui Maria Țurcanu. Contul contabil 227, este destinat generalizării
informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor lucrătorilor față de
întreprindere. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă datoriile personalului față
de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Astfel, la data de 01.12.2005, datoria lui Țurcanu Maria față de „JLC” SA a
constituit 2894,32 lei, iar în perioada lunilor decembrie 2005-2008, din casieria SA
„JLC”, pe numele ei au fost eliberate mijloace bănești cu destinația „în gestiune”, în
sumă totală de 578.846 lei.
Conform datelor prezentate, în perioada dată, de către Țurcanu Maria au fost
utilizate mijloace bănești în diferite scopuri, în sumă totală de 581.829 lei, inclusiv:
22
achitarea datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale în suma de
537.869,33 lei; procurarea materiei prime în sumă de 14.173 lei; procurarea
obiectelor de mică valoare și scurtă durată în sumă de 14.806,60 lei; achitarea
datoriilor pe termen scurt față de alți creditori în sumă de 1892 lei; cheltuieli generale
și administrative, consumuri de producere în sumă de 10.227 lei; rambursat în casa
întreprinderii suma de 1000 lei, totodată s-a reținut din salariul lui Țurcanu Maria
suma de 1861 lei.
Potrivit concluziei raportului de expertiză contabilă nr. 143, din 27.01.2014,
conform registrului contabil pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale
personalului”, selectat de SA „JLC” pe numele lui Maria Țurcanu, datoria acesteia
față de întreprindere la situația 20.03.2008, a constituit 1792,07 lei, stinsă integral
prin reținere din contul salariului la 31.03.2008.
În situația dată se atestă că careva sume bănești încredințate în gestiunea lui
Țurcanu Maria nu au fost însușite, iar neajunsul format pentru sumele acordate în
gesiune au fost stinse la data de 31.03.2008, prin reținere din salariul acesteia.
Pe lîngă aceasta, conform actului de revizie tematice a activității economico-
financiare efectuat la SA ,,JLC”, din 16.07.2010, întocmit de către CCCEC, încasările
prin intermediul casei SA ,,JLC” pentru marfa livrată în adresa SRL „Vicomang”,
SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL
„Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”,
SRL „Nalad-ca-Comerț”, în perioada anilor 2005-2008, au constituit 69.690,00 lei,
acestea din urmă includ încasările de la SRL ,,Provent-MT” în sumă de 25.270,00 lei;
de la SRL ,,Alims-ML” în sumă de 10.000,00 lei și de la SRL ,,Nalad-ca-Comerț” –
34.420,00 lei.
Reieșind din descifrările achitărilor reciproce între întreprinderile sus-vizate și
SA ,,JLC”, s-a stabilit că în perioada 01.01.2005 - 21.03.2008, în casieria SA ,,JLC”,
au fost încasate mijloacele bănești în numerar doar de la SRL ,,Provent-MT” în suma
totală de 25.270,00 lei, prin ordinul de plată nr. 007166 din 18.03.08 în sumă de
8320,00 lei și prin ordinul de plată nr. 007167 din 18.03.08 în sumă de 16.950,00 lei.
Mijloacele bănești primite în casieria SA ,,JLC”, conform ordinelor de plată
nr.007166 și nr.007167, au fost depuse din numele beneficiarului SRL ,,Provent-
MT”.
Ce ține de sumele încasate de la SRL ,,Nalad-ca-Comerț” și SRL “Alims-ML”,
indicate în actul controlului efectuat de CCCEC, în casieria SA ,,JLC”, mijloacele
bănești de la SRL ,,Nalad-ca-Comerț” în mărime de 34.420,00 lei au fost încasate
prin ordinele de plată nr.011267 din 30.04.2008 în sumă de 30.000,00 lei, nr.011805
din 07.05.2008 în sumă de 2000,00 lei, nr.013520 din 23.05.3008 în sumă de 2000,00
lei, iar mijloacele bănești de la SRL ,,Alims-ML” în mărime de 10.000,00 lei, au fost
transferate la contul SA ,,JLC” prin dispoziția de plată nr.l din 29.07.2008, și
nicidecum prin intermediul casei după cum este indicat de acuzare.
Sub aspectul dat, se reține că în urma verificărilor reconvenționale efectuate la
SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-
Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, fiind efectuată revizia tematică
23
la SA ,,JLC” de către DGCR a CCCEC, nu a fost confirmat prin careva acte
justificative faptul primirii de careva sume bănești de către Țurcanu Maria.
În acest sens, nu pot fi puse la baza adoptării unei soluții privind
condamnareainculpatei, doar declarațiile martorilor Prișcenco Victor, David Nicolai,
Mezețchii Iurii, Filatov Serghei, Moroșan Lilian, Pușca Veaceslav și Cocier Vasile -
expeditorii SA „JLC”, precum că dînșii transportau înghețata predată de către
Țurcanu Maria la alți agenți economici, după care îi transmiteau acesteia banii și
facturile. Or, în cazul de față, declarațiile acestor martori sunt combătute integral prin
raportul de expertiză contabilă nr. 143 din 27.01.2014.
