1ra-240/2014 — art. 312 alin. 2 lit. b CP

Examinat în prima instanță: 09.01.2013-29.05. 2013

Examinat în instanța de apel: 17.06.2013-18.09.2013

Examinat în instanța de recurs: 13.11.2013-05.02.2014 C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 29 mai 2013, Coșcodan Ghenadie Tudor, a fost condamnat în baza art. 312 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, ce constituie 4 000 lei. 2. Potrivit sentinței, Coșcodan Gh.T., la 29 martie 2012, fiind audiat în calitate de parte vătămată în cadrul cauzei penale nr. 2011360710 și fiind preîntîmpinat de răspundere penală pentru declarații mincinoase, conform art. 312 Cod penal, a prezentat declarații mincinoase precum că, în anul 2008-2009 Popescu Stela, folosind actele lui de identitate, și falsificîndu-i semnătura, a obținut un credit bancar în sumă de 30 000 lei, de la BC „Mobiasbanca" filiala Ungheni. 3. Sentința a fost contestată cu apel de către inculpat, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că declarațiile martorilor Bădăran N. și Munteanu L., nu conțin descrierea circumstanțelor de acordare a creditului, prezentînd doar niște presupuneri. Totodată, inculpatul a considerat, că rapoartele de expertiză, care au fost puse la baza sentinței de condamnare, au fost efectuate cu încălcarea prevederilor art. 145 alin. (l) Cod de procedură penală, deoarece nu a fost înștiințat sau citat pentru a i se aduce la cunoștință obiectul expertizei. De asemenea, susține că sentința nu este motivată și legal întemeiată. 1

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 septembrie 2013, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului, în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (2) lit. b) Cod penal, în concordanță deplină cu probele administrate, amplu analizate și just apreciate. Instanța de apel a menționat, că declarațiile martorilor Bădărău N. și Munteanu L., raportul de expertiză nr. 2769 din 22.12.2011, raportul de expertiză suplimentară nr. 1269 din 11.06.2012 și raportul de expertiză (contraexpertiză) nr. 2102- 2103/CNEJ/3949-3950/MAI din 18.10.2012 - prin care s-a stabilit, că semnăturile executate din numele lui Coșcodan Gh. sunt executate de el însuși și împreună cu alte probe administrate de instanța de fond, au fost apreciate corect. Mai mult, ele nu prezintă temei de îndoială, iar afirmațiile inculpatului precum că sentința este bazată pe presupuneri, nu pot servi ca argument în folosul lui și au fost respinse de instanța de apel. În opinia instanței de apel, din conținutul materialelor dosarului rezultă că, Coșcodan Gh. a cunoscut de fiecare dată despre dispunerea expertizelor grafoscopice, prin procesele-verbale de notificare a părților privind dispunerea expertizei, i s-au adus la cunoștință și pe care le-a semnat (f.d.78, f.d.98, f.d.122). În conformitate cu art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, în ședința de judecată a instanței de apel au fost verificate probele cercetate din prima instanță. Temei pentru pornirea urmăririi penale în baza art. 361 alin. (l) Cod penal, caz în care Coșcodan Gh., figura ca parte vătămată, au servit plîngerile ultimului adresate procurorului (f.d. 4-10) și fiind audiat în această calitate, a fost preîntîmpinat despre răspundere penală pentru prezentarea cu bună - știință a declarației mincinoase (f.d. 11). Prin ordonanța procurorului din 04.04.2012 procesul penal a fost încetat în legătură cu lipsa faptului infracțiunii (f.d. 13-14). Coșcodan Gh., nu s-a folosit de dreptul de a contesta în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală. În același timp, din declarațiile martorului Bădărău N., rezultă că Coșcodan Gh. a perfectat actele pentru credit și personal a primit banii. Martorul Munteanu L., a confirmat că o altă persoană, decît cea indicată în contractul de credit, nu putea primi banii. Pedeapsa stabilită inculpatului pentru faptele săvîrșite, în viziunea instanței de apel, a fost just individualizată și în corespunde cu prevederile art. 61 și 75 Cod penal.

Hotărîrile adoptate pe caz, sînt atacate cu recurs ordinar de către avocatul, Culava Igor, în numele inculpatului, prin care solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, în privința inculpatului, invocînd că: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 2 - declarațiile martorilor Bădărău N. și Munteanu L., sunt bazate pe presupuneri, iar concluziile expertizelor efectuate poartă caracter de probabilitate, alte probe concludente, ce ar demonstra vina inculpatului lipsesc. - instanța de apel neîntemeiat a respins efectuarea expertizei în comisie, ce era necesară pentru a elucidarea justă a circumstanțelor cauzei.

