1ra-240/2014 — art. 312 alin. 2 lit. b CP

Dosarul nr. 1ra-240/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

05 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Nicolae Gordilă și Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul, Culava Igor, în numele inculpatului, Coșcodan Ghenadie Tudor, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 septembrie 2013 și sentinței

Judecătoriei Ungheni din 29 mai 2013, în cauza penală în privința lui,

Coșcodan Ghenadie Tudor, născut la 14 martie 1983,

originar și domiciliat or. Ungheni, str. Brîncuși, 33.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Tudor, a fost condamnat în baza art. 312 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în

mărime de 200 unități convenționale, ce constituie 4 000 lei.

parte vătămată în cadrul cauzei penale nr. 2011360710 și fiind preîntîmpinat de

răspundere penală pentru declarații mincinoase, conform art. 312 Cod penal, a

prezentat declarații mincinoase precum că, în anul 2008-2009 Popescu Stela, folosind

actele lui de identitate, și falsificîndu-i semnătura, a obținut un credit bancar în sumă

de 30 000 lei, de la BC „Mobiasbanca" filiala Ungheni.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că

declarațiile martorilor Bădăran N. și Munteanu L., nu conțin descrierea

circumstanțelor de acordare a creditului, prezentînd doar niște presupuneri.

Totodată, inculpatul a considerat, că rapoartele de expertiză, care au fost puse la

baza sentinței de condamnare, au fost efectuate cu încălcarea prevederilor art. 145

alin. (l) Cod de procedură penală, deoarece nu a fost înștiințat sau citat pentru a i se

aduce la cunoștință obiectul expertizei. De asemenea, susține că sentința nu este

motivată și legal întemeiată.

1

fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului, în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (2) lit. b) Cod penal, în concordanță deplină cu

probele administrate, amplu analizate și just apreciate.

Instanța de apel a menționat, că declarațiile martorilor Bădărău N. și Munteanu

L., raportul de expertiză nr. 2769 din 22.12.2011, raportul de expertiză suplimentară

nr. 1269 din 11.06.2012 și raportul de expertiză (contraexpertiză) nr. 2102-

2103/CNEJ/3949-3950/MAI din 18.10.2012 - prin care s-a stabilit, că semnăturile

executate din numele lui Coșcodan Gh. sunt executate de el însuși și împreună cu

alte probe administrate de instanța de fond, au fost apreciate corect. Mai mult, ele nu

prezintă temei de îndoială, iar afirmațiile inculpatului precum că sentința este bazată

pe presupuneri, nu pot servi ca argument în folosul lui și au fost respinse de instanța

de apel.

În opinia instanței de apel, din conținutul materialelor dosarului rezultă că,

Coșcodan Gh. a cunoscut de fiecare dată despre dispunerea expertizelor

grafoscopice, prin procesele-verbale de notificare a părților privind dispunerea

expertizei, i s-au adus la cunoștință și pe care le-a semnat (f.d.78, f.d.98, f.d.122).

În conformitate cu art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, în ședința de

judecată a instanței de apel au fost verificate probele cercetate din prima instanță.

Temei pentru pornirea urmăririi penale în baza art. 361 alin. (l) Cod penal, caz în

care Coșcodan Gh., figura ca parte vătămată, au servit plîngerile ultimului adresate

procurorului (f.d. 4-10) și fiind audiat în această calitate, a fost preîntîmpinat despre

răspundere penală pentru prezentarea cu bună - știință a declarației mincinoase (f.d.

11). Prin ordonanța procurorului din 04.04.2012 procesul penal a fost încetat în

legătură cu lipsa faptului infracțiunii (f.d. 13-14). Coșcodan Gh., nu s-a folosit de

dreptul de a contesta în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală. În

același timp, din declarațiile martorului Bădărău N., rezultă că Coșcodan Gh. a

perfectat actele pentru credit și personal a primit banii. Martorul Munteanu L., a

confirmat că o altă persoană, decît cea indicată în contractul de credit, nu putea

primi banii.

Pedeapsa stabilită inculpatului pentru faptele săvîrșite, în viziunea instanței de

apel, a fost just individualizată și în corespunde cu prevederile art. 61 și 75 Cod

penal.

Culava Igor, în numele inculpatului, prin care solicită casarea acestora, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, în privința inculpatului, invocînd că:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

2

- declarațiile martorilor Bădărău N. și Munteanu L., sunt bazate pe

presupuneri, iar concluziile expertizelor efectuate poartă caracter de probabilitate,

alte probe concludente, ce ar demonstra vina inculpatului lipsesc.