De fapt, în ședința instanței de fond doar martorii S.Filatov și V.Prișcenco au
declarat că au transmis banii inculpatei, iar declarațiile altor martori în sentință sunt
redate selectiv și nu corespund întrutotul declaraților depuse de către aceștea în
ședințele judiciare.
Astfel, martorul Morosan Lilian în ședința instanței de fond a declarat că n-o
cunoaște pe Țurcan Maria și n-a primit de la aceasta careva indicații. La comanda lui
S.Filatov și V.Priscenco a primit o anumită cantitate de înghețată pe care o vindea, iar
facturile și banii le dădea lui S. Filatov și V. Prișcenco (vol. VIII, f.d. 67). Însă, în
sentință este denaturant menționat că Morosan, la indicațiile lui M. Țurcan, făcea
comandă la dispecerat unde î-și formau facturile pe înghețată pe numele a diferitor
agenți economici și facturile cu banii încasați îi transmiteau inculpatei.
Martorul Mezețchii Iurii, la fel a declarat în ședință că n-o cunoaște pe
M.Țurcan și careva indicați de la aceasta n-a primit. Toate indicațiile și comenzile le
primea de la S. Filatov și V. Prișcenco cărora le dădea facturile și banii de la marfa
vîndută (vol. VIII, f.d. 71). Dar, în sentință este indicat incorrect că Mezetchii Iurii, la
indicația Mariei Țurcan, realiza înghețata diferitor agenți economici, iar banii și
facturile le transmitea acesteia.
Martorul Pușca Veaceslav, în ședința judiciară a declarat că n-a primit careva
indicații de la Țurcan Maria și n-a primit careva facturi de la aceasta pentru livrarea
înghețatei (vol. VIII, f.d.70), iar în sentință este indicat altfel, că Pușca Veaceslav
primea înghețata la indicația și prin intermediul Mariei Țurcan, o livra agenților
economici, iar facturile și banii încasați îi transmitea inculpatei.
Fiind audiată în ședința judiciară în calitate de martor, Locoman Nina a declarat
că n-o cunoaște pe M. Țurcan și n-a primit de la aceasta careva indicații referitor la
perfectarea facturilor (vol. VIII, f.d .69), iar în sentință este menționat denaturant că
anume la indicațiile făcute de ea personal sau prin intermediul unor expeditori ea
forma facturile la comenzile făcute.
Martorul David Nicolae, în ședința judiciară a declarat că n-a primit de la M.
Țurcan careva indicații referitor la realizarea înghețatei, toate indicațiile le primea de
la Priscenco, iar facturile și banii pentru înghețata vîndută le dădea lui Prișcenco (vol.
VIII, f.d. 95). Însă, în sentință este indicat altceva, că David primea comandă prin
intermediul lui M.Țurcan de a livra înghețata agenților economici și transmitea
acesteia facturile și banii.
Martorul Castraveț Vasile, în ședința instanței de fond a declarat că n-o cunoaște
pe M. Țurcan și n-a văzut-o vreodată, indicații referitor la realizarea înghețatei la
24
firmele indicate în actul de învinuire n-a primit de la nimeni (vol. VIII, f.d.75). Dar, în
sentință este indicat altfel, că Castraveț la indicațiile Mariei Țurcan realiza înghețata
pe bani cheș care urma să-i transmită acesteia.
În învinuirea înaintată inculpatei nu este clar și cert stabilit în baza cărui anume
act, în cadrul SA „JLC”, s-a stabilit existența datoriilor SRL „Vicomang”, SRL
„Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL
„Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis- Exim”, SRL „Alims-ML” și
SRL „Nalad-ca-Comerț” față de SA „JLC”.
Astfel, conform art. 39 și 40 din Legea contabilității nr.426 din 04.04.1995, și
art. 24 alin. (2) din Legea contabilității nr.l 13-XVI din 27.04.2007, a fost aprobat
Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.27
din 28 aprilie 2004, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova nr.376
din 12 iulie 2004 (abrogat prin Ordinul MF al RM nr. 60 din 29.05.12), în cadrul SA „JLC”,
urmau a fi efectuată inventarierea în cadrul întreprinderii.
La materialele dosarului penal lipsesc careva acte și informație privind
inventarierile obligatorii anuale efectuate la SA „JLC”, cît și cele care urmau a fi
efectuate în cazurile prevăzute de actele normative în vigoare. Conform
Regulamentului privind inventarierea, în cazul în care, la momentul stabilirii
abuzului, sau a altor încălcări, de competența Comisiei de inventariere ține - stabilirea
prin metoda verificării documentare a corectitudinii și justeței sumelor datoriilor
privind lipsurile și delapidările existente în bilanț; - măsurile întreprinse pentru
reducerea acestor datorii; - corectitudinea și justețea sumelor datoriilor și creanțelor.
De către persoana responsabilă de lucrul privind: achitările/rambursarea datoriilor
debitoare, analiza lunară a datoriilor debitoare pe fiecare agent economic în parte,
privind efectuarea trimestrială a verificări cu cumpărătorii de produse lactate și cu
furnizorii de mărfuri, n-au fost îndeplinite prevederile „atribuțiilor de funcție pe
sectorul - datorii debitoare” (vol. II, f.d. 132-133).
