1ra-260/2014 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cod penal

Dosarul nr. 1ra-260/2014

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Liliana Catan și Ion Arhiliuc,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Maria Lichii în numele inculpatului Dorogan Eugeniu împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2013, pe cauza penală în privința lui

Dorogan Eugeniu Petru, născut la 20

iulie 1980, originar și locuitor din or. Ghindești, str.

Gării 17, r-nul Florești.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05 septembrie 2011- 02 iulie 2012;

Instanța de apel: 08 august 2012- 17 mai 2013;

Instanța de recurs: 13 noiembrie 2013- 19 februarie 2014

C O N S T A T Ă :

intentat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în privința lui Dorogan Eugeniu,

în legătură cu împăcarea părților.

lunii martie 2010, în jurul orei 24:00, Dorogan Eugeniu, aflîndu-se în or. Ghindesti, r-nul

Floresti, în urma înțelegerii prealabile cu Budnea Vadim, intenționat, din interes material

cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, împreună au pătruns în gospodăria lui

Morari Vladimir din or. Ghindești, str. Livezilor 62, au descuiat ușa balconului și

pătrunzînd în casă au sustras pe ascuns bunuri, cauzînd proprietarului o daună materială

în proporții considerabile în sumă totală de 19 400 lei.

Tot el, la 02 mai 2010, intenționat, din interes material, cu scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, a pătruns în gospodăria lui Istrati Daria din or. Ghindesti, str. 8

Martie 24, și din casă pe ascuns a sustras bunuri, cauzînd proprietarului o daună materială

în proporții considerabile în sumă totală de 17 500 lei.

1

Tot el, la 25 septembrie 2010, în jurul orei 23:00, intenționat, din interes material,

cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în apartamentul lui

Bulat Tatiana, din or. Ghindești, str. l Mai 9 ap. 2, și pe ascuns a sustras bunuri, cauzînd

proprietarului o daună materială în proporții mari în sumă totală de 51 025,2 lei.

Tot el, în noaptea spre 09 mai 2011, aflîndu-se în or. Florești, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, intenționat, din interes material, cu scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, a pătruns in gospodăria lui Zosim Rodica, din or. Florești, str. Gheorghe Asachi

19, unde prin deteriorarea geamului a pătruns în casa de locuit, de unde pe ascuns a

sustras bunuri, cauzînd proprietarului o daună materială în proporții considerabile în

sumă totală de 30 600 lei.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 9 ani închisoare, iar conform art. 85

Cod penal, a-i adăuga la pedeapsa aplicată partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

sentința anterioară, stabilindu-i pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat că instanța de judecată a

neglijat valoarea probantă a probelor administrate, fiind indusă în eroare de declarațiile

inculpatului care a recunoscut parțial vina în comiterea infracțiunii încriminate și care

poartă un caracter de apărare, urmărind scopul de eschivare de la răspundere penală.

Totodată, procurorul a menționat că, la emiterea sentinței, instanța de judecată

neîntemeiat a considerat că acțiunile inculpatului urmau a fi calificate conform actelor

infracționale comise de inculpat în privința fiecărei părți vătămate în parte, și neîntemeiat

nu a apreciat cumularea de către acuzare a semnelor prejudiciilor la toate faptele comise

de inculpat și calificarea acțiunilor ultimului în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, mai

mult ca atît, nu s-a luat în considerație că inculpatul a realizat o activitate infracțională

prin mai multe acțiuni, la diferite intervale de timp, care în cumul formează o infracțiune

prelungită.

Apelantul a reiterat că prima instanță greșit a diminuat prejudiciul cauzat părții

vătămate Bulat Tatiana, deoarece în ședința de judecată cu certitudine a fost stabilită

valoarea prejudiciului cauzat acesteia, care constituie 51 025,2 lei.

admis apelul procurorului, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărîre prin care:

Dorogan Eugeniu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal (pe episodul

în privința părții vătămate Bulat Tatiana) la 5 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Florești din

04 aprilie 2011, i s-a stabilit definitiv pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută.

2

instanțe referitor la încetarea procesului penal în privința inculpatului pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal în legătură cu împăcarea

părților pe episoadele de furt în privința părților vătămate: Morari Vladimir, Istrati Daria

și Zosim Rodica, este legală și întemeiată. Sumele sustrase de la fiecare din pătimași sunt

apreciate ca fiind considerabile, însă conform art. 126 Cod penal nu constituie proporții

mari și părțile vătămate și-au dat acordul pentru a se împăca cu inculpatul.

Referitor la episodul de furt de la partea vătămată Bulat Tatiana, Colegiul penal

analizînd probele prezentate de părți, a constatat că concluzia instanței de fond privind

recalificarea acțiunilor inculpatului pe acest episod din art. 186 alin. (4) Cod penal în art.

