1ra-1302/2013 — art. 206 alin 2 lit. a, 165 alin. 2 lit. d CP

Dosarul nr.1ra-121/14

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte –Petru Ursache,

judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de inculpat

și avocatul Elvira Iftodi în numele acestuia împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 19 iunie 2013 în cauza penală în privința lui

Borșci Stepan Mihail, născut la 09 octombrie

1961, originar și domiciliat în s. Răciula, r-nul Călărași;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

ordinar);

Asupra admisibilității recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

condamnat:

- în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare;

- în baza art. 206 alin. (2) lit. a) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 12 (doisprezece)

ani închisoare în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă înaintată de Cojocaru Igor, Zderciuc Nina, Zderciuc Ion, Bulgaru

Nina, a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Borșci Stepan, în participație cu concubina sa, Ciobanu Victoria, la începutul lunii mai

2004, urmărind scopul traficului de ființe umane, folosind certificatul de naștere pe

1

numele Ciobanu Ion Victor, a.n. 07 octombrie 1992, l-au trecut ilegal peste frontiera

Republicii Moldova, Republicii Ucraina și Federației Ruse pe Cojocaru Igor, a.n. 18

ianuarie 1986, originar și locuitor al s. Unțești, r-nul Ungheni, și aplicînd forță fizică

asupra acestuia, l-au exploatat la diferite munci timp de circa un an de zile în Federația

Rusă, s. Saprîchina, r-nul Gubchina, reg. Belgorod- la prășit sfeclă, în s. Malosoldatschii,

r-nul Belîi, reg. Cursc - la cules mere, în s. Cuzchina, r-nul Cerneanschii- la strîns

cartofi.

În luna ianuarie 2005, Cojocaru Igor a reușit să fugă de sub supravegherea

persoanelor nominalizate, fiind reținut de autoritățile Federației Ruse și deportat în

Republica Moldova.

Tot el, la începutul lunii septembrie 2004, în scop de a trafica copii pentru

exploatare prin muncă, împreună cu concubina sa, Ciobanu Victoria, folosind certificatul

de naștere pe numele lui Ciobanu Oleg Victor, a.n. 19 octombrie 1992, l-au recrutat pe

minorul Bulgaru Gheorghii, a.n. 02 aprilie 1998, originar și locuitor din s. Grozasca, r-

nul Ungheni, și aplicînd forța fizică l-au exploatat la muncă în s. Malosoldatschii, r-nul

Belîi, reg. Cursc- la cules mere și în s. Cuzchina, r-nul Cerneanschii- la strîns cartofi.

cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor incriminate.

În motivarea apelului, inculpatul a menționat că prima instanță nu a ținut cont de

faptul, că nu el, ci concubina sa, Ciobanu Victoria a recrutat persoanele în cauză, fiind

cunoscută cu ei, anume ea a organizat transportarea lor, plecînd cu 5 zile înainte în

Federația Rusă, organizîndu-le munca. El muncea de rînd cu toții, fiind numit ca

„brigadir” din motiv că doar el cunoștea limba rusă, a fost transportat în Federația Rusă

de către Ciobanu Victoria, fapt confirmat de părțile vătămate în cauză.

În cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, nu au fost prezentate probe ce

ar fi demonstrat faptul înțelegerii sale cu Ciobanu Victoria referitor la traficul

persoanelor în cauză, dînsul fiind de-asemenea traficat.

La fel, nu a fost probat faptul că el deținea documentele părților vătămate sau că

nu le-ar fi permis acestora întoarcerea acasă, alte persoane fără impedimente au părăsit

locul de muncă, de exemplu, martorul Rîsipanu Roman.

Instanța nu a ținut cont de faptul, că împreună cu Cojocaru Igor, el a lucrat doar

32 zile, în rest, 4 luni acesta a lucrat singur, avînd posibilitate reală de a apela la organele

de drept și de a pleca acasă.

La pronunțarea sentinței de condamnare, prima instanță nu a ținut cont nici de

faptul că părinții minorului Bulgaru Gheorghii au confirmat, în ședința de judecată, că

cunoșteau unde pleacă copilul lor, au acceptat plecarea acestuia la muncă peste hotare.

Astfel, nu au fost prezentate probe ce ar fi demonstrat prezența, în acțiunile sale, a

elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate.

În ședința instanței de apel, inculpatul a susținut argumentele din apelul declarat,

concomitent solicitînd și stabilirea unei pedepse mai blînde în privința sa.

2

respins ca nefondat apelul inculpatului, cu menținerea sentinței, fără modificări.