Respectiv, răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară
revine conducerii SA „JLC”, care erau obligați să organizeze sistemul de control
intern, inclusiv efectuarea inventarierii, acțiuni însă care în mod dubios nu au fost
effectuate în cazul dat, deși atît contabilul SA „JLC” cît și directorul întreprinderii,
cunoșteau cu bună știință despre necesitatea obligatorie de efectuare a acestor acțiuni.
Reieșind din actul reviziei tematice efectuat de către DGCR al CCCEC la SA
„JLC”, care a cuprins perioada de control 01.12.2005-30.03.2008, s-a constatat că de
către serviciul contabil al SA „JLC” careva acte de verificare a achitărilor reciproce
cu agenții economici nominalizați nu au fost efectuate.
De asemenea, nu au fost anexate la materialele cauzei nici careva acte privind
verificarea achitărilor reciproce dintre SA „JLC” și întreprinderile SRL „Vicomang”,
SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL
„Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”,
SRL „Nalad-ca-Comerț”.
Adoptarea în asemenea împrejurări a unei sentințe de condamnare a inculpatei
este inadmisibilă. Or, în cazul de față nu poate fi stabilită cu certitudine însușirea
bunurilor aflate în gestiune de către inculpată, doar în baza declarațiilor martorilor
25
care se contrazic, în acest sens. Fiind necesară efectuarea unor acțiuni procesuale,
care nemijlocit să constate faptul dat.
Astfel, în urma efectuării raportului de expertiză contabilă nr. 143, din
27.01.2014, s-a constatat incontestabil că, în urma verificării contabile a tranzacțiilor
efectuate în cadrul SA „JLC”, s-a stabilit neajunsul actelor privind efectuarea
achitărilor între întreprindrea dată și agenții economici SRL „Vicomang”, SRL
„Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL
„Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”,
SRL „Nalad-ca-Comerț”.
Faptul dat, pune la îndoială învinuirea înaintată, avînd în vedere că s-a stabilit
imposibilitatea constatprii cu certitudine a verificării reciproce a datoriilor dintre SA
„JLC” și întreprinderile date, iar conform raportului de expertiză, s-a constatat că
datoria totală a agenților economici față de SA „JLC”, constituie suma de
2.293.461,70 lei.
Tot la capitolul dat, este de menționat și faptul că de către organul de urmprire
penală nu au fost administrate careva probe verosimile și concludente ce ar confirma
că facturile prezentate, precum și contractele dintre SA „JLC” și SRL „Vicomang”,
SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL
„Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”,
SRL „Nalad-ca-Comerț”, au fost falsificate anume de către Țurcanu Maria.
În acest sens, nu poat fi reținute drept verosimile probele acuzării și anume
declarațiile expeditorilor SA „JLC”, care au indicat că dînșii prezentau facturile
nesemnate lui Țurcanu Maria, care ulterior le prezenta în casieria întreprinderii, avînd
în vedere că declarațiile acestor martori se combat prin celelalte probe administrate și
nu sunt confirmate în acest sens prin alte probe pertinente.
Mai mult, nu pot fi reține drept verosimile nici rapoartele de expertiză
grafologică nr. 365 din 16.08.2010, nr. 365 din 20.08.2010 și nr. 386 din 23.08.2010,
care atestă faptul falsificării semnăturilor conducătorilor și a persoanelor responsabile
din cadrul întreprinderilor cu care SA „JLC” a avut contracte de vînzare-cumpărare,
din considerentul că rapoartele date atestă doar faptul falsificării semnăturii, însă din
acestea nu reiese că semnăturile date au fost efectuate anume de către Țurcanu Maria.
De asemenea, în cadrul acțiunilor de percheziție și cercetare la fața locului
precum și de ridicare, de la Țurcanu Maria nu au fost depistate și găsite careva
ștampile falsificate, precum și careva mijloace cu ajutorul cărora ar fi fost posibilă
falsificarea ștampilelor.
Rezumînd totalitatea circumstanțelor evidențiate mai sus, instanța de apel a
concluzionat că învinuirea înaintată lui Țurcanu Maria este una nefondată și
neîntemeiată, fiind lipsită de careva probe verosimile ce ar stabili cu certitudine faptul
că infracțiunile incriminate ei, ar fi fost comise anume de către aceasta, considerent
din care se impune necesitatea achitării inculpatei, din motivul că faptele
infracționale nu au fost comise de către dînsa.
Conform prevederilor art. 390 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul
achitării persoanei în temeiul specificat, organul de urmărire penală este obligat să
continuie urmărirea penală, pentru identificarea făptuitorului.
26
Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei instanței
de apel și menținerea sentinței instanței de fond.
Recurentul a invocat că instanța de apel este în drept să admită apelul cu
casarea sentinței total sau parțial și în aceste cazuri instanța rejudecă cauza și
pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, situație care
implică o nouă apreciere a probelor și argumentare detaliată a soluției. Aceste
prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate întocmai la judecarea
prezentei cauze în ordine de apel. Soluția instanței de apel contravine prevederilor art.
