1ra-1473/2014 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-1473/2014 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1473/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Ion Guzun, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, judecînd în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurilor ordinare declarate de procuror și de reprezentantul părții vătămate SA ,,JLC”, Nacu Ecaterina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2014, în privința inculpatei Țurcanu Maria Gheorghe, născută la 04 august 1956 în or. Căinari, locuitoare a mun. Chișinău, str. Valea Crucii 22/1 ap. 123, cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare a cauzei în instanța de fond: 26 august 2011 – 09 ianuarie 2013 , în instanța de apel: 11 februarie 2013 – 16 aprilie 2014, în instanța de recurs: 11 august – 09 decembrie 2014 . Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 09 ianuarie 2013, Țurcanu Maria a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere și funcții legate de mînuirea bunurilor materiale pe un termen de 5 ani și în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani închisoare. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a 1 ocupa funcții de conducere și funcții legate de mînuirea bunurilor materiale pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, de la reținere. Măsura preventivă aplicată inculpatei – obligația de a nu părăsi localitatea, a fost menținută pînă va intra învigoare sentința. De la Țurcanu Maria s-a încasat în beneficiul SA „JLC” 1.018.252,40 lei.
În fapt, instanța de fond a constatat că Țurcanu Maria, activînd în funcția de șef a Secției aprovizionare a SA ,,JLC”, situată în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de la 24 noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, prin abuz de încredere și înșelăciune, folosind situația de serviciu, a solicitat eliberarea de la depozit, în temeiul facturilor fiscale de livrare de către SA „JLC” a înghețatei în adresa SRL „Vicomang” în sumă de 74.412,99 lei, în adresa SRL „Incadens” în sumă de 48.877,06 lei, în adresa SRL „Guferon” în sumă de 24.518,10 lei, în adresa SRL „Provent-MT” în sumă de 350.087,26 lei, în adresa SRL „Policontract” în sumă de 74.177,81 lei, în adresa SRL „Melidan Impex” în sumă de 11.348,85 lei, în adresa SRL „Cariba-Agro” în sumă de 10.451,29 lei, în adresa SRL „Ligonis-Exim”, în sumă de 113.993,12 lei, în adresa SRL „Alims-ML” în sumă de 284.554,66 lei, în adresa SRL „Nalad-ca-Comerț” în sumă de 26.831,28 lei, marfa pe care, la indicația ei, au primit-o expeditorii de la secția de desfacere a SA „JLC”, pe care au realizat-o unor persoane juridice nestabilite de organul de urmărire penală, pentru ce a încasat bani în numerar în valoare de 1.019.252,40 lei, pe care i-a însușit iar în contabilitatea societății a prezentat aceleași facturi, în care de ea erau contrafăcute semnăturile și ștampilele, ca fiind din numele societăților nominalizate, precum că ele au primit producția indicată în facturi, cauzînd astfel SA „JLC” o daună considerabilă, în proporții deosebit de mari. Tot ea, activînd în funcția de șef a Secției aprovizionare a SA „JLC”, situată în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de la 24 noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, pe adresa mai sus indicată, a confecționat mai multe facturi de livrare a bunurilor de la SA „JLC” către SRL „Policontract”, de SA „JLC” către SRL ,,Guferon”, în care au înscris date vădit false, precum că acestora li se livrează o anumită cantitate de înghețată, după ce a falsificat semnăturile din numele persoanelor responsabile a acestor firme, precum că acestea au recepționat înghețata în rubricile: "primit bunurile", au aplicat pe acestea și ștampile false din numele cumpărătorilor, ulterior marfa fiind comercializată, iar banii în sumă totală de 1.019.252,40 lei au fost însușiți. Tot ea, activînd în funcția de șef a Secției aprovizionare a SA „JLC”, situată în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de ia 24 noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, pe adresa mai sus indicată, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Provent-MT” în 2 bonurile de plată: DX 687563 din 18 martie 2008 și DX 687564 din 18 martie 2008, despre predarea la SA „JLC” a sumei de bani în mărime de 25.270 lei, a contrafăcut semnătura managerului SRL „Provent-MT” în contractele de vînzare - cumpărare a produselor lactate și înghețatei: nr. 596/06386 din 20.02.2006 și 17 mai 2006, precum ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Provent-MT”, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Guferon” în contractul de vînzare - cumpărare a produselor lactate și înghețatei nr. 344/08607 din 09 martie 2006, precum ca fiind semnat între SA „JLC” și SRL „Guferon”, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Incadens" în contractul de vînzare - cumpărare a produselor lactate și înghețatei nr.707/11659 din 09.06.2006 precum ca semnat între SA „JLC” și SRL „Incadens”, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Cariba-Agro” în contractul de vînzare - cumpărare a produselor lactate și înghețatei nr. 2764/09551 79.08.2005, încheiat între SA „JLC” și SRL „Cariba-Agro”, iar în facturile de expediție DH 002988 din 29 mai 2006, DM 298026 din 23 iunie 2006, BP 621267 04 noiembrie 2007, DN 218251 din 23 aprilie 2007, BP 621269 din 10 iulie 2007 BP 621270 din 28 septembrie 2007, BP 621272 din 04 noiembrie 2007, BP 273 din 18 decembrie 2007, a introdus date vădit false, precum că SRL „Provent-MT” a livrat în adresa SA ,,JLC” diferite bunuri materiale, după care au contrafăcut semnătura reprezentantului firmei date și au aplicat ștampila falsă peste acestea, astfel cauzînd SRL „JLC”, o daună materială în proporții deosebit de mari. Instanța a statuat că inculpata nu a recunoscut vina și a declarat că nu a comis acțiunile imputate, nu a dat careva indicații expeditorilor de la secția de desfacere a SA „JLC” să primească înghețată de la depozit, bani în numerar de la nimeni nu a primit, nu a falsificat careva contracte și facturi. Însă, vinovăția inculpatei este demonstrată pe deplin prin probele administrate. Astfel, martorul Ganea Irina a declarat că, din toamna anului 2004 pînă în luna august 2008, ea a activat în calitate de contabil al secției realizări a SA „JLC”. Din anul 2004 și pînă în martie 2008 în funcția de șefa a secției de aprovizionare la SA „JLC” activa Țurcanu Maria. Temei pentru livrarea produselor lactate și înghețatei către diferiți agenți economici serveau contractele de vînzare-cumpărare. Eliberarea înghețatei în adresa agenților economici de la depozit, urma să fie conform procedurii stabilite la întreprindere. Astfel, agentul economic făcea comanda de marfa la dispecerat, ulterior dispeceratul întocmea factura, care era transmisă la expeditori, care primeau marfa necesară la depozit și o duceau la punctul de destinație, după care aduce factura semnată și ștampilată și o preda la dispeceri. Ulterior acestea, ca și celelalte facturi erau predate ei în contabilitate de către dispecerii secției desfacere a bunurilor: Locoman, Starojuc sau Vasilieva. Erau cazuri, cînd primea din numele, firmelor SRL ,,Vicomang”, SRL ,,Incadens”, SRL ,,Guferon”, SRL ,,Provent”, SRL „Policontract”, SRL ,,Melidan-Impex”, SRL ,,Cariba-Agro”, SRL ,,Legonis-Exim”, SRL ,,Alims-ML” și SRL ,,Nalad-ca-Comerț” facturi de expediție și de la Maria Țurcanu. După ce primea facturile date, dînsa avea obligația de a le verifica, adică să fie în acestea prezente toate semnăturile și ștampila cumpărătorului. Primind facturile de livrare a înghețatei către celor 10 firme menționate mai sus și verificîndu-le, adesea stabilea, că în acestea lipseau semnăturile cumpărătorului și ștampila firmei 3 care atesta primirea înghețatei. În aceste cazuri, aceste facturi le întorcea ori la dispeceri ori lui Țurcanu Maria, deoarece știa că dînsa lucrează cu aceste firme, adică aduce de la ei marfă și în schimb le livra înghețată. Repetat, aceste facturi i le restituiau ei deja cu ștampile și semnături ori de către dispecerii ori de către Țurcanu Maria. Ulterior, pe fiecare expeditor verifica, ca marfa primită de el de la depozit să fie toată predată la cumpărători. După ce verifica facturile de livrare, le preda pe acestea în contabilitatea societății la păstrare lui Terlețcaia Svetlana. Responsabilă de a urmări achitările de către cumpărători pentru marfa livrată era Toma Svetlana. Marfa de la depozit era primită de expeditorii secției de realizare: S. Filatov, S. Prișcenco, V. Cocier, A. Solomaha și alții în bază de facturi de livrare. Țurcanu Maria lucra cu multe din cele firme menționate mai sus, adică aducea la societate materie primă și în schimb le livra înghețată. În luna martie 2008, directorul General V. Jardan a numit un control de serviciu, în cadrul controlului expeditorii au explicat că de fapt marfa de ei nu era dusă în adresa celor 10 firme menționate mai sus, ci era vîndută, iar banii și facturile fără careva însemnări erau predate lui Țurcanu Maria. Martorul Toma Svetlana a declarat că, din anul 2004, activează în funcția de contabil al SA „JLC” și este responsabilă de a urmări achitările de către cumpărători pentru marfa livrată. Informația despre firmele debitoare era accesibilă cît pentru secția de desfacere atît și pentru contabilitatea SA „JLC”. Temei pentru livrarea produselor lactate și înghețatei către diferiți agenți economici serveau contractele de vînzare-cumpărare. Asemenea contracte de vînzare-cumpărare a produselor lactate și a înghețatei au fost semnate și între SA „JLC”, cu SRL ,,Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL ,,Guferon”, SRL ,,Provent”, SRL „Policontract”, SRL ,,Melidan- Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL ,,Legonis-Exim”, SRL „Alims-ML” și SRL ,,Nalad-ca-Comerț”. Agentul economic făcea comanda de marfa la dispecerat, ulterior dispeceratul întocmea o factură, care era transmisă la expeditori, care primeau marfa necesară la depozit și o duceau la punctul de destinație-o predau agentului economic, după care aduceau factura semnată și ștampilată și o predau la dispeceri. Ulterior acestea, toate celelalte facturi erau predate lui Ganea Irina în contabilitate de către dispecerii secției desfacere a bunurilor: Locoman, Starojuc sau Vasilieva. Ulterior, Ganea Irina pe fiecare expeditor verifica, ca marfa primită de el de la depozit să fie toată predată la cumpărători. După ce efectua verificările necesare, Ganea Irina preda facturile de livrare, în contabilitatea societății la păstrare lui Terlețcaia Svetlana. În luna martie 2008, de ea s-a apropiat șeful secției desfacere a bunurilor materiale, Liuc Ghenadii, care a întrebat-o de ce SRL ,,Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL ,,Guferon”, SRL ,,Provent”, SRL „Policontract”, SRL ,,Melidain Impex”, SRL ,,Cariba-Agro”, SRL ,,Legonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL ,,Nalad-ca-Comerț” nu se achită pentru marfa livrată pe parcursul a cîtorva ani de zile. Lunar îi elibera lui Țurcanu Maria informația despre firmele în cauză, care aveau datorii față de SA „JLC” pentru a se clarifica cu acestea. Țurcanu Maria de fiecare dată o liniștea prin aceia, declarîndu-i că dînsa conlucrează cu acestea și că ei vor livra către SA „JLC” marfă în contul datoriilor. Despre aceasta ea la informat pe Liuc Ghenadie, care la 4 rîndul său a comunicat despre aceasta directorului general al SA „JLC” V. Jardan. Peste careva timp, lucrătorii contabilității au fost invitați la director, care i-a învinuit în ascunderea informației veridice despre debitori. Dînsul a numit un control de serviciu și i-a indicat de a se clarifica în parte cu fiecare debitor. În acest context, ea a telefonat la SRL „Legonis-Exim”, SRL „Nalad-ca-Comerț” și SRL „Policontract” cărora le-a spus că datorează sume mari la SA „JLC”. Acestea au solicitat descifrările. După ce administrația acestor firme au efectuat verificările necesare, ei au informat că marfa, pe unele facturi prin care figurează că li s-a livrat de SA „JLC” înghețată nu au primit-o. La fel și colaboratorii securității SA „JLC” au stabilit, că SRL „Provent-MT” oficial nu activează, iar directorul acesteia este decedat din 2003. În cadrul acestui control de serviciu, s-a stabilit, că expeditorii secției de realizare: S. Filatov, S. Prișcenco, V. Cocier, A. Solomaha și alții au primit de la depozit înghețată pentru firmele SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL ,,Guferon”, SRL „Provent”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Legonis”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, care de fapt nu au dus-o destinatarilor, dar au vîndut-o pe bani cheși, pe care i-au transmis lui Țurcanu Maria împreună cu facturile în cauză, care urma să facă mențiunile necesare despre primirea înghețatei și să le prezinte în contabilitate. La fel, în cadrul controlului efectuat, dînsa nu a putut găsi administrația următoarelor firme, cu care conlucra Țurcanu Maria: SRL „Provent-MT”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon” și SRL „Vicomang”. Îndată ce s-a început controlul de serviciu pe marginea neajunsului depistat, SRL „Provent” a introdus în casa SA „JLC” 25.000 lei, iar SRL „Nalad-ca-Comerț” 30.000 lei. Totodată în cadrul urmăririi penale martorul dat a declarat că sumele nominalizate le-a introdus în casa SA „JLC” inculpata Țurcanu Maria, motivînd casierului că reprezentantul acestei firme este plecat și dînsa s-a semnat în locul acestuia în bonurile de plată (vol.I, f.d.203). Analizînd declarațiile martorului Toma Svetlana date în ședința de judecată și în cadrul urmăririi penale instanța de judecată consideră că declarațiile ei date în cadrul ședinței de judecată nu sînt veridice, se combat cu materialele cauzei penale