1ra-148/14 — art. 152 al.1, 287 al.1 CP

Dosarul nr. 1ra-148/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 11 decembrie 2012 declarat de

inculpatul

Vataman Nicolae Zaharia, născut la 23 martie 1952, originar și

domiciliat în or. Căușeni, str. M. Kogălniceanu 3/2, moldovean,

cetățean al R. Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Colegiul penal asupra recursului,

C O N S T A T Ă:

a fost condamnat:

- în baza art. 152 alin. (2) lit. i) Cod penal, la 5 ani închisoare;

- în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicată, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare;

- în baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, i-a fost

adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Căușeni din 23 februarie 2005, stabilindu-i-se pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Gauga A., a fost lăsată fără

soluționare, fiind explicat dreptul acesteia de a se adresa cu o acțiune în instanța civilă.

Nicolae la 01 iunie 2008, pe la ora 1430, fiind în stare de ebrietate, aflându-se pe

palierul de la etajul 2 din casa nr.6 „A” din str. M. Kogălniceanu, or. Căușeni din

intenții huliganice, dând dovadă de lipsă de respect față de societate, grosolan a

încălcat ordinea publică și cu scopul cauzării vătămărilor corporale medii i-a aplicat

cet. Gauga A. a.n.20.09.1981, locuitor al or. Căușeni, str. M. Kogălniceanu nr.6„A" ap.

2, multiple lovituri cu pumnii și cu picioarele în diferite părți ale corpului, în urma

cărora cet. Gauga A., conform raportului de expertiză medico-legală nr. 148/D din 05

iunie 2008 a primit vătămări corporale fără cauzare de daune sănătății și vătămări

corporale medii.

Tot atunci, văzând că Vataman Nicolae îl maltratează pe cet. Gauga A. și dorind

să stopeze acțiunile infracționale a cet. Vatamat N., cet. Leontiev A. a.n.26.11.1975 a

intervenit și 1-a apucat pe cet. Vataman N. de mână, iar ultimul continuându-și

acțiunile sale infracționale cu scopul opunerii rezistenței persoanei ce curmă actele

huliganice i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față cet. Leontiev A. care în urma

loviturii, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 149/D din 05 iunie 2008 a

primit vătămări corporale care nu au cauzat daune sănătății.

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare

în privința lui, din motiv că este nevinovat, cauza penală în privința lui fiind fabricată.

2012, a fost admis din alte motive apelul inculpatului Vataman Nicolae, casată parțial

sentința instanței de fond în latura penală, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Vataman Nicolae a

fost condamnat cu aplicarea art. 82 Cod penal:

- în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicată, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare;

- în baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe la pedeapsa aplicată prin noua

sentință, i-a fost adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Căușeni din 23 februarie 2005, stabilindu-i-se pedeapsa definitivă de 3 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat în fapt că, Vataman

Nicolae la 01 iunie 2008, în jurul orei 14:30, inculpatul, fiind în stare de ebrietate,

aflându-se pe palierul de la etajul 2 din casa nr.6„A” din str. M. Kogălniceanu, or.

Căușeni, din intenții huliganice, dând dovadă de lipsă de respect față de societate, a

încălcat în mod grosolan ordinea publică și folosind ca pretext spusele cet. Șaripova T.

precum că ar fost violată de către A. Gauga, în scopul cauzării vătămărilor corporale

medii, i-a aplicat lui Gauga A. multiple lovituri cu pumnii și cu picioarele în diferite

părți ale corpului, în urma cărora lui Gauga A., conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 148/D din 05 iunie 2008, i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare

și medii.

Tot atunci, văzând că inculpatul Vataman Nicolae îl maltratează pe Gauga A. și

dorind să stopeze acțiunile infracționale, Leontiev A. a intervenit și 1-a apucat pe

Vataman N. de mână, dar inculpatul Vataman N. cu scopul opunerii rezistenței

persoanei ce curmă actele huliganice, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față lui

Leontiev A., cauzându-i vătămări corporale ușoare. La insistența locatarilor, care au

anunțat organele de drept despre cele întâmplate, inculpatul Vataman N. a părăsit locul

comiterii infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului Vataman Vl. fiind pe

deplin determinată din următoarea sistemă de probe:

 Declarațiile părților vătămate A. Gauga și A. Leontiev;

 Declarațiile martorilor M. Oltu, V. Macvart, Șaripova T;

 Raporturile de expertiză medico-legală nr. 148/D și 149/D din 05.06.2008

(f.d. 47-48, 49-50);

 Procesele-verbale de cercetare la fața locului (f.d. 23-25; 26-27);

Totodată, instanța de apel a conchis, că la emiterea sentinței, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, stablind just vinovăția inculpatului

Vataman N. în comiterea infracțiunilor imputate, încadrând în mod întemeiat acțiunile

inculpatului în baza art.152 alin.(2) lit. i) Cod penal, după semnele calificative:

vătămare intenționată medie a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a

provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de o

dereglare îndelungată a sănătății, săvârșită cu intenții huliganice, și în baza art. art.287

alin.(1) Cod penal, după semnele calificative: huliganism, adică acțiuni intenționate,

care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de

societate, însoțite de opunerea de rezistență persoanelor, care curmă actele huliganice,

deoarece inculpatul Vataman N. a comis acțiunile infracționale în loc public în blocul

locativ, pe palier, provocând gălăgie cu injurii, fiind conștient de faptul că încalcă

grosolan ordinea publică și liniștea locatarilor iar, atunci când pătimitul Leontiev A. a

intervenit să curme acțiunile huliganice ale acestuia, ultimul nu s-a supus și a aplicat

față de Leontiev A. acțiuni de violență, cauzându-i o lovitură cu pumnul în față,

continuând să-1 maltrateze pe palier pe pătimitul Gauga A.

Instanța de apel a constatat aceste împrejurări în baza probelor administrate legal

de către organul de urmărire penală și verificate în ședința judiciară, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) din Cod de procedură penală, le-a dat apreciere justă, cu

respectarea prevederilor art. 101 din CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce și a stabilit, cu certitudine, toate

aspectele de fapt și de drept.

În același timp, instanța de apel a reținut, că prin Legea nr.277 din 18 decembrie

2008 pentru modificarea și completarea Codului penal al R. Moldova, în vigoare de la

24 mai 2009, din dispoziția art.152 alin. (2) Cod penal au fost excluse literele a), c) și

i).

În aceste circumstanțe instanța de apel a considerat, că sunt întemeiate

argumentele acuzatorului de stat, și de aceea, în legătură cu modificarea legislației

penale, acțiunile inculpatului Vataman N. vor fi reîncadrate în baza art.152 alin.(1)

Cod penal, după semnele calificative: vătămare intenționată medie a sănătății, care nu

este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal,

dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății, cu aplicarea pedepsei

respective.

4.2. La individualizarea pedepsei instanța de apel a ținut cont de principiile

generale de aplicare a pedepsei stipulate la art. 62 alin. (2) din Cod penal, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75 și 78 Cod penal, a

ținut cont de gravitatea infracțiunilor comise și personalitatea inculpatului,

circumstanțe atenuante nu au fost reținute, recidiva de infracțiuni, instanța corect a

reținut-o ca circumstanță agravantă din rândul celor specificate la art.77 Cod penal, și

anume, că inculpatul a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Căușeni din 23

februarie 2005 pentru săvârșirea unei infracțiuni grave în baza art.95 alin.(2) Cod

penal (red. anului 1961) la 7 ani închisoare, și fiind liberat prin încheierea Judecătoriei

Bender din 24 aprilie 2008 de pedeapsa neexecutată, condiționat, înainte de termen, cu

1 an, 6 luni și 16 zile, dar nu a îndreptățit încrederea acordată și la 01 iunie 2008 a

comis cu intenție alte infracțiuni, una fiind din categoria celor grave, creează starea de

recidivă periculoasă.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a ținut cont de personalitatea

inculpatului, care se caracterizează negativ, se eschivează de la judecată, de starea de

recidivă, de gravitatea infracțiunii săvârșite anterior, de atitudinea lui negativă față de

influența corectării, în mod întemeiat a ajuns la concluzia, că, întru atingerea scopului

pedepsei penale, și anume restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului,

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, este necesar a-i stabili pedeapsa cu închisoare,

deoarece scopul pedepsei poate fi atins fără executarea reală a pedepsei aplicate

inculpatului Vataman N., însă în limitele articolelor 152 alin.(1), 287 alin.(1) Cod

penal, cu aplicarea prevederilor art.72 alin.(4), art.82; art.84; art.85 Cod penal.