419 Cod de procedură penală, conform căruia, rejudecarea cauzei de către instanța de
apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima
instanță.
Instanța este obligată, la examinarea probelor care confirmă vinovăția sau
nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor atît
de învinuire, cît și cele de apărare. În orice caz se supune analizei toate probele,
indiferent de faptul că sunt cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către părți în
ședință.
Este necesar de menționat că vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal este demonstrată
prin probele legal administrate în cadrul procesului penal.
În cele din urmă, starea de fapt reținută și de drept apreciată duce la aceea că,
acțiunile infracționale ale inculpatei corect au fost calificate atît de acuzatorul de stat
cît și de instanța de fond, în baza art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,
întrucît probele legal administrate și verificate de către instanță, confirmă cu
certitudine comiterea infracțiunilor de către inculpată.
În cauza dată există totuși o sentință de condamnare, în care instanța de fond
bazîndu-se pe aceleași probe, a argumentat în detaliu de ce inculpata este subiect al
infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.
În modul acesta, instanța de apel a pronunțat o decizie ilegală, care urmează a fî
casată și inculpata urmează a fi găsită vinovată pentru comiterea infracțiunii ce i se
incriminează.
În drept, recursul este fondat pe temeiul din: „art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și acesta este expus
neclar”.
5.1 A declarat recurs ordinar și reprezentantul părții vătămate SA ,,JLC”, Nacu
Ecaterina, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței
instanței de fond.
Recurentul a indicat că prima instanță corect a apreciat acțiunile inculpatei.
Instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor prezentate de partea acuzării,
care cu certitudine dovedesc vinovăția inculpatei.
Din concluziile formulate de instanța de apel rezultă că acestea sunt bazate în
exclusivitate pe raportul de expertiză nr. 143 din 27.01.2014, care în coroborare cu
probele administarte anterior la dosar urma să fie apreciat de instanță critic. În genere
acest raport de expertiză pare să poarte un caracter de comandă, experții efectuînd un
27
control formal, iar la întrebările adresate facînd concluzii generale ,,lipsesc”, ,,nu
sunt”. Experții nu au solicitat SA ,,JLC” explicații și documente suplimentare dînd
dovadă de o atîrnare formală în favoarea inculpatei pornind de la premisa că dacă nu
intră în obligațiile sale de serviciu deci nu este înfăptuit de ea. De aceași abordare
formală a dat dovadă la acest capitol și instanța de apel. Deși prin declarațiile
martorilor enumerate mai sus nici nu s-a susținut poziția că inculpata la întreprinderea
acțiunilor culpabile s-a ghidat de obligațiile sale de serviciu. Evident că în obligațiile
sale de serviciu nu sunt incluse obligații legate de delapidarea mijloacelor bănești și
falsificarea documentației primare.
La fel, pin concluziile formulate de instanța de apel se încearcă expunerea
circumstanțelor în defavoarea SA ,,JLC”, în cadrul căreia ,,nu s-a efectuat
inventarierea”, ,,nu s-a organizat controlul intern”, ,,nu s-a efectuat verificarea
achitărilor reciproce”. Recunoaștem că sistemul de efectuare a controlului intern la
acea perioada nu a fost unul impecabil, însă în rezultatul anume controlului intern a
fost posibilă depistarea acțiunilor ilegale ale inculpatei. Mai mult ca atît indifirent de
calitatea controlului intern lucrătorii întreprinderii nu sunt îndreptățiți să întreprindă
acțiuni ilegale prin care se prejudiciază nu doar material întreprinderea, ci și reputația
acesteia.
Axîndu-se doar pe raportul de expertiză cu nr. 143 din 27.01.2014 instanța de
apel a ajuns la concluzia greșită potrivit căreia nu ar exista probe verosimile ce ar
stabili cu certitudine că infracțiunile incriminate ar fi fost comise anume de către
inculpată.
Concluziile instanței că unele din declarațiile martorilor se combat reciproc la
fel demonstrează că instanța de apel a dat dovadă de formalism la examinarea
dosarului, fără a intra în esența declarațiilor depuse de martori în cadrul dosarului.
La examinarea dosarului au avut loc doar două ședințe lucrative, în rest
ședințele se amînau în legătură cu aflarea dosarului la expertiză sau din cauza
imposibilității participării apărătorului inculpatei. Deși nu constituie încălcare
procesuală modificarea completului de judecători care au examinat dosarul în cauză
(inclusiv a raportorului), există totuși dubii că un volum atît de mare de date și
informații nu putea fi analizat de completul de judecători doar în două ședințe, fapt ce
iarăși vorbește de o atîrnare formală la examinarea dosarului.
Vinovăția inculpatei se demonstrează integral, prin probele directe administrate
la dosar.
În drept, recursul este fondat pe temeiul din: „art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de
procedură penală - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.
În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod
28
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.
(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea
temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest
sens.
Sub acest aspect se reține că recursul procurorului este fondat în drept pe
temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cum ar fi că hotărîrea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărîrii și acesta este expus neclar, iar recursul
reprezentantului părții vătămate este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod
de procedură penală, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5 și
5.1 din decizie).
