1ra-260/2014 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cod penal
- Temei legal
- art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cod penal
1ra-260/2014 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-260/2014 Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 05 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Liliana Catan și Ion Arhiliuc, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Maria Lichii în numele inculpatului Dorogan Eugeniu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2013, pe cauza penală în privința lui Dorogan Eugeniu Petru, născut la 20 iulie 1980, originar și locuitor din or. Ghindești, str. Gării 17, r-nul Florești. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 05 septembrie 2011- 02 iulie 2012; Instanța de apel: 08 august 2012- 17 mai 2013; Instanța de recurs: 13 noiembrie 2013- 19 februarie 2014 C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Florești din 02 iulie 2012, a fost încetat procesul penal intentat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în privința lui Dorogan Eugeniu, în legătură cu împăcarea părților.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, in prima decadă a lunii martie 2010, în jurul orei 24:00, Dorogan Eugeniu, aflîndu-se în or. Ghindesti, r-nul Floresti, în urma înțelegerii prealabile cu Budnea Vadim, intenționat, din interes material cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, împreună au pătruns în gospodăria lui Morari Vladimir din or. Ghindești, str. Livezilor 62, au descuiat ușa balconului și pătrunzînd în casă au sustras pe ascuns bunuri, cauzînd proprietarului o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 19 400 lei. Tot el, la 02 mai 2010, intenționat, din interes material, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în gospodăria lui Istrati Daria din or. Ghindesti, str. 8 Martie 24, și din casă pe ascuns a sustras bunuri, cauzînd proprietarului o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 17 500 lei. 1 Tot el, la 25 septembrie 2010, în jurul orei 23:00, intenționat, din interes material, cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în apartamentul lui Bulat Tatiana, din or. Ghindești, str. l Mai 9 ap. 2, și pe ascuns a sustras bunuri, cauzînd proprietarului o daună materială în proporții mari în sumă totală de 51 025,2 lei. Tot el, în noaptea spre 09 mai 2011, aflîndu-se în or. Florești, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, din interes material, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns in gospodăria lui Zosim Rodica, din or. Florești, str. Gheorghe Asachi 19, unde prin deteriorarea geamului a pătruns în casa de locuit, de unde pe ascuns a sustras bunuri, cauzînd proprietarului o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 30 600 lei.
Nefiind de acord cu sentința, procurorul a depus apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 9 ani închisoare, iar conform art. 85 Cod penal, a-i adăuga la pedeapsa aplicată partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința anterioară, stabilindu-i pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat că instanța de judecată a neglijat valoarea probantă a probelor administrate, fiind indusă în eroare de declarațiile inculpatului care a recunoscut parțial vina în comiterea infracțiunii încriminate și care poartă un caracter de apărare, urmărind scopul de eschivare de la răspundere penală. Totodată, procurorul a menționat că, la emiterea sentinței, instanța de judecată neîntemeiat a considerat că acțiunile inculpatului urmau a fi calificate conform actelor infracționale comise de inculpat în privința fiecărei părți vătămate în parte, și neîntemeiat nu a apreciat cumularea de către acuzare a semnelor prejudiciilor la toate faptele comise de inculpat și calificarea acțiunilor ultimului în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, mai mult ca atît, nu s-a luat în considerație că inculpatul a realizat o activitate infracțională prin mai multe acțiuni, la diferite intervale de timp, care în cumul formează o infracțiune prelungită. Apelantul a reiterat că prima instanță greșit a diminuat prejudiciul cauzat părții vătămate Bulat Tatiana, deoarece în ședința de judecată cu certitudine a fost stabilită valoarea prejudiciului cauzat acesteia, care constituie 51 025,2 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2013, a fost admis apelul procurorului, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărîre prin care: Dorogan Eugeniu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal (pe episodul în privința părții vătămate Bulat Tatiana) la 5 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Florești din 04 aprilie 2011, i s-a stabilit definitiv pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută. 2
În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că concluzia primei instanțe referitor la încetarea procesului penal în privința inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal în legătură cu împăcarea părților pe episoadele de furt în privința părților vătămate: Morari Vladimir, Istrati Daria și Zosim Rodica, este legală și întemeiată. Sumele sustrase de la fiecare din pătimași sunt apreciate ca fiind considerabile, însă conform art. 126 Cod penal nu constituie proporții mari și părțile vătămate și-au dat acordul pentru a se împăca cu inculpatul. Referitor la episodul de furt de la partea vătămată Bulat Tatiana, Colegiul penal analizînd probele prezentate de părți, a constatat că concluzia instanței de fond privind recalificarea acțiunilor inculpatului pe acest episod din art. 186 alin. (4) Cod penal în art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, nu rezultă din probele acumulate pe cauză și cercetate în instanța de apel, totodată menționînd că, inculpatul își recunoaște vina pe acest episod, nefiind de-acord doar cu suma prejudiciului ce l-a cauzat, însă potrivit declarațiilor părții vătămate o parte din sumă a fost restituită, dar întreg prejudiciu cauzat constituie suma de 51 025,2 lei, ce depășește 2500 unități convenționale și conform art. 126 alin. (1) Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari. Din aceste considerente, Colegiul penal a conchis că concluzia instanței de fond referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului din art. 186 alin. (4) Cod penal în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, este neîntemeiată și contravine circumstanțelor cauzei. La numirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea și gradul de pericol social a crimei săvîrșite de inculpat, de circumstanțele cauzei și de prevederile art. art. 61, 75 Cod penal.