și sînt date cu scopul de a o îngrădi pe inculpată de răspunderea penală, iar declarațiile ei date în cadrul urmăririi penale instanța de judecată le consideră veridice, ce corespund circumstanțelor cauzei și din aceste motive declarațiile date în cadrul urmăririi penale instanțe de judecată le ea în considerație la adoptarea sentinței. Martorii Vasilieva Svetlana, Starojuc Tatiana și Locoman Nina în ședința de judecată au declarat că, din anul 2003 și pînă în prezent activează în funcția de dispeceri în secția desfacere a înghețatei. În obligațiunile lor de lucru intră primirea solicitărilor la eliberarea înghețatei de la reprezentanții firmelor care au contracte de vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețatei semnate cu SA „JLC”, perfectarea facturilor de livrarea înghețatei, soluționarea întrebării despre cantitatea mărfii ce urma a fi eliberată. Eliberarea înghețatei în adresa agenților economici avea loc în felul următor: Țurcanu Maria personal sau prin intermediul unui expeditor, care acționa la indicația lui Țurcanu Maria, aduceau comanda de marfă la dispecerat și numeau în adresa cărei firme să se livreze înghețată și de ce sumă. Cineva din ele întocmea factura necesară, care era transmisă ori lui Țurcanu Maria ori unui 5 expeditor. Mai apoi, expeditorii în baza facturii primite de la ele sau de la Țurcanu Maria primeau marfa necesară la depozit și urmau să o ducă la punctul de destinație, unde urmau să o predea agentului economic, care era necesar să se semneze și să aplice ștampila drept confirmare în primirea înghețatei. Ulterior aceste facturi semnate și ștampilate li se predau lor. Mai apoi facturile în cauză, ca și toate celelalte facturi erau predate de ele lui Ganea Irina în contabilitate. Erau cazuri, cînd Ganea Irina primea din numele firmelor indicate mai sus facturi de expediție direct de la Țurcanu Maria. Apoi Ganea Irina după ce primea facturile date, avea obligația de a le verifica ca să fie în acestea prezente toate semnăturile și ștampila cumpărătorului. Ganea Irina primind facturile de livrare a înghețatei către cele 10 firme menționate mai sus, și verificîndu-le, adesea stabilea, că în acestea lipseau semnăturile cumpărătorului și ștampila firmei despre primirea înghețatei. Aceste facturi, Ganea Irina le întorcea lor ori lui Țurcanu Maria, deoarece știa că lucrează cu aceste firme, adică aducea de la ei marfă și în schimb le livra înghețată. Cînd aceste facturi erau restituite lor, apoi ele le dădeau lui Țurcanu Maria pentru ca dînsa să meargă la firmele indicate în factură că ele să semneze că au primit marfa. După ce, din spusele lui Țurcanu Maria, dînsa mergea la sediul acestor firme, unde acestea semnau și aplicau ștampila ca confirmare în primirea înghețatei, aceste facturi erau aduse iar lor, iar ele la rîndul său le predau lui Ganea Irina. Acele facturi care erau restituite de Ganea Irina la direct lui Țurcanu Maria, erau primite de ultima după ce se făceau însemnările cuvenite. Ulterior, Ganea Irina pe fiecare expeditor verifica, ca marfa primită de el de la depozit să fie toată predată la cumpărători. După ce efectua verificările necesare, Ganea Irina preda facturile de livrare, în contabilitatea societății la păstrare lui Terlețcaia Svetlana. În primăvara anului 2008 economista secției de desfacere Cristioglo Aliona cu șeful secției Liuc Ghenadie au depistat, că firmele reprezentate de Țurcanu Maria la primirea înghețatei au mari datorii, despre ce au comunicat conducerii SA „JLC”. Directorul a numit un control de serviciu pe cazul dat. În cadrul acestui control de serviciu, s-a stabilit, că expeditorii secției de realizare: S. Filatov, S. Prișcenco, V. Cocier, A. Solomaha și alții au primit de la depozit înghețata pentru firmele SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba Agro”, SRL „Legonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL ,,Nalad-ca-Comert”, dar de fapt nu au dus-o destinatarilor, au vîndut-o pe bani cheși, pe care i-au transmis lui Țurcanu Maria împreună cu facturile în cauză, care urma să facă mențiunile necesare despre primirea înghețatei și să le prezinte în contabilitate. Martorul Cristioglo Aliona a declarat că, din iulie 2002 și pînă în octombrie 2010, a lucrat la SA „ JLC” în funcția economist al secției de desfacere. În luna martie 2008, șeful secției desfacere Liuc Ghenadii a examinat lista debitorilor și a stabilit, că în jur de 10 agenți economici, au mari datorii față de SA „JLC” pentru înghețata primită. Ea era responsabilă doar de înregistrarea contractelor de livrare a bunurilor materiale semnate de SA „JLC” cu alți agenți economici. Cine concret îi aducea ei contratele menționate la înregistrare nu-și mai amintește. Nu poate afirma sau infirma, că astfel de contracte pentru înregistrare îi aducea și șefa secției 6 aprovizionare a SA „JLC” Țurcanu Maria. Ei i se aducea un exemplar al contractului pe care îl înregistra în registrul său. Despre datoriile debitoriale mari, Liuc Ghenadii a comunicat contabilului Svetlana Toma, contabilului-șef Tcaciova Ecaterina și directorului Jardan Vladimir. Pe faptul dat a fost numită o anchetă de serviciu. În cadrul anchetei de serviciu au fost ridicate facturile de livrare a mărfurilor de SA „JLC” în adresa debitorilor, au fost întreprinse măsuri pentru a stabili conducătorii acestor firme pentru a se discuta pe marginea datoriilor avute. În rezultat s-a stabilit, că două firme debitoare nu figurează a fi impozabili la Inspectoratul Fiscal și anume: SRL „Vicomang” și SRL „Guferon”. Personal a verificat informația în cauză și a stabilit, că într-adevăr aceste 2 firme nu figurau pe baza de date a Inspectoratului Fiscal ca agenți economici, care au trecut reînregistrarea. De crearea acestor datorii debitoriale era bănuită șefa secției aprovizionare a SA ,,JLC” Țurcanu Maria. Ea personal nu cunoaște careva cazuri de implicarea inculpatei în vînzarea înghețatei și primirea banilor de la expeditori. În cadrul acestui control Liuc Ghenadii a ridicat de la ea contractele semnate cu debitorii. Astfel de la ea au fost ridicate contractele semnate ître SA „JLC” cu următorii debitori: SRL „Guferon”, SRL „Incadens”, SRL ,,Policontract”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, SRL „Vicomang”, SRL „Provent-MT”, SRL „Cariba-Agro”. SRL „Alim-ML”, SRL „Ligonis-Exim” și SRL „Cariba-Agro”. După ce înregistra contractele, ea le dădea la fiecare agent economic cîte un cod din 5 cifre. La un agent economici putea să elibereze și 2 coduri, asta în cazul dacă aveau 2 magazine. Codul era necesar pentru a face comanda la marfă. Astfel agentul economic cînd suna la dispeceri, el numea codul. După cod dispecerul găsea în baza de date denumirea firmei, care era confirmată de cumpărător. Numai după aceasta se primea comanda și se întocmeau facturile de livrare a mărfii. Dacă firma nu avea cod, marfa acestora nu se elibera. După regula stabilită la SA „JLC”, expeditorii după ce livrau înghețata, zilnic predau facturile fiscale cu însemnările cumpărătorilor despre primirea mărfii la dispeceri. Acestea verificau să fie transmise lor toate facturile eliberate după ce la rîndul lor le transmiteau în contabilitatea SA ,,JLC” lui Ganea Irina care era persoana responsabilă de a duce evidența înghețatei livrate. Totodată, în cadrul urmăririi penale, martorul Cristioglo Aliona a declarat că, în cadrul controlului efectuai s-a stabilit, că Țurcanu Maria telefona pe expeditori cărora le spunea ce producție de înghețată să primească la depozit și unde s-o ducă. Banii pentru înghețata livrată de expeditori erau aduși lui Țurcanu Maria. La fel uneori dînsa telefona la dispecerii Locoman Nina, Vasilieva Svetlana și Starojuc Tatiana, cărora comanda eliberarea înghețatei în adresa anumitor agenți economici. Astfel dînsa spunea ce cantitate și în adresa cărui agent economic să se elibereze de la depozit. Aceștia în baza comenzii lui Țurcanu Maria întocmeau facturile fiscale necesare și se elibera cantitatea de înghețată solicitată. Informația dată a cunoscut-o de la Liuc Ghenadii și expeditorii secției: Prișcenco Vitalii, Filatov Serghei și alții, (vol.2, f.d.31-32). Analizînd declarațiile martorului Cristioglo Aliona date în ședința de judecată și în cadrul urmăririi penle instanța de judecată consideră că declarațiile ei date în cadrul ședinței de judecată nu sînt veridice, se combat cu materialele cauzei 7 penale și sînt date cu scopul de a o îngrădi pe inculpată de răspunderea penală, iar declarațiile ei date în cadrul urmăririi penale instanța de judecată le consideră veridice, ce corespund circumstanțelor cauzei și din aceste motive declarațiile date în cadrul urmăririi penale instanțe de judecată le ea în considerație la adoptarea sentinței. Martorul Podgurschi Alexandra Ion a declarat că din 2003 și pînă în septembrie 2009 a activat la SA ,,JLC” în calitate de casier. La 18 martie 2008, la locul ei de muncă s-a apropiat șefa secției aprovizionare a SA „JLC” Țurcanu Maria, care i-a spus că vrea să depună niște bani pe contul societății din numele unui agent economic. Pe o foaie pe care dînsa ia dat-o era înscrisă denumirea firmei SRL „Provent-MT” și rechizitele acesteia. Ea a întrebat-o de ce nu a venit stăpînul firmei date să depună banii, la ce dînsa i-a spus, precum că stăpînul a plecat de urgență, dar a promis ei să vină altă dată, și i-a lăsat ei și rechizitele pentru plată. Apoi a încasat de la SRL „Provent-MT” prin Țurcanu Maria suma de 16.950 lei și a întocmit bonul de plată seria DX nr. 687563 18 martie 2008, pe care l-a semnat în rubrica „semnătura casierului'". Apoi a întrebat-o pe Țurcanu Maria cine va semna în locul reprezentantului firmei „Provent-MT” la ce Țurcanu Maria a spus că va semna dînsa. În prezența ei Țurcanu Maria a făcut o semnătură în rubrica „semnătura beneficiarului”. O copie la bonul de plată în cauză ea l-a eliberat lui Țurcanu Maria. Apoi dînsa a plecat, iar ea s-a apropiat de contabila Toma Svetlana, care ducea contul firmei date și i-a comunicat despre încasarea banilor de la SRL „Provent-MT” prin Țurcanu Maria. În aceiași zi, peste o oră și jumătate de timp, de ea, la locul de muncă iar s-a apropiat Țurcanu Maria, care a spus, că a mai primit de la directorul SRL „Provent-MT” suma de 8320 lei și pe care i-a adus să-i predea în casa SA „JLC”. Ea a întrebat-o de ce nu a venit stăpînul firmei date să depună banii, la ce inculpata i-a spus că, stăpînul este plecat de urgență, dar a promis să vină altă dată și i-a lăsat ei banii și rechizitele pentru plată. Apoi a încasat de la SRL „Provent MT” prin Țurcanu Maria suma de 8320 lei și a întocmit bonul de plată seria DX nr. 687564 din 18 martie 2008, pe care l-a semnat în rubrica „semnătura casierului”. Din nou a întrebat- o pe Țurcanu Maria cine va semna în locul reprezentantului firmei SRL „Provent- MT” la ce Țurcanu Maria a spus că va semna dînsa. În prezența ei Țurcanu Maria a făcut o semnătură în rubrica ,,semnătura beneficiarului”. O copie la bonul de plată în cauză ea l-a eliberat lui Țurcanu Maria. Apoi dînsa a plecat, iar ea s-a apropiat de contabila Toma Svetlana, care ducea contul firmei date și i-a comunicat despre încasarea repetată a banilor de la SRL ,,Provent-MT” prin intermediul lui Țurcanu Maria. Alte încasări de bani de la SRL „Provent-MT” prin Țurcanu Maria nu a avut. Ea nu cunoaște administrația SRL „Provent-MT”. Martorii Prișcenco Victor, David Nicolai, Mezețchii Iurii, Filatov Serghei, Moroșan Lilian, Pușca Veaceslav, Cocier Vitalie au comunicat în ședința de judecată că, ei din anul 2004, unii din ei pînă în prezent, iar alții pînă anul 2008 au activat la SA ,,JLC” în calitate de expeditori în secția de realizare a înghețatei. În obligațiunile lor de serviciu întră primirea de la depozit a înghețatei, care era încărcată în automobilul specializat al întreprinderii lor după ce o transportau și o predau conform destinației la diferiți agenți economici situați în diferite sectorul din mun. Chișinău. 8 Achitarea pentru marfa livrată avea loc de către cumpărători prin transfer sau bani cheși pe loc eliberîndu-le bon de plată. Ce fel de înghețată și ce cantitate să ia de la depozit era menționat în factura de livrare, întocmită de secția de realizare conform solicitărilor agenților economici. Facturile de expediție se perfectează în 4 exemplare. Cu aceste facturi se deplasau la depozitul situat pe str. Valea Bîcului nr. 9 în mun. Chișinău pentru a primi înghețata. La fața locului după primirea înghețatei se semnau în facturile de livrare în rubrica ,,primit bunirile”. După livrarea mărfii, cumpărătorului îi elibera exemplarul 2 și 3, iar exemplarul 1 rămînea la ei, iar exemplarul 4 rămînea la șofer. Cumpărătorul se semna în facturile de expediție în rubrica ,,primit bunurile” și aplica ștampila sa. Ulterior exemplarul cu nr.1, în care era mențiunea despre primirea mărfii de un agent economic concret îl predau din nou în secția de desfacere, lăsîndu-l într-o mapă făcută pe numele fiecăruia din expeditori și din care dispecerii le luau și le predau în contabilitate. Începînd cu anul 2004 și pînă în vara anului 2008 de ei s-a apropiat șefa secției aprovizionare a SA „JLC” Țurcanu Maria care le-a spus că are nevoie de mijloace financiare pentru a procura materie primă pentru întreprindere și că cu acordul conducerii s-a convenit de a vinde înghețata la diferiți agenți economici, iar banii încasați să-i fie transmiși ei, iar ea îi va folosi la achiziționarea materiei prime. Tot ea le-a spus, că în facturile de livrare să introducă datele firmei care va spune ea, adică înghețata să fie eliberată pe numele firmei numite de ea și pe care nu trebuie livrată acestora, dar să vîndă oricărui agent economic. Dînsa sa obligat să facă mențiunea necesară despre primirea mărfii în factura de livrare din numele agentului economic pe numele căruia era întocmită factura de livrare. Ei a crezut-o și au acceptat propunerea ei. Ulterior dînsa cînd avea nevoie, îi telefona și le numea cantitatea de înghețată care urma să o primească de la depozit și să o vîndă și firma pe numele căreia să se facă factura de livrare. Ei făceau așa cum dînsa le spunea. Ei făceau comanda de înghețată pentru firma și suma numită de Țurcanu Maria la secția desfacere la dispecerii: Locoman, Starojuc și Vasilieva, unde primeau și facturile de livrare după ce mergeau la depozit unde primeau înghețata. Ulterior înghețata o vindeau la diferiți agenți economici și banii îi încasa în numerar. La care agenți economici vindeau înghețata nu-și amintesc. Banii încasați îi transmiteau lui Țurcanu Maria împreună cu factura de livrare, fără semnarea agentului economic despre primirea înghețatei. Țurcanu Maria primind banii și factura de livrare îi asigura, că va pune ștampila și semnătura la firma care era indicată în factură și o va preda la contabilitate pentru a fi scoasă marfa de pe ei. În perioada lunilor februarie 2006 - februarie 2008, primeau înghețată la depozitul situat pe str. Valea Bîcului nr. 9 de la depozitarii: Pleșca Liubovi, Muntean Tatiana și Soloșciuc Parascovia. Preventiv, după cum au menționat, la dispecerii Locoman Nina, Vasilieva și Starojuc Tatiana primeau facturile de livrarea în care la solicitarea lor era înscrisă cantitatea de înghețată ce urma să o primească și agentul economic în adresa cărora precum se va livra înghețata. Denumirea agenților economici în adresa cărora în perioada dată precum că livrau înghețată nu-și le amintesc, dar datele lor le primea doar de la Țurcanu Maria. 