Însă, în pofida prevederilor de drept enunțate, în aceste recursuri nu este
specificat care este esența circumstanțelor că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii,
că acesta este expus neclar, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și
care ar fi cea corectă, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate
în acest sens, cu indicarea unor concrete erori de drept la compartimentul dat (pct. 5 și
5.1 din decizie).
Pe lîngă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și
reproduse în pct. 5, 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe faptul că instanța
de apel incorect și eronat ar fi apreciat circumstanțele cauzei, dar fără a specifica și
niște erori concrete de drept în acest sens, cu o motivare respectivă, recurenții
expunîndu-și doar declarativ opinia, neargumnetată în raport cu temeiurile de drept
pentru un recurs ordinar, că probele administrate pe caz dovedesc vinovăția
inculpatei.
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de
procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,
judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor
din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propune procurorul și
reprezentantul părții vătămate, este o competență și prerogativă legală a acestei
instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427
Cod de procedură și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este
lipsită de orice suport legal.
Mai mult, prin decizia contestată inculpata a fost achitată de sub învinuirea
comiterii infracțiunilor incriminate și, în acest caz, temeiul invocat de reprezentantul
părții vătămate, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, este unul
absolut impropriu acestei soluții. Or, încadrarea greșită a faptei persoanei inculpate
poate fi denegată doar în cadrul unei hotărîri de condamnare a acesteia.
Rezultă, că recursurile ordinare nu întrunesc condițiile legale de conținut, iar
instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al
29
procurorului și reprezentantului părții vătămate cu circumstanțe în fapt și în drept,
care ar justifica acest recurs și care ar agrava situația persoanei achitate.
Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească
nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării
și nu exprimă alte interese decît interesele legii.
În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În această ordine de idei și cu referire la celelalte argumente menționate în
recursurile ordinare (pct. 5 și 5.1. din decizie), în care nici nu se conțin referiri la erori
de drept clar și concret definite, se atestă că împrejurările menționate în partea
descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4 din prezenta decizie,
relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de
fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei și dispunerea achitării ei de sub
acuzarea comiterii infracțiunilor incriminate, în strictă conformitate cu prevederile
normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu
prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –
din punct de vedere al coroborării lor.
În același timp, din conținutul părții descriptive a sentinței, se relevă că
instanța de fond, în pofida prevederilor art. 101 alin. (1), 394 alin. (1) pct. 2) Cod de
procedură penală, nu a apreciat fiecare probă separat și în coroborarea lor, din punct
de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, nu a motivat în nici
un fel de ce a respins probele apărării, adoptînd, astfel o hotărîre care nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, adică nu a judecat fondul cauzei penale în
condițiile legii.
Totodată, instanța de apel a concluzionat în mod concludent și argumnetat că
este insuficient a pune la baza unei sentințe de condamnare doar declarațiile a doi
martori, Prișcenco și Filatov – expeditorilor din secția de realizare a înghețatei.
Or, aceștea au relatat că ei personal au primit producția indicată în rechizitoriu
de la depozit, apoi au realizat-o unor agenți economici necunoscuți, în timpul și locuri
nereținute, iar banii dobîndiți și facturile le transmiteau necondiționat inculpatei, cărei
nici nu-i erau subalterni.
Prin urmare, declarațiile lor sunt dubioase și tedințioase de vreme ce organele
de resort nu le-au verificat și apreciat în raport cu prescripțiile de drept privind modul
în care ei au primit și realizat respectiva producție.
Mai mult, declarațiile acestor martori sunt infirmate de personale responsabile
în domeniul gestionării bunurilor respective – contabilii secției realizări și achitări,
dispecerilor, economiștilor secției de desfacere, casierului, care au relatat în ședința
30
de judecată că exemplarul 1 și 4 a facturilor privind marfa livrată erau prezentate
dispecerilor anume de către expeditori și șoferi.
Potrivit în actul revizuirii tematice din 16.07.2010, perfectat de CCCEC,
responsabili pentru verificarea achitărilor din partea debitorilor era contabila S.
Toma, iar comenzile pentru eliberarea producției și scoaterea la tipar a facturilor
fiscale, vereficarea completării rechizitelor respective după primirea marfei de către
cumpărător ținea de competența merceologului superior S. Vasiliev. Totodată,
inculpata, fiind șefă a secției de aprovizionare din 01.08.2005, conform fișei de post,
nu avea careva atribuții la procedura de vînzare a producției SA „JLC”.
Pe lîngă aceasta, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertize contabile,
judiciare, la SA „JLC”, care a constatat și confirmat că în perioda 2004-2008 la SA
„JLC” nu s-au efectuat inventarierile contabile anuale obligatorii, verificările
decontărilor în baza actelor contabile primare, lipsînd în acest sens listele de
inventariere a creanțelor și datoriilor și actele privind verificarea achitărilor reciproce
cu agenții economici.