4.1 În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, vina inculpatului a

fost dovedită prin declarațiile părților vătămate Cojocaru Igor și Bulgaru Gheorghii, ale

martorilor Arhire Ana, Lungu Ștefan, Rîsipanu Roman și Cojocaru Tudor cît și prin

materialele parvenite de la comisia rogatorie a organelor abilitate ale Federației Ruse.

Astfel, toate acțiunile întreprinse de către Borșci Stepan, în comun cu altă

persoană au indicat la intenția directă a ultimului de a trafica ființe umane.

Mai mult, racolarea la un anumit interval de timp a persoanelor în cauză,

transportarea din cont propriu, în condițiile cînd cunoștea că ambii nu dispuneau de acte

de identitate, ce le-ar fi permis deplasarea și întoarcerea, folosirea metodelor violente

pentru a-i impune să muncească și să-i rețină pe teritoriul unui stat străin, folosirea

rezultatului muncii prestate de părțile vătămate, a demonstrat prezența intenției traficului

de ființe umane.

- avocatul Iftodi Elvira, în numele inculpatului, invocînd ca temei de declarare a

recursului art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Borșci

Stepan să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. art.

165 alin. (2) lit. d), 206 alin. (2) lit. a) Cod penal din motiv că, la dosar nu există probe

ce ar dovedi comiterea acestor infracțiuni de către inculpat.

Astfel, probele administrate în instanțele de judecată au fost apreciate în mod

greșit, acestea motivîndu-și soluția reieșind din declarațiile controversate ale părților

vătămate, neținîndu-se cont de declarațiile inculpatului și ale martorului Rîsipanu

Roman, conform cărora, în anul 2005, Ciobanu Victoria i-a propus să meargă în Rusia la

lucru, împreună cu inculpatul lucrau de rînd cu toții, nu erau bătuți de nimeni, însă el

ulterior a plecat acasă deoarece știa că nu vor fi plătiți pentru munca prestată.

Consideră hotărîrile instanțelor de fond ilegale și neîntemeiate deoarece ambele

părți vătămate au declarat că au fost recrutați de către Ciobanu Victoria, fiind

transportați și însoțiți tot de ea, ultima deținea actele lor și doar ea putea să-i treacă peste

hotare.

Instanțele de judecată greșit și-au argumentat poziția prin faptul că vina

inculpatului a fost dovedită și prin materialele parvenite de la comisia rogatorie a

organelor abilitate ale Federației Ruse, conform cărora, inculpatul a lucrat cu un grup de

oameni la lucrări agricole, contractul de muncă fiind întocmit pe numele său, însă astfel

de documente, cum ar fi tabelul de decontare, bonurile de plată, lipsesc la materialele

cauzei;

- inculpatul Borșci Stepan, care invocă ca temei de declarare a recursului art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri prin care să fie achitat, din motiv că vina

sa în comiterea infracțiunilor incriminate nu a fost dovedită.

3

Recurentul invocă faptul că în urma muncilor prestate nu a primit nici un ban, nu

a transferat careva sume de bani acasă, deși acolo are familie și 6 copii care necesită să

fie întreținuți. Astfel, la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar demonstra că el a

primit bani pentru munca prestată sau că părțile vătămate urmau să primească salariu.

Consideră hotărîrile instanțelor de fond ilegale deoarece el nu a folosit rezultatul

muncii prestate de părțile vătămate, iar actele cu care au trecut frontiera ultimii erau pe

numele fiilor lui Ciobanu Victoria, el neavînd posibilitatea să-i conducă acasă.

Recurentul menționează că hotărîrile de condamnare au fost bazate doar pe

declarațiile unor martori și selectiv ale părților vătămate, fiind lăsate fără apreciere

declarațiile celorlalți martori și ale sale personale, astfel, instanța de apel urma să

aprecieze toate dubiile în favoarea sa, iar sentința de condamnare urma să fie bazată pe

probe certe dar nu pe presupuneri.

La fel, este invocat faptul că, la etapa ultimului cuvînt în instanța de apel, a

solicitat o pedeapsă mai blîndă, fiind descurajat de către vecinii săi de celulă, crezînd

doar că-și va ușura soarta, însă se consideră nevinovat.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, ca vădit neîntemeiate, din

următoarele considerente.

Inculpatul și avocatul Iftodi Elvira, în numele acestuia, au invocat în recursurile

ordinare declarate, ca temei pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală.

Conform pct.8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Însă, instanța de recurs constată că, textul recursurilor declarate nu cuprind o

careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiului stipulat în pct. 8)

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

În fapt, hotărîrea contestată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată.