9 Așa dar, înghețata la rugămintea lui Țurcanu Maria de fapt o realizau prin mun. Chișinău la diferiți agenți economici, iar banii primiți în numerar, fără a-i încasa oficial, la acel moment nu aveam încă aparate de casă, îi predau lui Țurcanu Maria. Ei personal nu au primit de la ea careva sume de bani în calitate de mulțumire și la cel moment era încrezuți că acționează legal, adică cu coordonarea conducerii SA „JLC”. Toată suma primită pentru înghețata realizată ei o predau lui Țurcanu. În perioada dată efectuau și livrări de înghețată în adresa solicitanților, adică și la alți agenți economici ne indicați de Țurcanu Maria. La 17 aprilie 2008 toți expeditorii au fost invitați la șeful secției realizare a SA „JLC” Liuc Ghenadii, care i-a informat, că a ieșit la suprafață o sumedenie de livrări de înghețată pentru care agenții economici, care după facturi au primit-o, nu vor s-o plătească și aceștia spun că în realitate nu au primit înghețata. Lor li s-a spus să scrie cîte o explicație pe marginea livrării de marfa pe facturile pe care cumpărătorii spuneau cu nu au primit de la ei înghețata. Ei vizionînd acele facturi au înțeles că merge vorba despre livrările făcute la indicația lui Țurcanu Maria și a comunicat adevărul. Martorii Ungureanu Iurie, Castraveț Vasile, Andronovici Vasile, și Doroș Eugeniu au declarat în ședința de judecată că, din anul 2004 care din ei au lucrat, iar care din ei lucrează la SA ,,JLC” în calitate de șoferi în secția realizare a înghețatei. În obligațiunile lor de serviciu intră deplasarea împreună cu expeditorul la depozit, unde acesta primește înghețată care se încarcă în automobilul condus de ei, după ce la indicația expeditorului, ei conduceau automobilul la diferiți agenții economici, unde aceștia descarcă înghețata. La expeditor se află facturile de livrare a înghețatei primite în secția realizare a înghețatei. Ajungînd la destinație, cumpărătorul se semnează în factura de livrare în primirea și aplică ștampila sa. Apoi expeditorul lasă agentului economic un exemplar al facturii de livrare. Un exemplar al facturii expeditorul îi dă șoferilor, apoi se deplasează la alți agenți economici, unde procedura se repetă, și așa toată ziua. Procedura de fiecare dată este una și aceiași. La finele zilei de muncă, ei toate exemplarele sale ale facturilor de livrare le predau la dispeceri. Martorul Ungureanu Iurie a indicat în special că, încă la SA „Frigo” el ca șofer lucra cu expeditorul Solomaha Andrei, care a decedat la 12.05.2009, ulterior ei au activat împreună și la SA „JLC”. Achitarea pentru marfa livrată avea loc de către cumpărător prin transfer sau în numerar lui Solomaha Andrei. Ce fel de înghețată și cantitatea erau indicate în facturile de livrare întocmite de secția de realizare conform solicitărilor agenților economici în 4 exemplare. Cu aceste facturi ei se deplasau pentru a primi înghețata la depozitul amplasat pe str. Gura Bîcului, 9 în mun. Chișinău. La depozit Solomaha Andrei primea înghețata și se semna în facturile de în rubrica ,,primit bunurile”. După livrarea mărfii, expeditorul elibera cumpărătorului exemplarul 2 și 3, exemplarul 1 rămînea la el, iar exemplarul 4 îi dădea lui. Cumpărătorul se semna în facturile de expediție în rubrica ,,primit bunurile” și aplica ștampila acestuia. Ulterior expeditorul exemplarul cu nr.1 în care era mențiunea despre primirea mărfii de un agent economic concret le preda din nou în secția de desfacere lăsîndu-le într-o mapă specială făcută pe numele la fiecare din ei, care erau de dispeceri predate în contabilitate. 10 La începutul lunii decembrie 2005, de Solomaha Andrei, s-a apropiat șefa secției aprovizionare a SA ,,JLC” Țurcanu Maria, care i-a spus că are nevoie de mijloace financiare pentru a procura materie primă pentru întreprindere și că cu acordul conducerii s-a convenit de a vinde înghețata la diferiți agenți economici, iar banii obținuți ea să-i fie transmiși ei în numerar, iar ea îi va folosi la achiziționarea materiei prime. Tot ea a spus, că în facturile de livrare, datele firmei în adresa căreia, precum că se livrează înghețata vor fi comunicate de ea. Astfel, în facturi se scria, precum că înghețata se livrează unei firme numite de Maria Țurcanu. De fapt dînsa l-a rugat să vîndă înghețata oricărui agent economic și banii să-i dea ei și ea se obliga să facă mențiunea necesară despre primirea mărfii în factura de livrare din numele agentului economic pe numele căruia era întocmită factura de livrare. Solomaha a crezut-o și a acceptat propunerea ei. Despre acest lucru Solomaha l-a informat și pe el. Ulterior inculpata cînd avea nevoie, îl telefona pe Solomaha și-i numea cantitatea de înghețată care urma să o primească la depozit și să o vîndă. Tot ea îi spunea ce firmă să indice ca cumpărător în factura de livrare. El făcea așa cum dînsa îi spunea. Solomaha făcea comanda de înghețată pentru firma și suma numită de ea la secția de desfacere unde primea factura de livrare și apoi mergeau la depozit unde primeau înghețata. Ulterior Solomaha înghețata o vindea la diferiți agenți economici prin mun. Chișinău, fără facturi de livrare și primea de la acestea banii îi numerar. El conducea automobilul pe adresele indicate de acesta. La care agenți economici Solomaha vindea înghețata nu- și amintește. Banii încasați Solomaha îi transmitea lui Țurcanu Maria împreună cu 3 exemplare a Facturii de livrare, fără însemnarea agentului economic despre primirea înghețatei. Țurcanu primind banii și factura de livrare îl asigura, că va pune ștampila și semnătura la firma care era indicată în factură. A doua zi el primea de la Țurcanu Maria facturile de livrare în 2 exemplare cu însemnările cumpărătorilor despre primirea mărfii. Un astfel de exemplar și-l lăsa lui, iar unul i-l transmitea lui și pe care îl dădea în secția de desfacere a înghețatei. În perioadei lunilor decembrie 2005 - ianuarie 2008 cu Solomaha primeau înghețată la depozitul situat pe str. Valea Bîcului nr. 9 de la depozitarii: Pleșca Liubovi, Muntean Tatiana și Soloșciuc Parascovia, iar de la dispecerii Locoman Nina, Vasilieava Svetlana și Starojuc Tatiana, Solomaha Andrei primea facturile de expediție în care la solicitarea lui era înscrisă cantitatea de înghețatei ce urma să o primească și agentul economic în adresa căruia precum că va livra înghețata. Așa dar, la rugămintea lui Țurcanu Maria, Solomaha Andrei realiza înghețata la diferiți agenți economici, iar banii încasați în numerar îi transmitea lui Țurcanu Maria. La a 17 aprilie 2008 toți expeditorii și șoferii am fost invitați la șeful secției e realizare a înghețatei Liuc Ghenadii, care i-a informat, că a ieșit la suprafață mai multe livrări de înghețată pentru care agenții economici, care după facturi au primit-o dar nu vor să plătească și acestea spun că în realitate nu au primit înghețata, le-a spus la toți să scrie cîte o explicație pe marginea livrării de marfa pe facturile pe care cumpărătorii spuneau cu nu au primit înghețata. El vizionînd facturile în care el era menționat ca șofer, iar Solomaha ca expeditor a înțeles că merge vorba despre livrările făcute la indicația lui Țurcanu Măria și a comunicat adevărul. 11 În afară de declarațiile reprezentatului părții vătămate, martorilor, vina inculpatei în săvîrșirea infracțiunii se confirmă și cu materialele dosarului și anume cu: - procesul verbal de ridicare a documentelor de la SA „JLC” din: 03 februarie 2010, 08 iunie 2010, 14 iunie 2010, 22 iulie 2010 și 03 august 2010, de la SRL „Ligonis-Exim” din 06 iulie 2010, de la SRL „Melidan-Impex” din 16 iulie 2010, de la SRL „Cariba-Agro” din 22 iulie 2010, de la Camera înregistrări de Stat din 28 iulie 2010, de la BC „Mobiasbanca” din 19 august 2010, din BC ,,Energbank” din 20 august 2010; - rapoartele de expertiză tehnică a scrisului și a documentului nr.365 din 16 august 2010, nr. 365 din 20 august 2010, nr.386 din 23 august 2010, prin concluzia cărora se atestă faptul că pe facturile nerecunoscute de către firmele care figurează că SA „JLC au avut relații de colaborate, au fost falsificate prin aplicarea ștampilei cu folosirea tehnicii speciale de scanare și printare; - actul de revizie documentară a activității economico-financiara a SA ,,JLC” din 16 iulie 2010 potrivit concluziei căruia se atestă că „în rezultatul controalelor reconvenționale la firmele menționate privind relațiile economico-fmanciare cu SA „JLC” pentru perioada 01.12.2005 - 30.03.2008 au fost constatate cazuri cînd în evidența contabilă a SA „JLC” erau înregistrate facturi fiscale de livrare a producției lactate în care lipsesc semnăturile cumpărătorilor referitor la primirea marfei și (sau) aplicarea ștampilelor în aceste documente nu a fost recunoscută de ei și marfa nu a fost primită de către reprezentanții acestor firme în sumă totală de 570.234,07 lei, inclusiv: - SRL „Alims-ML” nu a primit de la SA „JLC” marfa indicată în 18 facturi fiscale în sumă totală de 284 554,66 lei; - SRL „Ligonis-Exim”, nu a primit de la SA „JLC” marfa indicată în facturi fiscale, care nu sunt semnate și nu sunt aplicate ștampila firmei, în sumă totală de 993,12 lei; - SRL „Policontract”, nu a primit de la SA „JLC” marfa indicată în facturi fiscale, în sumă totală de 74 177,81 lei; - SRL ,,Cariba-Agro”, nu a primit de la SA „JLC” marfa în sumă totală de 10451,29 lei. –SRL ,,Melidan-Impex” nu a fost primită marfa de la SA ,,JLC” în sumă totală de 11348,85 lei; - SRL ,,Incadens” nu a primit de la SA „JLC” marfa în sumă de 48.877,06 lei; - SRL ,,Nalad-ca-Comerț” nu a fost primită marfa de la SA ,,JLC” în sumă totală 26.831,28 lei; În cadrul controlului s-a stabilit, că SA ,,JLC” a livrat producție SRL ,,Guferon” în sumă de 24 518.10 lei, care la momentul livrării marfei era înregistrată în calitate de fantom. Din motivul neprezentării la control a documentelor contabile a SRL „Vicomang” și SRL „Provent-MT”, aferente relațiilor economice cu SA „JLC”, întru confirmarea sau infirmarea procurărilor, livrărilor și achitării producției, revizia nu a putut aprecia suma prejudiciului cauzat societății, livrările în adresa acestor firme conform datelor evidenței contabile prezentate de către SA ,,JLC” au constituit 12 920.735,73 lei, inclusiv: SRL „Vicomang” - 179 696,99 lei și SRL „Provent-MT” - 741 038,74 lei. Procurările de bunuri materiale de la acestea au constituit 470 965,48 lei, inclusiv de la: SRL „Vicomang” – 105.284,0 lei și SRL „Provent-MT” – 365.681,48 lei. Au fost achitate în casa SA ,,JLC” de către SRL „Provent-MT” – 25.270 lei. Datoria acestor firme față de SA ,,JLC” la situația 31.05.2010 constituie 424.500,25 lei, inclusiv: SRL „Vicomang” – 74.412,99 lei și SRL „Provent-MT” – 350.087,26 lei; - procesul verbal de confruntare din 25 iulie 2011 între Filatov Serghei și Țurcanu Maria, între Prișcenco Victor și Țurcanu Maria, procesul-verbal de confruntare din 27 iulie 2011 între Toma Svetlana și Țurcanu Maria, între Tcaciova Ecaterina și Țurcanu Maria, în cadrul cărora Filatov Serghei, Prișcenco Victor, Toma Svetlana și Tcaciova Ecaterina și-au susținut declarațile sale date anterior în calitate de martori. Referitor la plîngerea avocatului Rodion Tocan din 26.08.2011 instanța de judecată a constatat că cauza penală nr. 2009428003 a fost pornită la 23.12.2008 de către procurorul mun. Chișinău în baza elementelor infracțiunii, prevăzute de art. 195 alin. 2 din CP, iar la 14.07.2011 de către SUP aș CGP mun. Chișinău a fost pornită cauza penală nr.2011011165 în baza elementelor infracțiunii, prevăzute de art. 361 alin. 2 lit. b, d din CP. Respectiv inculpata nu a fost pusă sub învinuire de două ori pentru una și aceeași faptă. Astfel, Țurcanu Maria Gheorghe, prin acțiunile sale intenționate, dobîndind ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu, a săvîrșit escrocheria, adică infracțiunea prevăzută de art.190 alin.5 din CP. Tot ea, prin acțiunile sale intenționate, confecționînd, deținînd și folosind documente oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice if juridice, a săvîrșit infracțiunea, prevăzută de art. 361 alin. 2 lit. b), d) din CP. Acțiunea civilă a părții vătămate SA „JLC”, în valoare de 1.018.252,40 lei, urmează a fi admisă pe deplin.