Conform concluziilor din raportul de expertiză nr. 143 din 27.01.2014, întocmit
de experții Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lîngă Ministerul Justiției
al R. Moldova:
la situația 21.03.2008, conform datelor contabilității a SA „JLC”, au fost
înregistrate datorii ale agenților economici față de SA „JLC” în suma totală de 2.293
461,70 lei, inclusiv: SRL „Vicomang” - 74.412,99 lei; SRL „Incadens” - 48.338,82
lei; SRL „Guferon” - 23.991,59 lei; SRL „Provent-MT” - 350.087,26 lei, SRL
„Policontract” - 133.499,15 lei, SRL „Melidan-Impex” - 5006,05 lei, SRL „Ligionis-
Exim” - 375.873,76 lei, SRL „Alims-ML” - 347.576,43 lei, SRL „Nalad-ca-Comerț”
- 934.725,65 lei și datoria SA „JLC” față de SRL „Cariba-Agro” în sumă de
164.959,10 lei;
în materialele dosarului penal, informațiile prezentate suplimentar, careva
documente ce confirmă primirea de către Țurcanu Maria, a bunurilor materiale de la
SA ,,JLC” și ulterior livrate agenților economici indicați supra– lipsesc.
în materialele dosarului penal, documentele suplimentare prezentate pentru
efectuarea investigațiilor, careva documente justificative, ce confirmă primirea
mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”,
SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”,
SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-
Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la 21.03.2008 – lipsesc.
în materialele dosarului penal, careva documente justificative, ce confirmă
introducerea în casieria SA ,,JLC” a mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la
SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL
„Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”,
SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la
21.03.2008 – lipsesc.
conform registrului contabil, pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale
31
personalului”, selectat de SA „JLC”, pe numele lui Maria Țurcanu, datoria acesteia
față de întreprindere la situația 20.03.2008, a constituit 1792,07 lei, stinsă integral
prin reținere din contul salariului la 31.03.2008.
în materialele dosarului, careva informație privind inventarierile obligatorii
anuale efectuate la întreprindere, cît și cele care urmau a fi efectuate în cazurile
prevăzute de actele normative în vigoare, n-au fost anexate. Prin Demersul CNEJ nr.
391-D din 04.06.2013, s-a solicitat prezentarea Inventarierilor anuale obligatorii
efectuate la SA „JLC” pentru perioadele de activitate an.2004; an.2005; an.2006;
an.2007; an.2008, privind starea datoriilor debitoare și creditoare, cu anexarea
Deciziilor (ordinele) conducătorului SA „JLC” de instituire a comisiei de
inventariere; listelor de inventariere a creanțelor și datoriilor; proceselor-verbale ale
comisiilor privind rezultatele inventarierii creanțelor și datoriilor rezultate din
decontările cu creditorii și debitorii, cu concluziile și propunerile comisiilor, care de
către ordonator - n-au fost prezentate.
Din materialele cauzei rezultă că chiar partea vătămată nu posedă informații
veridice privind posibilile datorii și pagube acumulate la SA „JLC”, în perioada
incriminată inculpatei, cît și cauza prodicerii acestora.
Astfel, în cererea din 24.04.2008, adresată MAI, directorul SA „JLC” indică
un prejudiciu de 570.573,06 lei, în actul revizuirii tematice din 16.07.2010, perfectat
de CCCEC este menționată suma de 570.234,07 lei, în rechizitoriul întocmit de
procuror este imputată suma de 1.019.252,40 lei, iar în raportul de expertiză
nominalizat supra s-a constatat că datoriile agenților economici către SA „JLC”
constituie 2.293.461,70 lei.
Prin urmare, în prezența constatării multiplilor împrejurări dubioase în raport
cu învinuirea înaintată inculpatei, inclusiv cele reproduse la pct. 4 și 6 din prezenta
decizie, instanța de apel, rejudecînd cauza, a adoptat o hotărîre întemeiată și legală
privind achitarea ultimei de sub învinuirea comiteirii infracțiunilor incriminate.
În al treilea rînd, conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate în recursul ordinar,
dar fără a agrava situația inculpatului. Potrivit art. 8 alin. (3), 66 alin. (2) pct. (1), 281
alin. (2), 296 alin. (2) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția
persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, actul de
învinuire trebuie să cuprindă formularea învinuirii cu indicarea datei, locului,
mijloacelor și modului de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterului vinei,
încadrarea juridică a acțiunilor învinuitului. Inculpatul are dreptul să știe pentru ce
faptă este învinuit.
În această succesiune se reține că soluția de achitare a inculpatei coroborează și
cu următoarele circumstanțe.
Conform rechizitoriului, inculpata este acuzat că:
„1 episod –
24.11.2004 – 11.03.2008, fiind șefa secției aprovizionare SA „JLC”, prin abuz de încredere și
înșelăciune, folosind situația de serviciu, a solicitat eliberarea de la depozit, în temeiul facturilor
fiscale, înghețată în adresa:
32
SRL „Vicomang” - 74.412,79 lei
SRL „Incadens” - 48.877,06 lei
SRL „Guferon” - 24.518,10 lei
SRL „Provent-MT” - 350.087,26 lei
SRL „Policontract” - 74.177,81 lei
SRL „Melidan Impex” - 11.348,85 lei
SRL „Cariba Agro” - 10.451,29 lei
SRL „Ligonis-Exim” - 113.993,12 lei
SRL „Alims-ML” - 284.554,66 lei
SRL „Nalad-ca-Comerț” - 26.831,20 lei,
marfă pe care o primeau de la SRL „JLC”, care o realizau unor persoane juridice nestabilite
de organul de urmărire penală, la indicația sa, pentru care primeau bani în numerar, iar în
contabilitatea societății prezenta, aceleași facturi, în care de ea erau contrafăcute semnăturile și
ștampilele ca fiind din numele societăților menționate, precum că au primit producția menționată în
acestea, iar banii de fapt îi dobîndea ilicit, și folosea în scopuri personale.