- instanța de apel neîntemeiat a respins efectuarea expertizei în comisie, ce era

necesară pentru a elucidarea justă a circumstanțelor cauzei.

al Curții Supreme de Justiție concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În recursul său, recurentul a invocat faptul că nu sunt întrunite elementele

infracțiunii în acțiunile inculpatului și nu au fost înlăturate toate dubiile privind

vinovăția sa, temei de casare ce se regăsește în pct. 8) alin. 1) art. 427 Cod de

procedură penală, și ca urmare acesta solicită achitarea inculpatului. Însă, Colegiul

penal, statuează că acest temei de casare nu și-a găsit confirmarea la examinarea

recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

Sub aspectul situației „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele

cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Colegiului penal constată că, instanțele de fond și de apel, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv

probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenței,

atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de

judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre

vinovăția lui Coșcodan Gh.T., să fie întemeiată și legală privind săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (2) lit. b) Cod Penal, prezentarea cu bună știință a

declarațiilor mincinoase de către partea vătămată în cadrul urmăririi penale, săvîrșită din

interes material.

Instanța de recurs, consideră că argumentele recurentului, precum că nu a

săvîrșit infracțiunea imputată și sentința este bazată pe presupuneri sînt

neîntemeiate, deoarece, conținutul probelor și valoarea lor probatorie a fost analizată

just și desfășurat în textul hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, și

anume:

- proces verbal de audiere în calitate de parte vătămată a lui Coșcodan Gh. din

29.03.2012, care a fost preîntîmpinat despre răspundere penală, pentru

prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase (f.d. 11);

3

- ordonanța de încetare a urmăririi penale din 04.04.2012 (f.d. 13-14), care nu a

fost contestată de către Coșcodan în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de

procedură penală;

- declarațiile martorului Bădărău N., care a declarat: „... contractul de credit a

fost semnat de către Coșcodan Gh., în prezența ei... Nu este posibil ca cineva să

semneze în locul persoanei, care i-a creditul.”(f.d. 182-188);

- martorul Munteanu L. a declarat: „Cînd eliberează creditul se uită la ordin și la

buletin, și la persoană. Nu este posibil ca să elibereze persoanei, care nu este cea cărei

i se eliberează creditul.”(f.d. 190);

- raportul de expertiză nr. 2769 din 22.12.2011(f.d. 65-72);

- raportul de expertiză suplimentară nr. 1269 din 11.06.2012 (f.d. 80-91);

- raportul de expertiză nr. 2102-2103/CNEJ/3949-3950/MAI din 18.10.2012 (f.d.

141-149), prin care s-a stabilit că semnăturile executate din numele lui

Coșcodan Gh., sunt executate de el însuși.

Colegiul reține că, în prezenta speță din cumulul de probe menționat este

vădită latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 312 Cod penal în acțiunile

inculpatului, ce constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune și este

caracterizată prin modalitatea normativă prezentarea declarației mincinoase de către

partea vătămată, ce se exprimă prin denaturarea adevărului, astfel creîndu-se

condiții pentru comiterea de erori judiciare și aprecierea incorectă a circumstanțelor

cauzei și tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate.

La fel, instanța de recurs remarcă că, infracțiunea prevăzută de art. 312 Cod

penal, este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul realizării

integrale a acțiunii de prezentare a declarației mincinoase de către partea vătămată,

ceea ce este incident și în speța dată.

În cazul dat, Colegiul atestă și prezența laturii subiective a infracțiunii imputate

inculpatului, ce se caracterizează prin intenție directă și anume este evident din

conglomeratul probelor administrate la dosar, că Coșcodan Gh.T., avea certitudinea

că prezintă declarație mincinoasă, iar motivul infracțiunii fiind exprimat în interesul

material al inculpatului de a nu rambursa suma de bani creditată de la BC

„Mobiasbanca" filiala Ungheni, ceea ce reprezintă agravanta infracțiunii imputate și

se califică în baza art. 312 alin. (2) lit. b) Cod Penal.

Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentul recurentului precum că

rapoartele de expertize au fost efectuate cu încălcarea art. 145 alin. (1) Cod penal, au

constituit obiectul discuției în instanța de apel, care just a notat, că inculpatul a

cunoscut de fiecare dată despre dispunerea expertizelor grafoscopice și anume prin

procesele verbale de notificare a părților privind dispunerea expertizei, care i s-au

adus la cunoștință și pe care le-a semnat (f.d. 98, 122).

De asemenea, instanța de recurs consideră că, instanța de apel întemeiat a

respins demersul apărării de efectuare a expertizei grafoscopice în comisie, deoarece

din materialele cauzei penale, în cadrul urmăririi penale au fost efectuate mai multe

4

expertize grafoscopice, inclusiv suplimentară, repetată în comisie, care nu sînt unica

probă în cauza dată.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de

recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrilor

judecătorești și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul, Culava Igor, în

numele inculpatului, Coșcodan Ghenadie Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 18 septembrie 2013 și sentinței Judecătoriei Ungheni din

29 mai 2013, în cauza penală în privința lui, Coșcodan Ghenadie Tudor, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 februarie 2014.

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

5