Avocatul Mihail Popescu și inculpata au declarat apeluri, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultima să fie achitată. Apelanții au invocat că vina incriminată inculpatei nu este dovedită. Majoritatea martorilor în cauză, care direct erau implicați în livrarea înghețatei SA „JLC” (șoferi, expeditori, dispeceri, șeful secției, contabili) sunt lucrători și pînă în prezent ai societății. Materialele dosarului demonstrează, că de la bun început în depistarea faptului au fost implicați doar colaboratori ai SA „JLC” (comisia, actul de revizuire, concluzii ș.a.m.d.). În cauza dată n-a fost efectuată expertiza contabilității. Declarațiile martorilor în ședința judiciară confirmă poziția inculpatei că dînsa nu avea nici o atitudine în privința realizării mărfii (înghețatei), cu excepția unor cazuri de barter, care erau în strictă evidență. Doar 2 expeditori: S. Filatov și V. Prișcenco au declarat că banii primiți de la șoferi îi transmiteau inculpatei. Este real, 13 că acești 2 expeditori nu puteau altfel să declare, deoarece în caz contrar ei erau atrași la răspunderea penală. Se crează o situație, cînd organul de urmărire penală altă cale nu avea, deoarece le trebuia dovezi contra inculpatei. Apare întrebarea: cu ce persoane necunoscute a însușit inculpata bunurile SA „JLC”, cînd sunt cunoscuți șoferii, expeditorii, dispecerii, contabilii și conducerea secției de realizare. Absolut just condamnata ridică întrebarea: ce sistemă de control, verificare, juridică ș.a. are SA „JLC”, dacă în timp de peste 4 ani, nu s-a depistat (sau special nu s-a dorit) aceste fapte. În sentința se indică precum că în ședința judiciară martorii S. Vasilova, T. Starajuc și N. Lacoman au declarat că inculpata personal sau prin intermediul unui expeditor, care acționa la indicația ei M. Țurcanu, aduceau comanda la dispecerat și numeau în adresa cărei firme să se livreze înghețată și de ce sumă. Factura era întocmită și transmisă inculpatei ori unui expeditor. Ulterior, după realizarea mărfii facturile li se predau ei, iar mai apoi transmise în contabilitate. Aceste afirmații nu corespund cu declarațiile din procesul verbal. Așa T. Starajuc a declarat (f.d.94), că inculpata, nu a adus la dispecerat careva comenzi. În baza comenzilor el întocmea facturi pe care le transmiteam expeditorilor. La întrebarea apărătorului inculpatei către el nu s-a adresat niciodată ca să-i fac vreo comandă. În sarcina economiștilor este controlul achitărilor pentru marfa livrată. Martorul N. Lacoman în ședință a declarat (f.d.65), că pe inculpată personal nu o cunoaște. Facturile fiscale erau întocmite în baza codurilor agenților economici și transmise expeditorilor. Pe Prișceno și Filatov îi cunoaște, însă ei nu i-au spus niciodată despre facturile transmise inculpatei. Martorul S. Vasilieva a declarat (f.d. 68), că nu au fost cazuri, cînd inculpata îi aducea facturi, cu excepția pe barter. În sentință este indicat, precum că martorul A. Podgurschi, casier la SA „JLC” a declarat că inculpata personal, în lipsa reprezentantului firmei ,,Provent-MT” la 18.03.2008 a introdus în casă 16.950 lei, iar peste o oră încă 8320 lei și s-a semnat în bonul de plată. Real în ședință, martorul A. Podgurschi a declarat (f.d. 68), că în primăvara anului 2007, contabila S. Toma i-a comunicat că un reprezentant dorește să achite o sumă de bani. La casă a venit inculpata cu o persoană și reprezentantul firmei a introdus banii. Peste o perioadă de timp aceiași persoană a mai depus bani. Documentele au fost întocmite. Cine a iscălit bonul nu ține minte. Tot ea, a declarat, că din vorbe cunoaște că expeditorii primeau bani pe marfa, însă nu cunoaștecui îi transmiteau. În sentința în confirmarea învinuirii se face trimitere la declarațiile martorilor V. Prișcenco, D. Nicolai, I. Mezețchii, S. Filatov, L. Moroșan, V. Pușca, V. Cocier, precum că în perioada an. 2004-2008 de ei s-a apropiat inculpata care le-a spus că are nevoie de bani pentru a procura materie primă și cu acordul conducerii ei trebuie să realizeze înghețată la diferiți agenți economici, iar banii să-i transmită ei. Tot ea, le-a spus, ca în facturi să introducă firmele numite de dînsa. Ei au crezut-o și au acceptat propunerea ei. Banii încasați îi transmiteau inculpatei împreună cu facturile de livrare. 14 Declarațiile martorilor indicați cu excepția d-nilor V. Prișcenco și S. Filatov nu corespund procesului verbal și anume: Martorul V. Pușca a declarat (f.d. 70), că de la inculpată nu a primit nici o comandă și nici facturi. Au fost cazuri cînd V. Prișcenco și S. Filatov le-au dat indicații de realizare a înghețatei, dar banii și facturile le transmitea lor. Cu expeditorii indicați în perioada an. 2005 - 2006 a făcut vreo 10 ture. Firmele din rechizitoriu, nu le ține minte. Cînd primea facturile, ei verificau să fie și ștampila și semnătura. A fost o singură dată cînd le-a întors factura. Martorul I. Mezețchii a declarat (f.d. 71), că pe inculpată personal nu o cunoaște. V. Prișcenco și S. Filatov l-a rugat să realizeze înghețata, dar nu în adresa firmelor din facturi. Banii și facturile le dădea lor, iar ei îi întorceau facturile semnate și ștampilate. El nu a anunțat conducerea despre indicațiile lui V. Prișcenco și S. Filatov. Martorul L. Morosan a declarat (f.d. 67) că, pe inculpată nu o cunoaște. S.Filtaov și V. Prișcenco îi dădeau indicații de realizare a mărfii, iar banii îi transmitea lor. Așa operații au fost de 5-6 ori. D-nul G. Liuc, șeful lui, cunoștea despre cele spuse de el. Martorul David Nicolae a declarat (f.d. 95) că, indicații de realizare a înghețatei primea de la V. Prișcenco și S. Filatov, iar banii și facturile le transmitea lor. S. Filatov și V. Prișcenco spuneau că banii trebuie pentru a acoperi cheltuielile secției de aprovizionare. De asemenea, în sentință se face trimitere la martorii I. Unugureanu, V. Castraveț, V. Andronovici și E. Doroș care au declarat despre procedura de realizare a înghețatei împreună cu expeditorii. Mai departe, în sentință se face trimitere la declarațiile d-lui I. Ungureanu, precum că inculpata l-a rugat pe dînsul și expeditorul A. Solomaha (decedat în 2009) să ralizeze înghețata agenților economici, iar banii să- i transmită ei. Banii încasați A. Solomaha îi transmitea împreună cu facturi inculpatei. Inculpata primind banii și factura îl asigura, că va pune ștampila și semnătura la firmă care era indicată în factură. A doua zi el primea de la inculpată facturile în 2 exemplare, unul și-l lăsa lui, iar altul îl tramsitea în secția de desfacere a înghețatei. Declarațiile martorilor indicați în ședință nu corespund cu cele din sentință și anume: Martorul V. Castraveț a declarat (f.d. 75) că, împreună cu expeditorul David Nicolae a lurcat șofer din 2007 pînă în 2010. Pe inculpată nu o cunoaște. El n-a auzit de la expeditor, că primește bani cheș de la agenți economici. Lui, nici un expeditor, și nici un șofer nu i-a spus că duc marfa la alți agenți economici decît cei indicați în facturi. Martorul V. Andronovici a declarat (f.d. 74) că, lucrează împreună cu expeditorul S. Filimonov. El n-a văzut la S. Filatov bani, dar el avea o geantă cînd intra în secția de aprovizionare, însă nu cunoște în ce birou se ducea. În privința cazurilor date, niciodată n-a vorbit cu șoferi și expeditori. Martorul E. Doroș a declarat că, a lucrat șofer. Pe inculpată o cunoaște. Indicații în privința realizării înghețatei primea de la expeditorul S. Filatov. Erau cazuri cînd înghețata o realiza altor agenți economici. Cui îi transmitea banii expeditorul, nu cunoaște. Pe parcursul activității lui, inculpata nu i-a dat niciodată indicații unde să 15 ducă marfa. În discuția cu expeditorul S. Filatov, el niciodată nu a pomenit de numele de familie a inculpatei. Inculpata nu a eliberat niciodată înghețată. Martorul I. Ungureanu a declarat (f.d. 72-73) că, activează din 2004 la SA „JLC” în calitate de șofer cu expeditorul A. Solomaha. Expeditorii, pentru marfa vîndută contrar facturilor primeau bani în numerar. El personal niciodată n-a predat banii în casă ci îi transmitea expeditorilor. El cu Solomaha a lucrat vreo 7-8 ani și îndeplinea indicațiile lui. El a aflat de la A. Solomaha că banii îi transmitea inculpatei înainte de anchetarea cazului. A fost un caz, cînd Solomaha s-a urcat în microbuz unde se afla inculpata. O deosebită atenție merită trimiterea (motivarea) în sentință la declarațiile martorului A. Zagurscki, director a 2 firme „Alims-ML” SRL și „Ligonis-Exim” SRL, care a declarat, că pe inculpată o cunoște ca șefa secției de aprovizionare. SA „JLC” avea datorii pentru etichetele livrate înjur de 100.000 lei. La propunerea inculpatei, el i-a eliberat din numele ambelor firme procuri pe numele ei pentru a primi de la SA „JLC” înghețată. Ulterior înghețata el o vindea la diferiți agenți economici. În toamna an. 2007 o persoană necunoscută l-a amenințat că are datorii la SA „JLC” 50.000 lei și trebuie achitate. Ulterior a fost chemat la director și i s-a spus că datoria trebuie achitată. Astfel, poate spune cu certitudine că firma „Alims-ML” n- a primit marfa de la SA ,,JLC” în suma de 284.554 lei, pe 13 facturi fiscale (concret se face trimitere la rechizitele facturale). Deasemnea n-a primit marfa de la SA „JLC” încă pe 11 facturi în sumă de 113.993 lei (facturile sunt indicate). Declarațiile din sentință corespund cu cele din ședință și anume: A. Zagurscki a declarat (f.d. 97, 98) că avea cu SA „JLC” relații economice, livrau etichete, iar ei se achitau cu producție. Directorul Iordan i-a comunicat să lucreze cu inculpata deoarece ea răspunde de producere. După cum se vede din procesul verbal, A. Zagurscki n-a declarat despre transmiterea facturilor inculpatei pe numele ei și numele ambelor firme. Pînă astăzi, datoria nu este achitată. Apare întrebarea ce atitudine are inculpata către aceste datorii. Nici o factură din cele indicate în sentință nu este pe numele inculpatei și nu sunt semnate de ea. În sentință se face trimitere la declarațiile martorului O. Buga care a mărturisit despre încheierea contractului și datoria firmei „Nalad-ca-Comerț” SRL față de SA „JLC” la data de 31 mai 2010 în suma de 360.950 lei. Cu certitudine declara, că în perioada ianuarie-februarie 2008 n-a primit marfă în sumă de 26.831 lei pe 7 facturi fiscale. Nu cunoaște cine a primit marfa și falsificat facturile. Este adevărat faptul, că O. Buga și inculpata nu conosc despre întocmirea acestor facturi și cine a primit marfa în sumă de 26.831 lei, însă nu este clar ce s-a întîmplat cu datoria firmei de 360.950 lei și de la cine trebuie încasată. O. Buga niciodată n-a declarat că i-a transmis bani inculpatei. Analogice declarații au depus și V. Ctitor (SRL „Cariba-Agro”). În sentința se face trimitere la declarațiile martorului N. Lukarevskaia care după părerea instanței argumentează învinuirea inculpatei. Însă, N. Lukarevskaia a descris un episod care cu adevărat demonstrează că inculpata nu era implicată în aceste combinații de sustragere a bunurilor SA „JLC”. 16 Dînsa, doar pentru 300 lei a semnat pachetul de documente a firmei „Guferon” primind blancurile facturale. Încă din 2004 Procuratura Generală, în persoana d-lui A. Casir, și CPs Centru cunoșteau despre activitatea SA „JLC”, dar nimic n-au întreprins. Nici un document la care se face trimitere în declarațiile martorului în cauză, - nu este semnat de inculpată. Declarațiile martorilor indicați în sentință: V. Fiodorov, V. Romanaschii, L. Gaiducov, S. Sadicova, V. Hîncu, nu prezintă nici o atitudine față de învinuirea inculpatei. O deosebită atenție merită declarațiile martorului G. Liuc, șeful secției de livrare a producției în perioada 2005-2008, adică în timpul reflectat în cauza penală. Instanța în sentință s-a limitat doar la 4 propoziții, concluzionînd că au fost cazuri cînd se elibera înghețată în baza facturilor prezentate personal inculpată. În ședința judiciară martorul G. Liuc a declarat (f.d. 119,120) că, echipajele de șoferi și expeditori primeau înghețată în baza facturilor și o realizau agenților economici, facturile se întocmeau la contabilitate unde erau verificate și controlate. Odată în săptămînă se convocau ședințe operative și dădeau darea de seamă. Expeditorii se supun nemijlocit șefului secției de desfacere. Nimeni din expeditori nu i-au spus că au transmis bani inculpatei. Nu poate să spună cum s-a acumulat datoria de peste un milion de lei. Inculpata avînd experiență de muncă putea să sune la secția de desfacere, pentru a elibera înghețată, dar oricum era necesar prezentarea contractelor. În așa mod concluzia instanței judiciare cu privire la învinuirea inculpatei nu corespunde cu materialele cauzei. Nici o acțiune procedurală cu participarea inculpatei nu demonstrează că ea a întocmit, semnat sau a primit bani pe documentele respective (facturile fiscale). Așa numita falsificare a facturilor fiscale, nu este altceva decît o concluzie pripită, neargumentată, versiunea a 2 expeditori pentru a evita personal de răspunderea penală. Această variantă, inițiată de acești 2 expeditori Filatov și Prișcenco a fost preluată de șeful secției de desfacere G. Liuc și contabilii în cauză, cu același scop - a evita răspunderea penală. Acțiunile acestor persoane cu funcții de răspundere, care o perioadă de 4 ani, inclusiv direcția juridică n-au depistat absolut nimic (după afirmarea lor). Este clară și înțeleasă evitarea personală de răspundere.