Împotriva deciziei menționate, avocatul Maria Lichii în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicitînd casarea acesteia, cu lăsarea în vigoare a sentinței instanței de fond. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de fond a cercetat toate probele prezentate de părți, legal și întemeiat a concretizat suma prejudiciului cauzat de către inculpat părții vătămate Bulat Tatiana și corect a recalificat acțiunile în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, iar în baza art. 109 Cod penal a încetat procesul penal, în legătură cu împăcarea părților. Totodată, recurentul a reiterat că, instanța de apel a examinat superficial cauza dată și a reîncadrat greșit fapta infracțiunii, fiind calculat greșit și prejudiciul cauzat, mai mult ca atît, la calcularea termenului pedepsei, nu s-a luat în considerație că inculpatul s-a aflat în arest preventiv și termenul de arest a fost prelungit de mai multe ori, începînd cu 10 decembrie 2011.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței 3 de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Recurentul a invocat în recursul ordinar ca temei pentru recurs pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea probelor și a nevinovăției inculpatului, în comiterea infracțiunii imputate. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Colegiul penal reține, că instanța de apel, judecînd cauza și verificînd probele în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborăriilor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Dorogan Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal referitor la episodul de sustragere de la pătimita Tatiana Bulat,concomitent menționînd, că instanța de fond incorect a încetat procesului penal, din motivul împăcării părților, în temeiul art. 109 Cod penal, deoarece suma totală a bunurilor sustrase de la partea vătămată respectivă constituie 51025,2 lei, ce depășește 250 unități convenționale de amendă, însă potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, care la momentul săvîrșirii infracțiunii, depășește 2500 unități convenționale de amendă. În confirmarea acestei poziții vin declarațiile părții vătămate depuse atît în cadrul urmăririi penale, cît și cercetării judecătoreși în instanța de fond, care indică cert la prețul lăptopului de 1000 dolari la momentul procurării și doar dacă l-ar fi vîndut după ce a fost folosit un an ar fi primit aproximatv 850 dolari. Aceste declarații ale pătimitei nu au fost contestate în cadrul apelului de careva din părți, prin urmare veridicitatea lor nu a trezit dubii. Astfel, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 6. au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 5., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîrii recurate. Pedepsa stabilită inculpatului este una echitabilă, la numirea căreia Instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6,7,61,75 CP RM luîndu-se în considerație circumstanțele cauzei, cît și personalitatea inculpatului. În aceiași ordine de idei, Colegiul penal reține și mențiunea recurentului vis-a-vis de neincluderea în termenul de ispășire al pedepsei lui Dorogan Eugeniu a timpului 4 deținerii în stare de arest, prelungit de mai multe ori începînd cu 10 decembrie 2011, dar fără a specifica aceste perioade. Potrivit art. 250 Cod procedură penală, în cazul în care organul de urmărire penală, judecătorul de instrucție sau instanța de judecată, ca urmare a unei omisiuni vădite, nu s-a pronunțat asupra sumelor pretinse de martori, experți, interpreți, traducători, apărători, asupra restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicării măsurilor asiguratorii, precum și a altor măsuri, aceste omisiuni se înlătură de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interest, ori din oficiu. În speță, neincluderea detenției preventive în termenul de ispășire al pedepsei constituie o omisiune vădită, dar care nu influențează soluția definitivă și nu constituie temei de casare a acesteia, însă urmează a fi înlăturată de instanța de judecată care a întocmit Decizia prin încheiere motivată în acest sens. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Maria Lichii în numele inculpatului Dorogan Eugeniu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2013, pe cauza penală în privința lui Dorogan Eugeniu, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 februarie 2014. Președinte Constantin Gurschi Judecători Liliana Catan Ion Arhiliuc 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.