Astfel, a dobîndit illicit, prin abuz de încredere, înșelăciune, cu folosirea situației de serviciu,
1.019.252,40 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, sîvărșind infracțiunea prevăzută de art.
190 alin. (5) Cod penal
al 2-lea episod -
24.11.2004 – 11.03.2008, a confecționat mai multe facturi de livrare a bunurilor către SRL
„Policontract” și SRL „Guferon”, în care a înscris date vădit false că li se livrează o anumită
cantitate de înghețată, după ce a falsificat semnăturile, și aplicat ștampile false, ulterior marfa fiind
comercializată, însușind 1.019.252,40 lei.
al 3-lea episod -
24.11.2004 – 11.03.2008, a contrafăcut semnăturile:
managerului SRL „Provent - MT”, în bonurile de plată DX 687563 și DX 687564 din
18.03.2008, despre predarea la SA „JLC” a sumei de bani în mărime de 25.270 lei;
managerului SRL „Provent - MT”, în contractele vînzare-cumpărare a produselor lactate și
înghețată, nr. 596/06386 din 20.02.2006 și 17.05.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL
„Provent - MT”;
managerului SRL „Guferon”, în contractului vînzare-cumpărare a produselor lactate și
înghețată, nr. 344/08607 din 09.03.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Guferon”;
managerului SRL „Incadens”, în contractul vînzare-cumpărare a produselor lactate și
înghețată, nr. 707/11659 din 09.06.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Incadens”;
managerului SRL „Cariba-Agro”, în contractul vînzare-cumpărare a produselor lactate și
înghețată, nr. 2764/09551 din 29.08.2005, încheiat între SA „JLC” și SRL „Cariba-Agro”;
iar în facturile de expediere DN 002988 din 29.05.2006, DM 298026 din 23.06.2006, BP
621267din 24.11.2007, DN 218251 din 23.04.2007, BP 621269 din 10,07.2007, BP 621270 din
28.09.2007, BP 621272 din 04.11.2007, BP 621273 din 18.12.2007, a întrodus date vădit false că
SRL „Provent-MT” a livrat în adresa SA „JLC” diferite bunuri materiale, după care a contrafăcut
semnătura reprezentantului firmei date și a aplicat ștampila falsă, cauzînd SRL „JLC” o daună
materială în proporții deosebit de mari.
Prin acțiunile sale a confecționat, deținut și folosit documente oficiale false, care acordă
drepturi și eliberează de obligații, de două sau mai multe personae, cu cauzare de daune în proporții
mari intereselor publice intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice – art. 361 alin.
(2) lit. b), d) Cod penal.
Astfel a comis infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - confecționarea,
deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor
false, de două sau mai multe persoane, cu cauzare de daune în proporții mari drepturilor și
intereselor publice intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice”.
33
Totodată, în pofida normelor de drept enunțate în actul de învinuire nu este
indicat, deci nici constatat:
a) privind 1 episod – esența și obligațiile, conform fișei de post, a situației de
serviciu folosite ?; cui, data, locul, în ce circumstanțe, în scris sau verbal ar fi
solicitat eliberarea de la depozit - care, al cui, unde-i amplasat ?; în temeiul
facturilor fiscale - data, numărul, conținutul, părțile, de cine semnate ?; înghețată
- cantitatea, denumirea ?; marfă pe care o primeau expeditorii - numele, data,
locul, în ce circumstanțe, în ce o încărcau ?; de la SRL „JLC” - altă firmă decît
cea la care activa - SA „JLC” ?; care o realizau - data, locul, modul ?; unor
persoane juridice nestabilite de organul de urmărire penală, la indicația sa -
inculpatei, expeditorilor ?; pentru care primeau bani în numerar - suma, valuta,
bancnotele, în ce circumstanțe ?, iar în contabilitatea societății prezenta - cine și cui,
data, locul, în ce circumstanțe ?; aceleași facturi - denumirea, numărul, data,
conținutul ?; în care de ea erau contrafăcute semnăturile și ștampilele - cui, data,
locul, modalitatea, în ce circumstanțe ?; ca fiind din numele societăților
menționate, precum că au primit producția - sau marfa, denumirea, cantitatea, costul,
părțile ?; menționată în acestea, iar banii de fapt îi dobîndea ilicit - modalitatea,
data, locul, cum de vreme ce banii erau primiți de expeditori ?; și folosea în
scopuri personale - care, cum, data, locul ?;
b) privind al 2 episod - a confecționat - data, locul, modalitatea, în ce
circumstanțe concrete ?; mai multe facturi de livrare a bunurilor - cîte, data,
numărul, părțile, conținutul, denumirea bunurilor ?; către SRL „Policontract” și
SRL „Guferon”, în care a înscris date vădit false că li se livrează o anumită cantitate
de înghețată - cantitatea concretă, denumirea ?; după ce a falsificat semnăturile - cui,
unde, locul, data, prin ce metodă ?; și aplicat ștampile false - unde, locul, data,
prin ce metodă ?; ulterior marfa fiind comercializată - de cine, cui, locul, data, prin
ce metodă ?; însușind 1.019.252,40 lei - contrazice circumstanțele din 1 episod, or
acolo figurează încă 8 persoane juridice, aici doar 2;
