1ra-36/2014 — art. 361 al. 1 CP

1ra-36/2014 — art. 361 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-36/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Andrei Harghel, Elena Covalenco, Ion Arhiliuc și Iurie Diaconu,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, D. Tăut, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 12 iunie 2013 în privința lui

Barac Mihail Ștefan, născut la 23 noiembrie 1959, originar și

domiciliat în or. Strășeni, str. V. Alexandri 72.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 28.03.2012 pînă la 26.02.2013;

Instanța de apel de la 17.04.2013 pînă la 12.06.2013;

Instanța de recurs de la 08.10.2013 pînă la 28.01.2014.

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

procurorul – Dumitru Graur, care a solicitat admiterea recursului declarat de procuror;

avocatul – Iurie Mărgineanu și achitatul Barac Mihail, care au pledat pentru respingerea

recursului procurorului.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Mihail Ștefan de sub învinuirea prevăzută de art. 361 alin. (1) CP a fost achitat din

motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive ale infracțiunii.

precum, că avînd intenția deținerii și folosirii documentelor oficiale false, știind cu

certitudine că nu a deținut niciodată un lot de teren cu suprafața de 0,158 ha în regiunea

„Roșcani” din orașul Strășeni, a deținut și folosit ilegal Titlul de autentificare a drepturilor

deținătorilor de teren care i-a fost eliberat la 04 februarie 2009, pe terenul cu cod cadastral

nr. 8001103.020, cu destinație grădini, cu suprafața de 0,158 ha, înregistrat ilegal de către

specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare din Primăria or. Strășeni,

Mariana Sîrbu, în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr. 40 din 24.07.1997,

în baza deciziei nr. 3.5 din 24.03.1993 a Consiliului orășenesc Strășeni, care de fapt nu

exista. Astfel eliberarea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nu a avut

careva temei legal.

Ulterior, la 22 iulie 2010 Barac Mihai, urmărind scopul definitivării intenției sale de

obținere ilegală a dreptului de proprietate asupra lotului de teren vizat s-a adresat cu o

cerere la OCT Strășeni, care a înregistrat în aceiași zi dreptul de proprietate în Registrul

bunurilor imobile.

În drept, acțiunile inculpatului, au fost încadrate de către organul de urmărire penală,

în baza în baza art. 361 alin. (1) CP - deținerea și folosirea documentelor oficiale false,

care acordă drepturi.

1

alin. (2) CPP, indicînd probele și mijloacele cu ajutorul cărora acestea pot fi administrate,

a solicitat casarea hotărîrii ca ilegală cu rejudecarea cauzei și adoptarea deciziei de

condamnare, specificînd, că instanța de fond unilateral a apreciat probele prezentate,

stabilind eronat starea de drept și de fond.

Apelantul a invocat, că în dosar se conțin suficiente probe ce confirmă faptul, că

Barac M. ca director executiv al SRL ,, Geoinfosistem” a întreprins acțiuni în vederea

inițierii procedurii de înregistrare a Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu cod cadastral nr. 8001103.020 fals, iar ulterior - acțiuni de înregistrare a acestuia

la OCT Strășeni în vederea legiferării dreptului de proprietate asupra acestui teren.

În opinia apelantului instanța a denaturat declarațiile martorilor G. Baltaga, S. Radu,

M. Sîrbu și O. Sîrcu, care prezintă suport probant pentru învinuire. Procurorul a mai făcut

trimitere la un șir de documente ca probe (9), dar care au fost ignorate de instanța de fond.