186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, nu rezultă din probele acumulate pe cauză și

cercetate în instanța de apel, totodată menționînd că, inculpatul își recunoaște vina pe

acest episod, nefiind de-acord doar cu suma prejudiciului ce l-a cauzat, însă potrivit

declarațiilor părții vătămate o parte din sumă a fost restituită, dar întreg prejudiciu cauzat

constituie suma de 51 025,2 lei, ce depășește 2500 unități convenționale și conform art.

126 alin. (1) Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari. Din aceste considerente,

Colegiul penal a conchis că concluzia instanței de fond referitor la recalificarea acțiunilor

inculpatului din art. 186 alin. (4) Cod penal în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, este neîntemeiată și contravine circumstanțelor cauzei.

La numirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea și gradul de pericol

social a crimei săvîrșite de inculpat, de circumstanțele cauzei și de prevederile art. art. 61,

75 Cod penal.

declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, solicitînd casarea acesteia, cu lăsarea în vigoare a sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de fond a cercetat toate

probele prezentate de părți, legal și întemeiat a concretizat suma prejudiciului cauzat de

către inculpat părții vătămate Bulat Tatiana și corect a recalificat acțiunile în baza art.

186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, iar în baza art. 109 Cod penal a încetat procesul

penal, în legătură cu împăcarea părților.

Totodată, recurentul a reiterat că, instanța de apel a examinat superficial cauza dată

și a reîncadrat greșit fapta infracțiunii, fiind calculat greșit și prejudiciul cauzat, mai mult

ca atît, la calcularea termenului pedepsei, nu s-a luat în considerație că inculpatul s-a aflat

în arest preventiv și termenul de arest a fost prelungit de mai multe ori, începînd cu 10

decembrie 2011.

din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

3

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Recurentul a invocat în recursul ordinar ca temei pentru recurs pct. 12) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea

probelor și a nevinovăției inculpatului, în comiterea infracțiunii imputate.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul în care faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului înaintat, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurent.

Colegiul penal reține, că instanța de apel, judecînd cauza și verificînd probele în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborăriilor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului Dorogan Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (4) Cod penal referitor la episodul de sustragere de la pătimita Tatiana

Bulat,concomitent menționînd, că instanța de fond incorect a încetat procesului penal,

din motivul împăcării părților, în temeiul art. 109 Cod penal, deoarece suma totală a

bunurilor sustrase de la partea vătămată respectivă constituie 51025,2 lei, ce depășește

250 unități convenționale de amendă, însă potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, se

consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, care la momentul săvîrșirii

infracțiunii, depășește 2500 unități convenționale de amendă.

În confirmarea acestei poziții vin declarațiile părții vătămate depuse atît în cadrul

urmăririi penale, cît și cercetării judecătoreși în instanța de fond, care indică cert la

prețul lăptopului de 1000 dolari la momentul procurării și doar dacă l-ar fi vîndut după ce

a fost folosit un an ar fi primit aproximatv 850 dolari. Aceste declarații ale pătimitei nu

au fost contestate în cadrul apelului de careva din părți, prin urmare veridicitatea lor nu a

trezit dubii.

Astfel, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 6. au fost obiect de discuție

la judecarea cauzei în instanța de apel care le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 5., soluție, pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește

incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea

hotărîrii recurate.

Pedepsa stabilită inculpatului este una echitabilă, la numirea căreia Instanța de

apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6,7,61,75 CP RM luîndu-se în

considerație circumstanțele cauzei, cît și personalitatea inculpatului.

În aceiași ordine de idei, Colegiul penal reține și mențiunea recurentului vis-a-vis

de neincluderea în termenul de ispășire al pedepsei lui Dorogan Eugeniu a timpului

4

deținerii în stare de arest, prelungit de mai multe ori începînd cu 10 decembrie 2011, dar

fără a specifica aceste perioade.

Potrivit art. 250 Cod procedură penală, în cazul în care organul de urmărire

penală, judecătorul de instrucție sau instanța de judecată, ca urmare a unei omisiuni

vădite, nu s-a pronunțat asupra sumelor pretinse de martori, experți, interpreți,

traducători, apărători, asupra restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicării

măsurilor asiguratorii, precum și a altor măsuri, aceste omisiuni se înlătură de însuși

organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care

a întocmit actul, la cererea celui interest, ori din oficiu.

În speță, neincluderea detenției preventive în termenul de ispășire al pedepsei

constituie o omisiune vădită, dar care nu influențează soluția definitivă și nu constituie

temei de casare a acesteia, însă urmează a fi înlăturată de instanța de judecată care a

întocmit Decizia prin încheiere motivată în acest sens.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia

instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile

invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală nu

persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Maria Lichii în numele

inculpatului Dorogan Eugeniu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 17 mai 2013, pe cauza penală în privința lui Dorogan Eugeniu, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Liliana Catan

Ion Arhiliuc

5