Critica privind aprecierea incorectă a probelor administrate pe cauza dată, nu

poate fi reținută de instanța de recurs din motiv că un asemenea temei nu este

prevăzut de lege pentru a judeca cauza în ordine de recurs, procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia este de competența

instanțelor de fond.

Instanțele de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar ca: declarațiile

părților vătămate Cojocaru Igor și Bulgaru Gheorghii, ale martorilor Arhire Ana,

Zderciuc Ion, Lungu Ștefan, Rîsipanu Roman și Cojocaru Tudor cît și materialele

cauzei ca: rezultatele comisiei rogatorii expediate în adresa autorităților de drept ale

Federației Ruse, conform cărora, a fost constatat faptul că Borșci Stepan a desfășurat

cu un grup de oameni diverse activități în domeniul agriculturii, contractul de muncă

4

fiind întocmit pe numele său, toate întreprinderile achitîndu-se pentru lucrările

prestate (vol.I, f.d.116-183), telegrama expediată din R.Ucraina în Moldova pentru

Bulgaru Nina, în rezultatul căreia Bulgaru Gheorghii a fost adus acasă de Arhire

Ana(vol.I, f.d.105), toate acestea fiind verificate sub aspectul pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității, fapt ce face ca concluzia despre condamnarea lui

Borșci Stepan în baza art. art. 165 alin. (2) lit. d), 206 alin. (2) lit. a) Cod penal, să fie

justă și întemeiată.

Astfel, instanțele de fond just au apreciat critic declarațiile inculpatului,

potrivit cărora, acesta a negat comiterea celor incriminate și întemeiat au

concluzionat asupra săvîrșirii de către el a traficului de ființe umane, inclusiv a unei

persoanei minore, constatînd că inculpatul împreună cu Ciobanu Victoria, fiind

concubini, în comun acord, prin înșelăciune, a participat la recrutarea lui Cojocaru

Igor și a minorului Bulgaru Gheorghii, la transportarea acestora peste hotarele țării, i-

a exploatat, impunîndu-i să presteze diferite munci, inclusiv prin aplicarea violenței,

fără a le plăti pentru activitatea desfășurată.

Nu pot fi reținute argumentele recurenților privind faptul că inculpatul singur a

fost recrutat și transportat în Federația Rusă de către concubina sa, el muncind alături de

ceilalți la diferite activități în care erau antrenați, din motiv că aceste argumente au fost

anterior invocate de către inculpat în instanța de apel, ultima corect le-a respins ca

nefondate, menționînd că din analiza declarațiilor părților vătămate, ale martorilor, a

rezultat faptul că la convorbirile despre plecarea la muncă, la înțelegerile inițiale

înainte de plecare erau prezenți atît inculpatul cît și concubina sa, iar din

comportamentul acestuia în Federația Rusă, în raport cu cel al altor persoane, nu poate

fi concluzionat faptul că el avea conduita unei persoane traficate.

Mai mult ca atît, el nici nu s-a adresat la organele de drept cu o careva cerere

pentru a fi trasă la răspundere concubina pentru traficarea sa.

La fel, va fi respins ca neîntemeiat și argumentul avocatului Iftodi Elvira,

potrivit căruia, instanțele de fond, la pronunțarea hotărîrii de condamnare, nu au luat în

considerație declarațiile martorului Rîsipanu Roman, dînd prioritate celor ale părților

vătămate și ale martorilor menționați mai sus, din motiv că acest argument a fost deja

obiect de examinare în instanța de apel și aceasta corect a conchis că „din declarațiile

martorului Rîsipanu Roman a rezultat că Borșci Stepan a participat la traficarea

persoanelor în cauză, a fost persoana care se înțelegea cu angajatorii, stabilea

condițiile de muncă, împreună cu V. Ciobanu păstrau documentele la sine, primeau

banii, însă nu le transmiteau celor care au prestat munca”, aceste circumstanțe fiind în

coroborare cu celelalte materiale ale cauzei.

Prin urmare, argumentele recurenților, precum că inculpatul nu este vinovat de

comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și contravin

materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează

cu achitarea, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu,

din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lui în

5

săvârșirea infracțiunilor imputate, iar nerecunoașterea vinovăției just a fost apreciată

de instanțele de judecată ca o tactică de apărare a acestuia.

Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

enunță că recursurile inculpatului și al avocatului Iftodi Elvira urmează a fi declarate

inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Stepan Borșci și

avocatul Elvira Iftodi în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013 în cauza penală în privința lui Borșci Stepan

Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 februarie 2014.

Președinte Judecător Judecător

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș

6