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2014, apelurile au fost admise, sentința casată și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Țurcanu Maria Gheorghe a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către inculpată. Instanța de apel a constatat că Țurcanu Maria este învinuită de faptul că, activînd în funcția de șefă a Secției aprovizionare a SA ,,JLC”, situată în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat urmărind scopul dobîndirii ilicite a 17 bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de la 24 noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, prin abuz de încredere și înșelăciune, folosind situația de serviciu, a solicitat eliberarea de la depozit în temeiul facturilor fiscale de livrare de către SA „JLC” a înghețatei în adresa SRL „Vicomang” în sumă de 74.412,99 lei, în adresa SRL „Incadens” în sumă de 48.877,06 lei, în adresa SRL „Guferon” în sumă de 24.518,10 lei, în adresa SRL „Provent-MT” în sumă de 350.087,26 lei, în adresa SRL „Policontract” în sumă de 74.177,81 lei, în adresa SRL „Melidan-Impex” în sumă de 11.348,85 lei, în adresa SRL „Cariba-Agro” în sumă de 10.451,29 lei, în adresa SRL „Ligonis-Exim”, în sumă de 113.993,12 lei, în adresa SRL „Alims-ML” în sumă de 284.554,66 lei, în adresa SRL „Nalad-ca-Comerț” în sumă de 26.831,28 lei, marfă pe care la indicația ei au primt-o expeditorii de la secția de desfacere a SA „JLC”, pe care au realizat-o unor persoane juridice nestabilite de organul de urmărire penală, pentru ce a încasat bani în numerar în valoare de 1.019.252,40 lei, pe care i-a însușit, iar în contabilitatea societății a prezentat aceleași facturi, în care de ea erau contrafăcute semnăturile și ștampilele, ca fiind din numele societăților nominalizate, precum că ele au primit producția indicată în facturi, cauzînd astfel SA „JLC” o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Tot ea, activînd în funcția de șefă a Secției aprovizionare a SA „JLC”, situată în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de la 24 noiembrie 2004 pînă la 11 martie 2008, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, pe adresa mai sus indicată, a confecționat mai multe facturi de livrare a bunurilor de la SA „JLC” către SRL „Policontract", de SA „JLC” către SRL „Guferon”, în care au înscris date vădit false, precum că acestora li se livrează o anumită cantitate de înghețată, după ce a falsificat semnăturile din numele persoanelor responsabile a acestor firme, precum că acestea au recepționat înghețata în rubricile: ,,primit bunurile”, au aplicat pe acestea și ștampile false din numele cumpărătorilor, ulterior marfa fiind comercializată, iar banii în sumă totală de 1019252,40 lei au fost însușiți. Tot ea, activînd în funcția de șefă a Secției aprovizionare a SA „JLC”, situată în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr. 90, intenționat, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în perioada de timp de la 24 noiembrie 2004 pînă Ia 11 martie 2008, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, pe adresa mai sus indicată, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Provent-MT” în bonurile de plați DX 687563 din 18 martie 2008 și DX 687564 din 18 martie 2008, despre predarea la SA „JLC” - sumei de bani în mărime de 25270 lei, a contrafăcut semnătura managerului SRL „Provent-MT”, în contractele de vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețatei: nr. 596/06386 din 20.02.2006 și 17 mai 2006, precum ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Provent-MT”, contrafăcut semnătura managerului SRL „Guferon” în contractul de vînzare - cumpărare - produselor lactate și înghețatei nr. 344/08607 din 09 martie 2006, precum ca fiind semnat între SA „JLC” și SRL „Guferon”, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Incadens”, contractul de vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețatei nr.707/11659 din 18 09.06.2006 precum că semnat între SA „JLC” și SRL „Incadens”, au contrafăcut semnătura managerului SRL „Cariba-Agro”, în contractul de vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețatei nr 2764/09551 79.08.2005, încheiat între SA „JLC” și SRL „Cariba-Agro”, iar în facturile de expediție DH 002988 din 29 mai 2006, DM 298026 din 23 iunie 2006, BP 621267 04 noiembrie 2007, DN 218251 din 23 aprilie 2007, BP 621269 din 10 iulie 2007 BP 621270 din 28 septembrie 2007, BP 621272 din 04 noiembrie 2007, BP 273 din 18 decembrie 2007, a introdus date vădii false, precum că SRL „Provent-MT”, a livrat în adresa SA ,,JLC”, diferite bunuri materiale, după care au contrafăcut semnătura reprezentantului firmei date și au aplicat ștampila falsă peste acestea, astfel cauzînd SRL „JLC”, o daună materială în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a reținut că, fiind audiată atît în ședința instanței de fond, cît și în ședința instanței de apel, inculpata vina nu a recunoscut-o și declarat că funcția sa era de a aproviziona combinatul cu marfă și nu a avut nimic cu procesul de livrare a producției. Este imposibil ca în secția de realizare a mărfii să se fi produs asemenea datorie, deorece în fiecare zi era făcută darea de seamă, iar șeful secției verifica în fiecare zi existența datoriilor. Aceste datorii au fost ascunse la insistența directorului. Conform actului de expertiză, întreprinderea „Alins” SRL, neagă faptul că ar fi primit suma de 350.000 lei și a indicat că nu a primit marfă, însă anume în anul 2008 de la întreprinderea dată este achitată suma de 10.000 lei față de SA „JLC”, dînsa în această perioadă nu activa, deoarece a fost eliberată în anul 2008. Revizia a fost efectuată de aceleași persoane care s-au ocupat permanent cu ducerea evidenței de aprovizionare, iar aceste persoane au fost numite anume de către directorul Jardan. Dînsa a fost eliberată în anul 2008. În anul 2011 a fost efectuat un raider, privind falsificarea și faptul că producția la combinat nu era luată la evidență, doar 40 % din producție a fost luată la evidență. Cineva a falsificat facturile date, iar ea la acel moment deja nu mai activa. Cu actele Comisiei de Cenzori nu este de acord, dar nu le-a contestat, deoarece numai activa la SA ,,JLC”. Cercetînd probele administrate pe caz, instanîa de apel a statuat că acestea nu demonstrează într-un careva mod, vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunilor incriminate, iar învinuirea înaintată ei are un caracter neclar și neprobat, astfel încît instanța de fond a făcut concluzia privind prezența în acțiunile inculpatei a elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate pripit și neîntemeiat. În cadrul judecării cauzei penale în instanța de apel, prin încheierea din 25.04.2013, s-a dispus efectuarea expertizei contabilității întreprinderii „JLC” SA, cu înaintarea față de experți a unor anumite întrebări. Astfel, conform raportului de expertiză contabilă nr. 143 din 27.01.2014, s-a stabilit că la situația 21.03.2008, conform datelor contabilității a SA „JLC”, au fost înregistrate datorii ale agenților economici față de SA „JLC” în suma totală de 2.293 461,70 lei, inclusiv: SRL „Vicomang” - 74.412,99 lei; SRL „Incadens” - 48.338,82 lei; SRL „Guferon” - 23.991,59 lei; SRL „Provent-MT” - 350.087,26 lei, SRL „Policontract” - 133.499,15 lei, SRL „Melidan-Impex” - 5006,05 lei, SRL „Ligonis- Exim” - 375.873,76 lei, SRL „Alims-ML” - 347.576,43 lei, SRL „Nalad-Ca-Comerț” 19 - 934.725,65 lei și datoria SA „JLC” față de SRL „Cariba-Agro” în sumă de 164.959,10 lei. În materialele dosarului penal, informațiile prezentate suplimentar, careva documente ce confirmă primirea de către Țurcanu Maria, a bunurilor materiale de la SA ,,JLC” și ulterior livrate SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba- Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț” – lipsesc. În materialele dosarului penal, documentele suplimentare prezentate pentru efectuarea investigațiilor, careva documente justificative, ce confirmă primirea mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la SRL „Vicomang”, SRL „Incadens” SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca- Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la 21.03.2008 – lipsesc. În materialele dosarului penal, careva documente justificative, ce confirmă introducerea în casieria SA ,,JLC” a mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba- Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la 21.03.2008 – lipsesc. Conform registrului contabil, pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, selectat de SA „JLC”, pe numele lui Maria Țurcanu, datoria acesteia față de întreprindere la situația 20.03.2008, a constituit 1792,07 lei, stinsă integral prin reținere din contul salariului la 31.03.2008. Deci, concluzia pe care s-a axat instanța de fond la adoptarea soluției sale, este una pripită și combătută integral prin raportul de expertiză nr. 143 din 27.01.2014. Specific acestei situații, este faptul că instanța de fond s-a bazat în exclusivitate pe presupunerile înaintate în actul de învinuire, axîndu-se doar pe declarațiile reprezentantului părții vătămate, cît și ale martorilor, acestea fiind copiate direct din rechizitoriu. Declarațiile martorilor Ganea Irina, Toma Svetlana, care ocupau funcția de contabili în cadrul SA „JLC” și care indică că de către inculpată erau prezentate unele facturi de la agenții economici SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba- Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, marfa fiind livrată în adresa acestora, ulterior expeditorii prezentau lui Țurcanu Maria facturile și banii pentru înghețată și altă marfă, care era livrată la alte întreprinderi, nu pot fi luate în considerare, deoarece pe cazul de față nu s-a adeverit faptul dat. Or, în atribuțiile funcționale ale inculpatei nu intra prezentarea facturilor, obligațiune care ține de activitatea expeditorilor. Mai mult, declarațiile acestor martori se combat integral cu rezultatul raportului de expertiză nr. 143 din 27.01.2014, conform căruia în materialele dosarului penal, careva documente justificative, ce confirmă primirea mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la SRL „Vicomang”, SRL „Incadens” SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca- 20 Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la 21.03.2008, lipsesc, totodată lipsesc și careva acte ce ar confirma introducerea în casieria SA ,,JLC” a mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria. În sensul dat se reține că, conform „instrucțiunii de funcție a șefului secției aprovizionare tehnico- materială”, aprobată de directorul SA „JLC” la 26.11.2005, semnată de persoana cu funcție Țurcanu Maria, în atributiile de funcție a acesteia intră următoarele: p.2.1: organizează aprovizionarea necesarului tehnico-material de calitate și la preț eficient pentru activitatea de producere a întreprinderii; p.2.2: organizează elaborarea planurilor curente, de perspectivă, balanțele aprovizionării tehnico-materiale a programelor de producere a întreprinderii; p.2.3: asigură crearea rezervelor necesare producerii în conformitate cu normele de cheltuieli progresive aprobate; p.2.4: asigură pregătirea încheierii contractelor cu furnizorii, convine asupra condițiilor și termenilor de livrare, studiază posibilitatea și face propuneri privind stabilirea relațiilor de livrare a bunurilor tehnico-materiale de lungă durată; p.2.5: organizează studiul permanent a informațiilor operative de marcheting, reclame, a propunerilor privind resursele de diferite feluri; p.2.6: face propuneri privind utilizarea eficientă a încăperilor depozitelor, verifică utilizarea după destinație a spațiilor date în arendă; p.2.7: asigură aprovizionarea, primirea, descărcarea la depozit a bunurilor tehnico-materiale în conformitate cu condițiile contractelor încheiate, verifică cantitatea, calitatea, sortimentul; p.2.8: în caz de încălcare de către furnizori a condițiilor contractelor, perfectează pretenții față de ei, asigură rectificarea modificărilor în contracte; p.2.9: asigură controlul asupra stării rezervelor de materiale, le completează operativ, respectă limitele de eliberare (predare-primire) după destinație în subdiviziunile întreprinderii; p.2.10: coordonează elaborarea și implementarea măsurilor privind eficacitatea utilizării bunurilor materiale, micșorarea cheltuielilor de transport și păstrare; p.2.11: organizarea lucrului rațional a depozitelor, întreprinde măsuri asupra majorării nivelului de mecanizare a lucrului în depozit și asigurare tehnică, asigură respectarea normelor de protecție a muncii, tehnica securității și antiincendiară; p.2.12: organizează evidența bunurilor materiale la depozit cu utilizarea tehnicii de calcul computerizate; p.2.13: asigură completarea tabelelor de evidență a timpului de muncă a lucrătorilor, întocmește dările de seamă conform modului, termenilor de prezentare stabilit la întreprindere; p.2.14: conduce cu lucrătorii secției și serviciilor, verifică respectarea de către acestea a disciplinei de muncă, regulilor interne de muncă, petrece măsuri de educație în colectiv; p.2.15: înaintează propuneri de stimulare materială a lucrătorilor care s-au evidențiat, privind aplicarea sancțiunilor disciplinare de încălcare a disciplinei de muncă și producere. Deci, în atribuțiile funcționale ale inculpatei nu se regăsesc nicidecum transmiterea sumelor de bani, precum și transmiterea facturilor fiscale de la clienții SA „JLC”, după cum i se incriminează. Astfel, nu pot fi reținute nici declarațiile martorilor Vasilieva Svetlana, Starojuc Tatiana și Locoman Nina, că înghețată a fost eliberată expeditorilor, care de facto au realizat-o la alți agenți economici, iar banii și facturile le transmiteau inculpatei, în contextul dat fiind menționabil faptul că eliberarea precum și perfectarea facturilor de expediție pentru marfă intra însuși în obligațiunea dispecerilor. 