c) privind al 3 episod - a contrafăcut semnăturile - data, locul, mecanismul, în
ce circumstanțe ?; managerului - numele ?, SRL „Provent - MT”, în bonurile de
plată DX 687563 și DX 687564 din 18.03.2008, despre predarea la SA „JLC” a
sumei de bani în mărime de 25.270 lei - obținute din care acțiuni ?, în episodul 1 și 2
asemenea sumă nu-i !; managerului - numele ?, SRL „Provent - MT”, în
contractele vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată - cantitatea, costul ?,
în primul episod nu figurează și lactate !; managerului - numele ?, SRL „Guferon”,
în contractului vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată - cantitatea, costul
?, în primul episod nu figurează și lactate !, nr. 344/08607 din 09.03.2006, ca fiind
semnate între SA „JLC” și SRL „Guferon”; managerului - numele ?, SRL
„Incadens”, în contractul vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată -
cantitatea, costul ?, în primul episod nu figurează și lactate !, nr. 707/11659 din
09.06.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Incadens”; managerului -
numele ?, SRL „Cariba-Agro”, în contractul vînzare-cumpărare a produselor lactate
și înghețată - cantitatea, costul ?, în primul episod nu figurează și lactate !, nr.
2764/09551 din 29.08.2005, încheiat între SA „JLC” și SRL „Cariba-Agro”; iar în
34
facturile de expediere DN 002988 din 29.05.2006, DM 298026 din 23.06.2006, BP
621267din 24.11.2007, DN 218251 din 23.04.2007, BP 621269 din 10,07.2007, BP
621270 din 28.09.2007, BP 621272 din 04.11.2007, BP 621273 din 18.12.2007, a
întrodus date vădit false că SRL „Provent-MT” a livrat în adresa SA „JLC” - în
episodul 1 și 2 asemenea acțiune nu figurează!, diferite bunuri materiale -
denumirea, cantitatea, costul ?, după care a contrafăcut - data, locul, cum, în ce
circumstanțe ?, semnătura reprezentantului firmei date și a aplicat ștampila falsă - a
cui, denumirea ?, cauzînd SRL „JLC” - dar SA „JLC” ?, o daună materială în
proporții deosebit de mari - suma, esența, mecanismul ?;
Prin acțiunile sale a confecționat, deținut și folosit documente oficiale
false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, de două sau mai multe personae,
cu cauzare de daune în proporții mari intereselor publice – esența ?, intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice - care, nu-s constatate în faptă ?, și juridice –
art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.
Astfel a comis infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal -
confecționarea, deținerea, vînzarea - nu-i constatată în faptă ?, sau folosirea
documentelor oficiale, a imprimatelor - nu-i constatat în faptă ?, ștampilelor sau
sigiliilor - nu-i constatat în faptă ?, false, de două sau mai multe personae, cu
cauzare de daune în proporții mari drepturilor și intereselor publice intereselor -
esența ?, ocrotite de lege ale persoanelor fizice - care nu-s constatate în faptă ?, și
juridice”.
d) Se reține că despre 7 firme din 1 episod nu-i indicat nimic în ultimele 2
episoade.
Prin urmare, învinuirea înaintată inculpatei este una incompletă, neclară și
divergentă, adică este una dubioasă. O asemenea învinuire a afectat dreptul inculpatei
de a ști pentru ce faptă este învinuită, adică dreptul la apărare.
Totodată, art. 8 alin. (3), 24 alin. (2), 325 alin. (1), 389 alin. (2) Cod de
procedură penală, prevăd că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală,
nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît
interesele legii. Judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate
în rechizitoriu. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii și
sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în
probarea învinuirii se interpretează doar în favoarea inculpatului.
Astfel, instanța de judecată nu este în drept să completeze din oficiu învinuirea
cu circumstanțe în fapt care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să-
și întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii.
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis
erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărîrea contestată
conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că recursurile ordinare
sunt absolut neîntemeiate.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,
instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, în cazul în care se
constată că el este neîntemeiat.
35
Prin urmare, odată ce recursurile de pe rol sunt neîntemeiate, ele urmează a fi
respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procuror și de
reprezentantul părții vătămate SA ,,JLC”, Nacu Ecaterina, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2014, în privința inculpatei
Țurcanu Maria Gheorghe, cu menținerea hotărîrii atacate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 ianuarie 2015.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Iurie Diaconu
Ion Guzun
Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
36