4-1re-317/2014 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Florești din 02 iulie 2012, a fost încetat procesul penal în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în privința lui Dorogan Eugeniu, în legătură cu împăcarea părților.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul a depus apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 9 ani închisoare, iar conform art. 85 Cod penal, a-i adăuga la pedeapsa aplicată partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința anterioară, stabilindu-i pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 1

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2013, a fost admis apelul procurorului, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărîre prin care: Dorogan Eugeniu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal (pe episodul în privința părții vătămate Bulat Tatiana) la 5 (cinci) ani închisoare. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Florești din 04 aprilie 2011, i s-a stabilit definitiv pedeapsă de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, dispozițiile sentinței a fost menținute.

În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că concluzia primei instanțe referitor la încetarea procesului penal în privința inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal în legătură cu împăcarea părților pe episoadele de furt în privința părților vătămate: Morari Vladimir, Istrati Daria și Zosim Rodica, este legală și întemeiată. Sumele sustrase de la fiecare din pătimași sunt apreciate ca fiind considerabile, însă conform art. 126 Cod penal nu constituie proporții mari și părțile vătămate și-au dat acordul pentru a se împăca cu inculpatul. Referitor la episodul de furt de la partea vătămată Bulat Tatiana, Colegiul penal analizînd probele prezentate de părți, a constatat că concluzia instanței de fond privind recalificarea acțiunilor inculpatului pe acest episod din art. 186 alin. (4) Cod penal în art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, nu rezultă din probele acumulate pe cauză și cercetate în instanța de apel, totodată menționînd că, inculpatul își recunoaște vina pe acest episod, nefiind de acord doar cu suma prejudiciului ce l-a cauzat, însă potrivit declarațiilor părții vătămate o parte din sumă a fost restituită, dar întreg prejudiciu cauzat constituie suma de 51 025,2 lei, ce depășește 2500 unități convenționale și conform art. 126 alin. (1) Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari. Din aceste considerente, Colegiul penal a conchis că concluzia instanței de fond referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului din art. 186 alin. (4) Cod penal în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, este neîntemeiată și contravine circumstanțelor cauzei

Împotriva deciziei menționate, avocatul Maria Lichii în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2014 recursul ordinar declarat a fost declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

La 23 iulie 2014, avocatul Aliona Rusnac în numele condamnatului Dorogan Eugeniu a declarat recurs în anulare prin care solicită casarea deciziilor Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2013 și Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2014, cu menținerea sentinței, motivînd 2 în acest sens că, instanța de fond și de recurs ordinar nu au evaluat corect valoarea bunurilor sustrase, ceea ce a constituit o eroare de drept la încadrarea juridică a faptei.

Verificînd argumentele recursului în anulare în raport cu materialele cauzei și prevederile legii de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 6 pct. 44) și 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Însă, conform art. 453 alin. (2), 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod de procedură penală, nu cuprinde menționarea acestor cazuri și argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate. Totodată, în conformitate cu aceste prevederi legale, în recursul condamnatului nu sunt invocate care circumstanțe sunt considerate a fi un viciu fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual-penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărîrea atacată, omițîndu-se și argumentarea ilegalității hotărîrii contestate, cu indicarea unor erori de drept concrete. Colegiul penal mai menționează că, conform practicii judiciare, inclusiv și a Curții Europene pentru drepturile Omului, în temeiul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dreptul la un proces echitabil enunță preeminența principiului supremației dreptului. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, că o soluție definitivă (irevocabilă) a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Acest principiu insistă asupra faptului că nicio parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri judecătorești definitive și executorii, chiar și în scopul reluării procesului de judecată și a unei soluționări noi a cauzei, întrucît existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Din aceste considerente, rezultă că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în articolele nominalizate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare al condamnatei cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica din motiv că conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. 3 Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu îndeplinește cerințele legale de conținut, de aceea recursul avocatului în numele condamnatului și a reprezentantului său legal urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Aliona Rusnac în numele condamnatului Dorogan Eugeniu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2014 în cauza penală în privința lui Dorogan Eugeniu Petru, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 octombrie 2014. Președinte Ghenadie Nicolaev Judecători Vladimir Timofti Nadejda Toma Elena Covalenco Ion Guzun 4