21 Șeful secției aprovizionare Țurcanu Maria, nu avea asemenea obligațiuni, de a elibera de la depozitul SA „JLC” marfa indicat în factură, cu indicarea cărui anume agent economic este destinată. Însuși semnarea contractelor de vînzare-cumpărare cu alți agenți economici revine persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul SA „JLC”, nemijlocit directorului întreprinderii, astfel încît inculpata nu putea avea influiență în acest sens, mai mult ca atît că eliberarea mărfii de la depozit era efectuat în baza comenzilor de la agenții economici, ulterior fiind întocmite facturile de către dispeceri, marfa fiind eliberată de la depozit anume în baza acestor facturi. Or, nu putea fi eliberată marfa din depozit agentului economic fără a fi indicată destinația, cantitatea și prețul acesteia. Datoriile indicate ale SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, față de SA „JLC”, de asemenea nu s-au adeverit a fi formate din vina inculpatei. Datoria totală a acestora față de SA „JLC” constituia alta, de 2.293.461,70 lei, conform raportului nr. 143 din 27.01.2014. În acest sens, organul de urmărire penală nu a administrat careva probe scrise ce ar confirma faptul că datoria dată a fost formată anume din vina inculpatei. Mai mult, la materialele cauzei a fost anexat actul de revizie documentară a activității economico-financiară a SA „JLC” din 16.08.2010, conform cărui întreprinderile sus vizate nu au recepționat marfa indicată, iar valoarea totală a mărfii livrate fiind alta, de 570.234,07 lei. În afară de actul vizat, care deși este unul controversat și neconfirmat prin careva date contabile concrete, alte acțiuni procesuale specifice contabilității nu au fost efectuate, întreaga învinuire în acest sens, axîndu-se exclusiv pe declarațiile martorilor și a reprezentantului părții vătămate, care însă se combat între ele și vin în contradicție totală cu rezultatele expertizei contabilității, conform căreia careva documente ce confirmă primirea de către Țurcanu Maria a bunurilor materiale de la SA ,,JLC” și ulterior livrate SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba- Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims- ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț” – lipsesc. La dosar este anexat registrul contabil pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, pentru perioada decembrie 2005, 2006, 2007, 2008, selectat de SA „JLC” pe numele lui Maria Țurcanu. Contul contabil 227, este destinat generalizării informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor lucrătorilor față de întreprindere. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă datoriile personalului față de întreprindere la finele perioadei de gestiune. Astfel, la data de 01.12.2005, datoria lui Țurcanu Maria față de „JLC” SA a constituit 2894,32 lei, iar în perioada lunilor decembrie 2005-2008, din casieria SA „JLC”, pe numele ei au fost eliberate mijloace bănești cu destinația „în gestiune”, în sumă totală de 578.846 lei. Conform datelor prezentate, în perioada dată, de către Țurcanu Maria au fost utilizate mijloace bănești în diferite scopuri, în sumă totală de 581.829 lei, inclusiv: 22 achitarea datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale în suma de 537.869,33 lei; procurarea materiei prime în sumă de 14.173 lei; procurarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată în sumă de 14.806,60 lei; achitarea datoriilor pe termen scurt față de alți creditori în sumă de 1892 lei; cheltuieli generale și administrative, consumuri de producere în sumă de 10.227 lei; rambursat în casa întreprinderii suma de 1000 lei, totodată s-a reținut din salariul lui Țurcanu Maria suma de 1861 lei. Potrivit concluziei raportului de expertiză contabilă nr. 143, din 27.01.2014, conform registrului contabil pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, selectat de SA „JLC” pe numele lui Maria Țurcanu, datoria acesteia față de întreprindere la situația 20.03.2008, a constituit 1792,07 lei, stinsă integral prin reținere din contul salariului la 31.03.2008. În situația dată se atestă că careva sume bănești încredințate în gestiunea lui Țurcanu Maria nu au fost însușite, iar neajunsul format pentru sumele acordate în gesiune au fost stinse la data de 31.03.2008, prin reținere din salariul acesteia. Pe lîngă aceasta, conform actului de revizie tematice a activității economico- financiare efectuat la SA ,,JLC”, din 16.07.2010, întocmit de către CCCEC, încasările prin intermediul casei SA ,,JLC” pentru marfa livrată în adresa SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, în perioada anilor 2005-2008, au constituit 69.690,00 lei, acestea din urmă includ încasările de la SRL ,,Provent-MT” în sumă de 25.270,00 lei; de la SRL ,,Alims-ML” în sumă de 10.000,00 lei și de la SRL ,,Nalad-ca-Comerț” – 34.420,00 lei. Reieșind din descifrările achitărilor reciproce între întreprinderile sus-vizate și SA ,,JLC”, s-a stabilit că în perioada 01.01.2005 - 21.03.2008, în casieria SA ,,JLC”, au fost încasate mijloacele bănești în numerar doar de la SRL ,,Provent-MT” în suma totală de 25.270,00 lei, prin ordinul de plată nr. 007166 din 18.03.08 în sumă de 8320,00 lei și prin ordinul de plată nr. 007167 din 18.03.08 în sumă de 16.950,00 lei. Mijloacele bănești primite în casieria SA ,,JLC”, conform ordinelor de plată nr.007166 și nr.007167, au fost depuse din numele beneficiarului SRL ,,Provent- MT”. Ce ține de sumele încasate de la SRL ,,Nalad-ca-Comerț” și SRL “Alims-ML”, indicate în actul controlului efectuat de CCCEC, în casieria SA ,,JLC”, mijloacele bănești de la SRL ,,Nalad-ca-Comerț” în mărime de 34.420,00 lei au fost încasate prin ordinele de plată nr.011267 din 30.04.2008 în sumă de 30.000,00 lei, nr.011805 din 07.05.2008 în sumă de 2000,00 lei, nr.013520 din 23.05.3008 în sumă de 2000,00 lei, iar mijloacele bănești de la SRL ,,Alims-ML” în mărime de 10.000,00 lei, au fost transferate la contul SA ,,JLC” prin dispoziția de plată nr.l din 29.07.2008, și nicidecum prin intermediul casei după cum este indicat de acuzare. Sub aspectul dat, se reține că în urma verificărilor reconvenționale efectuate la SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis- Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, fiind efectuată revizia tematică 23 la SA ,,JLC” de către DGCR a CCCEC, nu a fost confirmat prin careva acte justificative faptul primirii de careva sume bănești de către Țurcanu Maria. În acest sens, nu pot fi puse la baza adoptării unei soluții privind condamnareainculpatei, doar declarațiile martorilor Prișcenco Victor, David Nicolai, Mezețchii Iurii, Filatov Serghei, Moroșan Lilian, Pușca Veaceslav și Cocier Vasile - expeditorii SA „JLC”, precum că dînșii transportau înghețata predată de către Țurcanu Maria la alți agenți economici, după care îi transmiteau acesteia banii și facturile. Or, în cazul de față, declarațiile acestor martori sunt combătute integral prin raportul de expertiză contabilă nr. 143 din 27.01.2014. De fapt, în ședința instanței de fond doar martorii S.Filatov și V.Prișcenco au declarat că au transmis banii inculpatei, iar declarațiile altor martori în sentință sunt redate selectiv și nu corespund întrutotul declaraților depuse de către aceștea în ședințele judiciare. Astfel, martorul Morosan Lilian în ședința instanței de fond a declarat că n-o cunoaște pe Țurcan Maria și n-a primit de la aceasta careva indicații. La comanda lui S.Filatov și V.Priscenco a primit o anumită cantitate de înghețată pe care o vindea, iar facturile și banii le dădea lui S. Filatov și V. Prișcenco (vol. VIII, f.d. 67). Însă, în sentință este denaturant menționat că Morosan, la indicațiile lui M. Țurcan, făcea comandă la dispecerat unde î-și formau facturile pe înghețată pe numele a diferitor agenți economici și facturile cu banii încasați îi transmiteau inculpatei. Martorul Mezețchii Iurii, la fel a declarat în ședință că n-o cunoaște pe M.Țurcan și careva indicați de la aceasta n-a primit. Toate indicațiile și comenzile le primea de la S. Filatov și V. Prișcenco cărora le dădea facturile și banii de la marfa vîndută (vol. VIII, f.d. 71). Dar, în sentință este indicat incorrect că Mezetchii Iurii, la indicația Mariei Țurcan, realiza înghețata diferitor agenți economici, iar banii și facturile le transmitea acesteia. Martorul Pușca Veaceslav, în ședința judiciară a declarat că n-a primit careva indicații de la Țurcan Maria și n-a primit careva facturi de la aceasta pentru livrarea înghețatei (vol. VIII, f.d.70), iar în sentință este indicat altfel, că Pușca Veaceslav primea înghețata la indicația și prin intermediul Mariei Țurcan, o livra agenților economici, iar facturile și banii încasați îi transmitea inculpatei. Fiind audiată în ședința judiciară în calitate de martor, Locoman Nina a declarat că n-o cunoaște pe M. Țurcan și n-a primit de la aceasta careva indicații referitor la perfectarea facturilor (vol. VIII, f.d .69), iar în sentință este menționat denaturant că anume la indicațiile făcute de ea personal sau prin intermediul unor expeditori ea forma facturile la comenzile făcute. Martorul David Nicolae, în ședința judiciară a declarat că n-a primit de la M. Țurcan careva indicații referitor la realizarea înghețatei, toate indicațiile le primea de la Priscenco, iar facturile și banii pentru înghețata vîndută le dădea lui Prișcenco (vol. VIII, f.d. 95). Însă, în sentință este indicat altceva, că David primea comandă prin intermediul lui M.Țurcan de a livra înghețata agenților economici și transmitea acesteia facturile și banii. Martorul Castraveț Vasile, în ședința instanței de fond a declarat că n-o cunoaște pe M. Țurcan și n-a văzut-o vreodată, indicații referitor la realizarea înghețatei la 24 firmele indicate în actul de învinuire n-a primit de la nimeni (vol. VIII, f.d.75). Dar, în sentință este indicat altfel, că Castraveț la indicațiile Mariei Țurcan realiza înghețata pe bani cheș care urma să-i transmită acesteia. În învinuirea înaintată inculpatei nu este clar și cert stabilit în baza cărui anume act, în cadrul SA „JLC”, s-a stabilit existența datoriilor SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis- Exim”, SRL „Alims-ML” și SRL „Nalad-ca-Comerț” față de SA „JLC”. Astfel, conform art. 39 și 40 din Legea contabilității nr.426 din 04.04.1995, și art. 24 alin. (2) din Legea contabilității nr.l 13-XVI din 27.04.2007, a fost aprobat Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.27 din 28 aprilie 2004, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova nr.376 din 12 iulie 2004 (abrogat prin Ordinul MF al RM nr. 60 din 29.05.12), în cadrul SA „JLC”, urmau a fi efectuată inventarierea în cadrul întreprinderii. La materialele dosarului penal lipsesc careva acte și informație privind inventarierile obligatorii anuale efectuate la SA „JLC”, cît și cele care urmau a fi efectuate în cazurile prevăzute de actele normative în vigoare. Conform Regulamentului privind inventarierea, în cazul în care, la momentul stabilirii abuzului, sau a altor încălcări, de competența Comisiei de inventariere ține - stabilirea prin metoda verificării documentare a corectitudinii și justeței sumelor datoriilor privind lipsurile și delapidările existente în bilanț; - măsurile întreprinse pentru reducerea acestor datorii; - corectitudinea și justețea sumelor datoriilor și creanțelor. De către persoana responsabilă de lucrul privind: achitările/rambursarea datoriilor debitoare, analiza lunară a datoriilor debitoare pe fiecare agent economic în parte, privind efectuarea trimestrială a verificări cu cumpărătorii de produse lactate și cu furnizorii de mărfuri, n-au fost îndeplinite prevederile „atribuțiilor de funcție pe sectorul - datorii debitoare” (vol. II, f.d. 132-133). Respectiv, răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine conducerii SA „JLC”, care erau obligați să organizeze sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii, acțiuni însă care în mod dubios nu au fost effectuate în cazul dat, deși atît contabilul SA „JLC” cît și directorul întreprinderii, cunoșteau cu bună știință despre necesitatea obligatorie de efectuare a acestor acțiuni. Reieșind din actul reviziei tematice efectuat de către DGCR al CCCEC la SA „JLC”, care a cuprins perioada de control 01.12.2005-30.03.2008, s-a constatat că de către serviciul contabil al SA „JLC” careva acte de verificare a achitărilor reciproce cu agenții economici nominalizați nu au fost efectuate. De asemenea, nu au fost anexate la materialele cauzei nici careva acte privind verificarea achitărilor reciproce dintre SA „JLC” și întreprinderile SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”. Adoptarea în asemenea împrejurări a unei sentințe de condamnare a inculpatei este inadmisibilă. Or, în cazul de față nu poate fi stabilită cu certitudine însușirea bunurilor aflate în gestiune de către inculpată, doar în baza declarațiilor martorilor 25 care se contrazic, în acest sens. Fiind necesară efectuarea unor acțiuni procesuale, care nemijlocit să constate faptul dat. Astfel, în urma efectuării raportului de expertiză contabilă nr. 143, din 27.01.2014, s-a constatat incontestabil că, în urma verificării contabile a tranzacțiilor efectuate în cadrul SA „JLC”, s-a stabilit neajunsul actelor privind efectuarea achitărilor între întreprindrea dată și agenții economici SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”. Faptul dat, pune la îndoială învinuirea înaintată, avînd în vedere că s-a stabilit imposibilitatea constatprii cu certitudine a verificării reciproce a datoriilor dintre SA „JLC” și întreprinderile date, iar conform raportului de expertiză, s-a constatat că datoria totală a agenților economici față de SA „JLC”, constituie suma de 2.293.461,70 lei. Tot la capitolul dat, este de menționat și faptul că de către organul de urmprire penală nu au fost administrate careva probe verosimile și concludente ce ar confirma că facturile prezentate, precum și contractele dintre SA „JLC” și SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, au fost falsificate anume de către Țurcanu Maria. În acest sens, nu poat fi reținute drept verosimile probele acuzării și anume declarațiile expeditorilor SA „JLC”, care au indicat că dînșii prezentau facturile nesemnate lui Țurcanu Maria, care ulterior le prezenta în casieria întreprinderii, avînd în vedere că declarațiile acestor martori se combat prin celelalte probe administrate și nu sunt confirmate în acest sens prin alte probe pertinente. Mai mult, nu pot fi reține drept verosimile nici rapoartele de expertiză grafologică nr. 365 din 16.08.2010, nr. 365 din 20.08.2010 și nr. 386 din 23.08.2010, care atestă faptul falsificării semnăturilor conducătorilor și a persoanelor responsabile din cadrul întreprinderilor cu care SA „JLC” a avut contracte de vînzare-cumpărare, din considerentul că rapoartele date atestă doar faptul falsificării semnăturii, însă din acestea nu reiese că semnăturile date au fost efectuate anume de către Țurcanu Maria. De asemenea, în cadrul acțiunilor de percheziție și cercetare la fața locului precum și de ridicare, de la Țurcanu Maria nu au fost depistate și găsite careva ștampile falsificate, precum și careva mijloace cu ajutorul cărora ar fi fost posibilă falsificarea ștampilelor. Rezumînd totalitatea circumstanțelor evidențiate mai sus, instanța de apel a concluzionat că învinuirea înaintată lui Țurcanu Maria este una nefondată și neîntemeiată, fiind lipsită de careva probe verosimile ce ar stabili cu certitudine faptul că infracțiunile incriminate ei, ar fi fost comise anume de către aceasta, considerent din care se impune necesitatea achitării inculpatei, din motivul că faptele infracționale nu au fost comise de către dînsa. Conform prevederilor art. 390 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul achitării persoanei în temeiul specificat, organul de urmărire penală este obligat să continuie urmărirea penală, pentru identificarea făptuitorului. 26
Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurentul a invocat că instanța de apel este în drept să admită apelul cu casarea sentinței total sau parțial și în aceste cazuri instanța rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, situație care implică o nouă apreciere a probelor și argumentare detaliată a soluției. Aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate întocmai la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Soluția instanței de apel contravine prevederilor art. 419 Cod de procedură penală, conform căruia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță. Instanța este obligată, la examinarea probelor care confirmă vinovăția sau nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor atît de învinuire, cît și cele de apărare. În orice caz se supune analizei toate probele, indiferent de faptul că sunt cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către părți în ședință. Este necesar de menționat că vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal este demonstrată prin probele legal administrate în cadrul procesului penal. În cele din urmă, starea de fapt reținută și de drept apreciată duce la aceea că, acțiunile infracționale ale inculpatei corect au fost calificate atît de acuzatorul de stat cît și de instanța de fond, în baza art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, întrucît probele legal administrate și verificate de către instanță, confirmă cu certitudine comiterea infracțiunilor de către inculpată. În cauza dată există totuși o sentință de condamnare, în care instanța de fond bazîndu-se pe aceleași probe, a argumentat în detaliu de ce inculpata este subiect al infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. În modul acesta, instanța de apel a pronunțat o decizie ilegală, care urmează a fî casată și inculpata urmează a fi găsită vinovată pentru comiterea infracțiunii ce i se incriminează. În drept, recursul este fondat pe temeiul din: „art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și acesta este expus neclar”. 5.1 A declarat recurs ordinar și reprezentantul părții vătămate SA ,,JLC”, Nacu Ecaterina, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurentul a indicat că prima instanță corect a apreciat acțiunile inculpatei. Instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor prezentate de partea acuzării, care cu certitudine dovedesc vinovăția inculpatei. Din concluziile formulate de instanța de apel rezultă că acestea sunt bazate în exclusivitate pe raportul de expertiză nr. 143 din 27.01.2014, care în coroborare cu probele administarte anterior la dosar urma să fie apreciat de instanță critic. În genere acest raport de expertiză pare să poarte un caracter de comandă, experții efectuînd un 27 control formal, iar la întrebările adresate facînd concluzii generale ,,lipsesc”, ,,nu sunt”. Experții nu au solicitat SA ,,JLC” explicații și documente suplimentare dînd dovadă de o atîrnare formală în favoarea inculpatei pornind de la premisa că dacă nu intră în obligațiile sale de serviciu deci nu este înfăptuit de ea. De aceași abordare formală a dat dovadă la acest capitol și instanța de apel. Deși prin declarațiile martorilor enumerate mai sus nici nu s-a susținut poziția că inculpata la întreprinderea acțiunilor culpabile s-a ghidat de obligațiile sale de serviciu. Evident că în obligațiile sale de serviciu nu sunt incluse obligații legate de delapidarea mijloacelor bănești și falsificarea documentației primare. La fel, pin concluziile formulate de instanța de apel se încearcă expunerea circumstanțelor în defavoarea SA ,,JLC”, în cadrul căreia ,,nu s-a efectuat inventarierea”, ,,nu s-a organizat controlul intern”, ,,nu s-a efectuat verificarea achitărilor reciproce”. Recunoaștem că sistemul de efectuare a controlului intern la acea perioada nu a fost unul impecabil, însă în rezultatul anume controlului intern a fost posibilă depistarea acțiunilor ilegale ale inculpatei. Mai mult ca atît indifirent de calitatea controlului intern lucrătorii întreprinderii nu sunt îndreptățiți să întreprindă acțiuni ilegale prin care se prejudiciază nu doar material întreprinderea, ci și reputația acesteia. Axîndu-se doar pe raportul de expertiză cu nr. 143 din 27.01.2014 instanța de apel a ajuns la concluzia greșită potrivit căreia nu ar exista probe verosimile ce ar stabili cu certitudine că infracțiunile incriminate ar fi fost comise anume de către inculpată. Concluziile instanței că unele din declarațiile martorilor se combat reciproc la fel demonstrează că instanța de apel a dat dovadă de formalism la examinarea dosarului, fără a intra în esența declarațiilor depuse de martori în cadrul dosarului. La examinarea dosarului au avut loc doar două ședințe lucrative, în rest ședințele se amînau în legătură cu aflarea dosarului la expertiză sau din cauza imposibilității participării apărătorului inculpatei. Deși nu constituie încălcare procesuală modificarea completului de judecători care au examinat dosarul în cauză (inclusiv a raportorului), există totuși dubii că un volum atît de mare de date și informații nu putea fi analizat de completul de judecători doar în două ședințe, fapt ce iarăși vorbește de o atîrnare formală la examinarea dosarului. Vinovăția inculpatei se demonstrează integral, prin probele directe administrate la dosar. În drept, recursul este fondat pe temeiul din: „art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod 28 de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Sub acest aspect se reține că recursul procurorului este fondat în drept pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cum ar fi că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și acesta este expus neclar, iar recursul reprezentantului părții vătămate este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5 și 5.1 din decizie). Însă, în pofida prevederilor de drept enunțate, în aceste recursuri nu este specificat care este esența circumstanțelor că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, că acesta este expus neclar, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori de drept la compartimentul dat (pct. 5 și 5.1 din decizie). Pe lîngă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5, 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe faptul că instanța de apel incorect și eronat ar fi apreciat circumstanțele cauzei, dar fără a specifica și niște erori concrete de drept în acest sens, cu o motivare respectivă, recurenții expunîndu-și doar declarativ opinia, neargumnetată în raport cu temeiurile de drept pentru un recurs ordinar, că probele administrate pe caz dovedesc vinovăția inculpatei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propune procurorul și reprezentantul părții vătămate, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Mai mult, prin decizia contestată inculpata a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunilor incriminate și, în acest caz, temeiul invocat de reprezentantul părții vătămate, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, este unul absolut impropriu acestei soluții. Or, încadrarea greșită a faptei persoanei inculpate poate fi denegată doar în cadrul unei hotărîri de condamnare a acesteia. Rezultă, că recursurile ordinare nu întrunesc condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al 29 procurorului și reprezentantului părții vătămate cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar justifica acest recurs și care ar agrava situația persoanei achitate. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și cu referire la celelalte argumente menționate în recursurile ordinare (pct. 5 și 5.1. din decizie), în care nici nu se conțin referiri la erori de drept clar și concret definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei și dispunerea achitării ei de sub acuzarea comiterii infracțiunilor incriminate, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. În același timp, din conținutul părții descriptive a sentinței, se relevă că instanța de fond, în pofida prevederilor art. 101 alin. (1), 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, nu a apreciat fiecare probă separat și în coroborarea lor, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, nu a motivat în nici un fel de ce a respins probele apărării, adoptînd, astfel o hotărîre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, adică nu a judecat fondul cauzei penale în condițiile legii. Totodată, instanța de apel a concluzionat în mod concludent și argumnetat că este insuficient a pune la baza unei sentințe de condamnare doar declarațiile a doi martori, Prișcenco și Filatov – expeditorilor din secția de realizare a înghețatei. Or, aceștea au relatat că ei personal au primit producția indicată în rechizitoriu de la depozit, apoi au realizat-o unor agenți economici necunoscuți, în timpul și locuri nereținute, iar banii dobîndiți și facturile le transmiteau necondiționat inculpatei, cărei nici nu-i erau subalterni. Prin urmare, declarațiile lor sunt dubioase și tedințioase de vreme ce organele de resort nu le-au verificat și apreciat în raport cu prescripțiile de drept privind modul în care ei au primit și realizat respectiva producție. Mai mult, declarațiile acestor martori sunt infirmate de personale responsabile în domeniul gestionării bunurilor respective – contabilii secției realizări și achitări, dispecerilor, economiștilor secției de desfacere, casierului, care au relatat în ședința 30 de judecată că exemplarul 1 și 4 a facturilor privind marfa livrată erau prezentate dispecerilor anume de către expeditori și șoferi. Potrivit în actul revizuirii tematice din 16.07.2010, perfectat de CCCEC, responsabili pentru verificarea achitărilor din partea debitorilor era contabila S. Toma, iar comenzile pentru eliberarea producției și scoaterea la tipar a facturilor fiscale, vereficarea completării rechizitelor respective după primirea marfei de către cumpărător ținea de competența merceologului superior S. Vasiliev. Totodată, inculpata, fiind șefă a secției de aprovizionare din 01.08.2005, conform fișei de post, nu avea careva atribuții la procedura de vînzare a producției SA „JLC”. Pe lîngă aceasta, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertize contabile, judiciare, la SA „JLC”, care a constatat și confirmat că în perioda 2004-2008 la SA „JLC” nu s-au efectuat inventarierile contabile anuale obligatorii, verificările decontărilor în baza actelor contabile primare, lipsînd în acest sens listele de inventariere a creanțelor și datoriilor și actele privind verificarea achitărilor reciproce cu agenții economici. Conform concluziilor din raportul de expertiză nr. 143 din 27.01.2014, întocmit de experții Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lîngă Ministerul Justiției al R. Moldova: 1. la situația 21.03.2008, conform datelor contabilității a SA „JLC”, au fost înregistrate datorii ale agenților economici față de SA „JLC” în suma totală de 2.293 461,70 lei, inclusiv: SRL „Vicomang” - 74.412,99 lei; SRL „Incadens” - 48.338,82 lei; SRL „Guferon” - 23.991,59 lei; SRL „Provent-MT” - 350.087,26 lei, SRL „Policontract” - 133.499,15 lei, SRL „Melidan-Impex” - 5006,05 lei, SRL „Ligionis- Exim” - 375.873,76 lei, SRL „Alims-ML” - 347.576,43 lei, SRL „Nalad-ca-Comerț” - 934.725,65 lei și datoria SA „JLC” față de SRL „Cariba-Agro” în sumă de 164.959,10 lei; 2. în materialele dosarului penal, informațiile prezentate suplimentar, careva documente ce confirmă primirea de către Țurcanu Maria, a bunurilor materiale de la SA ,,JLC” și ulterior livrate agenților economici indicați supra– lipsesc. 