Verificând argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În recursul său, recurentul a invocat faptul că nu sunt întrunite elementele infracțiunii în acțiunile inculpatului și nu au fost înlăturate toate dubiile privind vinovăția sa, temei de casare ce se regăsește în pct. 8) alin. 1) art. 427 Cod de procedură penală, și ca urmare acesta solicită achitarea inculpatului. Însă, Colegiul penal, statuează că acest temei de casare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Sub aspectul situației „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiului penal constată că, instanțele de fond și de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenței, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Coșcodan Gh.T., să fie întemeiată și legală privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (2) lit. b) Cod Penal, prezentarea cu bună știință a declarațiilor mincinoase de către partea vătămată în cadrul urmăririi penale, săvîrșită din interes material. Instanța de recurs, consideră că argumentele recurentului, precum că nu a săvîrșit infracțiunea imputată și sentința este bazată pe presupuneri sînt neîntemeiate, deoarece, conținutul probelor și valoarea lor probatorie a fost analizată just și desfășurat în textul hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, și anume: - proces verbal de audiere în calitate de parte vătămată a lui Coșcodan Gh. din 29.03.2012, care a fost preîntîmpinat despre răspundere penală, pentru prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase (f.d. 11); 3 - ordonanța de încetare a urmăririi penale din 04.04.2012 (f.d. 13-14), care nu a fost contestată de către Coșcodan în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală; - declarațiile martorului Bădărău N., care a declarat: „... contractul de credit a fost semnat de către Coșcodan Gh., în prezența ei... Nu este posibil ca cineva să semneze în locul persoanei, care i-a creditul.”(f.d. 182-188); - martorul Munteanu L. a declarat: „Cînd eliberează creditul se uită la ordin și la buletin, și la persoană. Nu este posibil ca să elibereze persoanei, care nu este cea cărei i se eliberează creditul.”(f.d. 190); - raportul de expertiză nr. 2769 din 22.12.2011(f.d. 65-72); - raportul de expertiză suplimentară nr. 1269 din 11.06.2012 (f.d. 80-91); - raportul de expertiză nr. 2102-2103/CNEJ/3949-3950/MAI din 18.10.2012 (f.d. 141-149), prin care s-a stabilit că semnăturile executate din numele lui Coșcodan Gh., sunt executate de el însuși. Colegiul reține că, în prezenta speță din cumulul de probe menționat este vădită latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 312 Cod penal în acțiunile inculpatului, ce constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune și este caracterizată prin modalitatea normativă prezentarea declarației mincinoase de către partea vătămată, ce se exprimă prin denaturarea adevărului, astfel creîndu-se condiții pentru comiterea de erori judiciare și aprecierea incorectă a circumstanțelor cauzei și tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate. La fel, instanța de recurs remarcă că, infracțiunea prevăzută de art. 312 Cod penal, este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul realizării integrale a acțiunii de prezentare a declarației mincinoase de către partea vătămată, ceea ce este incident și în speța dată. În cazul dat, Colegiul atestă și prezența laturii subiective a infracțiunii imputate inculpatului, ce se caracterizează prin intenție directă și anume este evident din conglomeratul probelor administrate la dosar, că Coșcodan Gh.T., avea certitudinea că prezintă declarație mincinoasă, iar motivul infracțiunii fiind exprimat în interesul material al inculpatului de a nu rambursa suma de bani creditată de la BC „Mobiasbanca" filiala Ungheni, ceea ce reprezintă agravanta infracțiunii imputate și se califică în baza art. 312 alin. (2) lit. b) Cod Penal. Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentul recurentului precum că rapoartele de expertize au fost efectuate cu încălcarea art. 145 alin. (1) Cod penal, au constituit obiectul discuției în instanța de apel, care just a notat, că inculpatul a cunoscut de fiecare dată despre dispunerea expertizelor grafoscopice și anume prin procesele verbale de notificare a părților privind dispunerea expertizei, care i s-au adus la cunoștință și pe care le-a semnat (f.d. 98, 122). De asemenea, instanța de recurs consideră că, instanța de apel întemeiat a respins demersul apărării de efectuare a expertizei grafoscopice în comisie, deoarece din materialele cauzei penale, în cadrul urmăririi penale au fost efectuate mai multe 4 expertize grafoscopice, inclusiv suplimentară, repetată în comisie, care nu sînt unica probă în cauza dată. Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrilor judecătorești și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul, Culava Igor, în numele inculpatului, Coșcodan Ghenadie Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 septembrie 2013 și sentinței Judecătoriei Ungheni din 29 mai 2013, în cauza penală în privința lui, Coșcodan Ghenadie Tudor, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 februarie 2014. Președinte: Petru Ursache Judecători: Nicolae Gordilă Vladimir Timofti 5