Referitor la acțiunea civilă.

Înaintând acțiunea civilă (f.d.44), partea vătămată Gauga A. a solicitat

recuperarea prejudiciului material și moral în mărime de 10.000 lei.

În conformitate cu art.225 alin.(3) Cod de procedură penală, dacă la soluționarea

acțiunii civile, pentru a stabili suma despăgubirilor cuvenite părții civile, apare

necesitatea de a amâna judecarea cauzei pentru a se administra probe suplimentare,

instanța poate să admită în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Colegiul penal conchide, că instanța de fond în mod întemeiat a admis acțiunea

civilă intentată de partea vătămată în principiu, iar instanța civilă urmează să se

pronunțe referitor la cuantumul despăgubirilor, deoarece partea vătămată în judecată n-

a prezentat dovezi suficiente privind cheltuielile suportate.

la art. 427 alin. (1) CPP, a contestat cu recurs ordinar hotărîrile pronunțate, solicitînd

casarea acestora cu rejudecarea cauzei din motiv că incorect a fost condamnat în baza

art. 287 Cod penal, invocînd dezacordul său cu modalitatea de apreciere a probelor,

inclusiv cu declarațiile părții vătămate Gauga Andrei.

Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din

următoarele considerente.

6.1. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură

penală – în caz, în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza

prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

La fel, în sensul art. 429 alin. (1) CPP, recursul trebuie să fie motivat, iar potrivit

art. 430 CPP, trebuie să conțină elemente obligatorii stipulate expres, cu motivarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 CPP.

Prin urmare, reglementarea dreptului de a declara recursul ordinar împotriva

hotărârii instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual de

dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cît și o obligație de a formula cererea

respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în articolele 427, 429 și 430

CPP. Una din aceste cerințe este ca cererea respectivă să conțină motivele recursului

cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate, adică recursul să fie motivat.

Odată ce temeiul, aplicarea căruia ar conduce la soluția privind casarea hotărârii

atacate, nu este argumentat, instanța de recurs n-are dreptul ca, din oficiu, să-l

argumenteze, dat fiind faptul că se încalcă dreptul la un proces echitabil, instanța

devenind, astfel, părtinitoare.

De vreme ce temeiurile pentru care se poate declara recursul împotriva

hotărârilor instanțelor de apel sunt expuse și limitativ enunțate de art.427 CPP, rezultă

că motivarea acestuia trebuie să se refere numai la acele temeiuri cu indicarea expresă

a textelor de lege pe care se întemeiază.

6.2. Privitor la recursul nominalizat, declarat în ordinea art.420 CPP, în raport cu

analiza normativă ce reglementează calea de atac ordinară propriu–zisă ce precede, se

constată că inculpatul, criticând încadrarea acțiunilor sale în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, a se vedea pct. 5 al prezentei decizii, nu motivează ilegalitatea hotărârii atacate

sub aspectul cerințelor și exigențelor legii, dar s-a limitat la descrierea faptei, ne

invocînd nici un temei din cele 16 prevăzute la art. 427 CPP.

Deci, criticile formulate de recurent nu conțin indicii a unor erori de drept și,

respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate ca fiind ilegale.

În atare situație, se apreciază că recursul nominalizat nu conține argumentele

ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de

importanță generală abordată în cauza dată – cerințe stipulate în art.430 pct.5) CPP,

ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului.

În consecință, aflându-se în imposibilitate procesual-penală de a face o analiză a

fondului cauzei sub aspectul de drept privind verificarea hotărârii atacate pe baza

materialului din dosarul cauzei, Colegiul penal, în temeiul articolului 432 alin.(2) pct.

1) Cod de procedură penală, va decide asupra inadmisibilității recursului ordinar

declarat de inculpatul Vataman Nicolae.

penal al Curții Supreme de Justiție, -

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Vataman Nicolae

Zaharia împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 11

decembrie 2012, în propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de

conținut prevăzute de art. 429-430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Liliana Catan