3. în materialele dosarului penal, documentele suplimentare prezentate pentru efectuarea investigațiilor, careva documente justificative, ce confirmă primirea mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca- Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la 21.03.2008 – lipsesc. 4. în materialele dosarului penal, careva documente justificative, ce confirmă introducerea în casieria SA ,,JLC” a mijloacelor bănești de către Țurcanu Maria de la SRL „Vicomang”, SRL „Incadens”, SRL „Guferon”, SRL „Provent-MT”, SRL „Policontract”, SRL „Melidan-Impex”, SRL „Cariba-Agro”, SRL „Ligonis-Exim”, SRL „Alims-ML”, SRL „Nalad-ca-Comerț”, în perioada 10.10.2004 pînă la 21.03.2008 – lipsesc. 5. conform registrului contabil, pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale 31 personalului”, selectat de SA „JLC”, pe numele lui Maria Țurcanu, datoria acesteia față de întreprindere la situația 20.03.2008, a constituit 1792,07 lei, stinsă integral prin reținere din contul salariului la 31.03.2008. 6. în materialele dosarului, careva informație privind inventarierile obligatorii anuale efectuate la întreprindere, cît și cele care urmau a fi efectuate în cazurile prevăzute de actele normative în vigoare, n-au fost anexate. Prin Demersul CNEJ nr. 391-D din 04.06.2013, s-a solicitat prezentarea Inventarierilor anuale obligatorii efectuate la SA „JLC” pentru perioadele de activitate an.2004; an.2005; an.2006; an.2007; an.2008, privind starea datoriilor debitoare și creditoare, cu anexarea Deciziilor (ordinele) conducătorului SA „JLC” de instituire a comisiei de inventariere; listelor de inventariere a creanțelor și datoriilor; proceselor-verbale ale comisiilor privind rezultatele inventarierii creanțelor și datoriilor rezultate din decontările cu creditorii și debitorii, cu concluziile și propunerile comisiilor, care de către ordonator - n-au fost prezentate. Din materialele cauzei rezultă că chiar partea vătămată nu posedă informații veridice privind posibilile datorii și pagube acumulate la SA „JLC”, în perioada incriminată inculpatei, cît și cauza prodicerii acestora. Astfel, în cererea din 24.04.2008, adresată MAI, directorul SA „JLC” indică un prejudiciu de 570.573,06 lei, în actul revizuirii tematice din 16.07.2010, perfectat de CCCEC este menționată suma de 570.234,07 lei, în rechizitoriul întocmit de procuror este imputată suma de 1.019.252,40 lei, iar în raportul de expertiză nominalizat supra s-a constatat că datoriile agenților economici către SA „JLC” constituie 2.293.461,70 lei. Prin urmare, în prezența constatării multiplilor împrejurări dubioase în raport cu învinuirea înaintată inculpatei, inclusiv cele reproduse la pct. 4 și 6 din prezenta decizie, instanța de apel, rejudecînd cauza, a adoptat o hotărîre întemeiată și legală privind achitarea ultimei de sub învinuirea comiteirii infracțiunilor incriminate. În al treilea rînd, conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate în recursul ordinar, dar fără a agrava situația inculpatului. Potrivit art. 8 alin. (3), 66 alin. (2) pct. (1), 281 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, actul de învinuire trebuie să cuprindă formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterului vinei, încadrarea juridică a acțiunilor învinuitului. Inculpatul are dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit. În această succesiune se reține că soluția de achitare a inculpatei coroborează și cu următoarele circumstanțe. Conform rechizitoriului, inculpata este acuzat că: „1 episod – 24.11.2004 – 11.03.2008, fiind șefa secției aprovizionare SA „JLC”, prin abuz de încredere și înșelăciune, folosind situația de serviciu, a solicitat eliberarea de la depozit, în temeiul facturilor fiscale, înghețată în adresa: 32 1. SRL „Vicomang” - 74.412,79 lei 2. SRL „Incadens” - 48.877,06 lei 3. SRL „Guferon” - 24.518,10 lei 4. SRL „Provent-MT” - 350.087,26 lei 5. SRL „Policontract” - 74.177,81 lei 6. SRL „Melidan Impex” - 11.348,85 lei
SRL „Cariba Agro” - 10.451,29 lei
SRL „Ligonis-Exim” - 113.993,12 lei
SRL „Alims-ML” - 284.554,66 lei
SRL „Nalad-ca-Comerț” - 26.831,20 lei, marfă pe care o primeau de la SRL „JLC”, care o realizau unor persoane juridice nestabilite de organul de urmărire penală, la indicația sa, pentru care primeau bani în numerar, iar în contabilitatea societății prezenta, aceleași facturi, în care de ea erau contrafăcute semnăturile și ștampilele ca fiind din numele societăților menționate, precum că au primit producția menționată în acestea, iar banii de fapt îi dobîndea ilicit, și folosea în scopuri personale. Astfel, a dobîndit illicit, prin abuz de încredere, înșelăciune, cu folosirea situației de serviciu, 1.019.252,40 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, sîvărșind infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal al 2-lea episod - 24.11.2004 – 11.03.2008, a confecționat mai multe facturi de livrare a bunurilor către SRL „Policontract” și SRL „Guferon”, în care a înscris date vădit false că li se livrează o anumită cantitate de înghețată, după ce a falsificat semnăturile, și aplicat ștampile false, ulterior marfa fiind comercializată, însușind 1.019.252,40 lei. al 3-lea episod - 24.11.2004 – 11.03.2008, a contrafăcut semnăturile: 1. managerului SRL „Provent - MT”, în bonurile de plată DX 687563 și DX 687564 din 18.03.2008, despre predarea la SA „JLC” a sumei de bani în mărime de 25.270 lei; 2. managerului SRL „Provent - MT”, în contractele vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată, nr. 596/06386 din 20.02.2006 și 17.05.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Provent - MT”; 3. managerului SRL „Guferon”, în contractului vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată, nr. 344/08607 din 09.03.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Guferon”; 4. managerului SRL „Incadens”, în contractul vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată, nr. 707/11659 din 09.06.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Incadens”; 5. managerului SRL „Cariba-Agro”, în contractul vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată, nr. 2764/09551 din 29.08.2005, încheiat între SA „JLC” și SRL „Cariba-Agro”; 6. iar în facturile de expediere DN 002988 din 29.05.2006, DM 298026 din 23.06.2006, BP 621267din 24.11.2007, DN 218251 din 23.04.2007, BP 621269 din 10,07.2007, BP 621270 din 28.09.2007, BP 621272 din 04.11.2007, BP 621273 din 18.12.2007, a întrodus date vădit false că SRL „Provent-MT” a livrat în adresa SA „JLC” diferite bunuri materiale, după care a contrafăcut semnătura reprezentantului firmei date și a aplicat ștampila falsă, cauzînd SRL „JLC” o daună materială în proporții deosebit de mari. Prin acțiunile sale a confecționat, deținut și folosit documente oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, de două sau mai multe personae, cu cauzare de daune în proporții mari intereselor publice intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice – art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Astfel a comis infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false, de două sau mai multe persoane, cu cauzare de daune în proporții mari drepturilor și intereselor publice intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice”. 33 Totodată, în pofida normelor de drept enunțate în actul de învinuire nu este indicat, deci nici constatat: a) privind 1 episod – esența și obligațiile, conform fișei de post, a situației de serviciu folosite ?; cui, data, locul, în ce circumstanțe, în scris sau verbal ar fi solicitat eliberarea de la depozit - care, al cui, unde-i amplasat ?; în temeiul facturilor fiscale - data, numărul, conținutul, părțile, de cine semnate ?; înghețată - cantitatea, denumirea ?; marfă pe care o primeau expeditorii - numele, data, locul, în ce circumstanțe, în ce o încărcau ?; de la SRL „JLC” - altă firmă decît cea la care activa - SA „JLC” ?; care o realizau - data, locul, modul ?; unor persoane juridice nestabilite de organul de urmărire penală, la indicația sa - inculpatei, expeditorilor ?; pentru care primeau bani în numerar - suma, valuta, bancnotele, în ce circumstanțe ?, iar în contabilitatea societății prezenta - cine și cui, data, locul, în ce circumstanțe ?; aceleași facturi - denumirea, numărul, data, conținutul ?; în care de ea erau contrafăcute semnăturile și ștampilele - cui, data, locul, modalitatea, în ce circumstanțe ?; ca fiind din numele societăților menționate, precum că au primit producția - sau marfa, denumirea, cantitatea, costul, părțile ?; menționată în acestea, iar banii de fapt îi dobîndea ilicit - modalitatea, data, locul, cum de vreme ce banii erau primiți de expeditori ?; și folosea în scopuri personale - care, cum, data, locul ?; b) privind al 2 episod - a confecționat - data, locul, modalitatea, în ce circumstanțe concrete ?; mai multe facturi de livrare a bunurilor - cîte, data, numărul, părțile, conținutul, denumirea bunurilor ?; către SRL „Policontract” și SRL „Guferon”, în care a înscris date vădit false că li se livrează o anumită cantitate de înghețată - cantitatea concretă, denumirea ?; după ce a falsificat semnăturile - cui, unde, locul, data, prin ce metodă ?; și aplicat ștampile false - unde, locul, data, prin ce metodă ?; ulterior marfa fiind comercializată - de cine, cui, locul, data, prin ce metodă ?; însușind 1.019.252,40 lei - contrazice circumstanțele din 1 episod, or acolo figurează încă 8 persoane juridice, aici doar 2; c) privind al 3 episod - a contrafăcut semnăturile - data, locul, mecanismul, în ce circumstanțe ?; managerului - numele ?, SRL „Provent - MT”, în bonurile de plată DX 687563 și DX 687564 din 18.03.2008, despre predarea la SA „JLC” a sumei de bani în mărime de 25.270 lei - obținute din care acțiuni ?, în episodul 1 și 2 asemenea sumă nu-i !; managerului - numele ?, SRL „Provent - MT”, în contractele vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată - cantitatea, costul ?, în primul episod nu figurează și lactate !; managerului - numele ?, SRL „Guferon”, în contractului vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată - cantitatea, costul ?, în primul episod nu figurează și lactate !, nr. 344/08607 din 09.03.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Guferon”; managerului - numele ?, SRL „Incadens”, în contractul vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată - cantitatea, costul ?, în primul episod nu figurează și lactate !, nr. 707/11659 din 09.06.2006, ca fiind semnate între SA „JLC” și SRL „Incadens”; managerului - numele ?, SRL „Cariba-Agro”, în contractul vînzare-cumpărare a produselor lactate și înghețată - cantitatea, costul ?, în primul episod nu figurează și lactate !, nr. 2764/09551 din 29.08.2005, încheiat între SA „JLC” și SRL „Cariba-Agro”; iar în 34 facturile de expediere DN 002988 din 29.05.2006, DM 298026 din 23.06.2006, BP 621267din 24.11.2007, DN 218251 din 23.04.2007, BP 621269 din 10,07.2007, BP 621270 din 28.09.2007, BP 621272 din 04.11.2007, BP 621273 din 18.12.2007, a întrodus date vădit false că SRL „Provent-MT” a livrat în adresa SA „JLC” - în episodul 1 și 2 asemenea acțiune nu figurează!, diferite bunuri materiale - denumirea, cantitatea, costul ?, după care a contrafăcut - data, locul, cum, în ce circumstanțe ?, semnătura reprezentantului firmei date și a aplicat ștampila falsă - a cui, denumirea ?, cauzînd SRL „JLC” - dar SA „JLC” ?, o daună materială în proporții deosebit de mari - suma, esența, mecanismul ?; Prin acțiunile sale a confecționat, deținut și folosit documente oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, de două sau mai multe personae, cu cauzare de daune în proporții mari intereselor publice – esența ?, intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice - care, nu-s constatate în faptă ?, și juridice – art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Astfel a comis infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - confecționarea, deținerea, vînzarea - nu-i constatată în faptă ?, sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor - nu-i constatat în faptă ?, ștampilelor sau sigiliilor - nu-i constatat în faptă ?, false, de două sau mai multe personae, cu cauzare de daune în proporții mari drepturilor și intereselor publice intereselor - esența ?, ocrotite de lege ale persoanelor fizice - care nu-s constatate în faptă ?, și juridice”. d) Se reține că despre 7 firme din 1 episod nu-i indicat nimic în ultimele 2 episoade. Prin urmare, învinuirea înaintată inculpatei este una incompletă, neclară și divergentă, adică este una dubioasă. O asemenea învinuire a afectat dreptul inculpatei de a ști pentru ce faptă este învinuită, adică dreptul la apărare. Totodată, art. 8 alin. (3), 24 alin. (2), 325 alin. (1), 389 alin. (2) Cod de procedură penală, prevăd că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în favoarea inculpatului. Astfel, instanța de judecată nu este în drept să completeze din oficiu învinuirea cu circumstanțe în fapt care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să- și întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărîrea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că recursurile ordinare sunt absolut neîntemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, în cazul în care se constată că el este neîntemeiat. 35 Prin urmare, odată ce recursurile de pe rol sunt neîntemeiate, ele urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procuror și de reprezentantul părții vătămate SA ,,JLC”, Nacu Ecaterina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2014, în privința inculpatei Țurcanu Maria Gheorghe, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 ianuarie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Ion Guzun Galina Stratulat Iurie Bejenaru 36
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.