Instanța a luat în calcul un set de chitanțe prezentate de apărare, precum că Barac M.

a achitat impozitele pe teren, însă în aceste acte se conțin familii străine (Muntean) – probe

irelevante pe dosar.

respins ca nefondat apelul acuzatorului de stat, cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a stabilit, că în baza probelor prezentate și cercetate în instanțe, nu se

poate adopta hotărîre de condamnare. Concluziile instanței de apel se conțin în 2

propoziții, cităm: ,, Instanța de apel nu a găsit … temeiuri de casare a sentinței,

deoarece acuzarea nu a prezentat probe ce ar fi dovedit faptul, că specialistul

pentru reglementarea regimului proprietății funciare din Primăria or. Strășeni,

Mariana Sîrbu, a înregistrat ilegal terenul în Registrul cadastral al deținătorilor

de terenuri la nr. 40 din 24.07.1997, cum se indică în învinuire, or, înregistrarea

ilegală prezumată ca fiind făcută de către Mariana Sîrbu, constituie o faptă

infracțională și acest fapt urma a fi stabilit prin hotărâre judecătorească de

condamnare definitivă, care la materialele dosarului lipsește și nici nu a prezentat

probe ce ar dovedi legătura cauzală între acțiunile prezumate ca ilicite ale

inculpatului Barac Mihail și cele ale lui Sîrbu Mariana sau alte terțe persoane.

Se statuează și că, din probele prezentate de către acuzare, dreptul de

proprietate asupra terenului Barac Mihail 1-a dobândit în baza Titlului de

autentificare a drepturilor deținătorilor de teren care i-a fost eliberat la 04

februarie 2009 pe terenul cu cod cadastral nr. 8001103.020, cu destinație grădini,

cu suprafața de 0,158 ha, ce presupune dreptul de posesie, folosință și de

dispoziție asupra imobilului primit în proprietate, Titlu, care în prezent are putere

juridică, nefiind de nimeni contestat în ordinea stabilită și anulat printr-un act

juridic de organele abilitate cu acest drept.”

(1) pct. 6) CPP, și solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare pentru înlăturarea erorilor de fapt și de drept.

În opinia procurorului instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel,

iar hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția- temei de drept

pentru recursul declarat.

2

va casa decizia instanței de apel ca ilegală și neîntemeiată cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță, reieșind din următoarele.

14 al Hotărîrii nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în

ordine de apel”, modificată prin Hotărîrea Plenului Curții Supreme nr.4 din 30.03.2009, în

sensul cerințelor art.414 CPP, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să

se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sînt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant;

dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar în conformitate cu art. 101 CPP.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapte întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesuale, penale, administrative

ori civile au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor

legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea

cauzei.

În cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, și a

ignorat recomandările date de către Plenul Curții Supreme de Justiție pe problemele vizate,

iar nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate în apel echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului, astfel decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în

apel cum cere art.435 CPP, întrucît asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în

instanța de recurs.

Așadar, la adoptarea deciziei instanța de apel a încălcat prevederile legale vizate, nu a

supus verificării probele prezentate în sprijinul acuzării, făcînd trimitere în decizie

unilateral numai la declarațiile inculpatului și argumentele invocate de către apărător în

discursul său. Astfel, instanța de judecată a dat o apreciere incorectă probelor prezentate

de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care în opinia

procurorului, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

încriminate de organul de urmărire penală.

invocat un șir de temeiuri și circumstanțe concrete, care urmau a fi obiect de verificare în

instanța de apel, însă această instanță absolut le-a ignorat, încălcînd prevederile art. 414

CPP.

Din decizia instanței de apel nu reiese faptul, că această instanță să fi discutat

argumentele expuse de procuror în apel.

Instanța de apel a ignorat și prevederile art. 101 CPP conform cărora ea era obligată

la rejudecare să aprecieze probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității lor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Potrivit prevederilor art. 394 CPP instanța de fond și de apel, adoptînd sentința de

achitare, trebuia să indice motivele pentru care au fost respinse probele aduse în sprijinul

acuzării.

Astfel, judecînd apelul instanța de apel nu a corectat abaterile instanței de fond, dar și

le-a repetat.

3

În decizia instanței de apel nu se conțin careva date, că ar fi discutat și argumentat

poziția procurorului în sensul verificării probelor pe dosar aduse de el.

În contextul celor expuse recurentul în recurs atenționează asupra faptului, că

vinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorilor Baltaga, S. Radu, M. Sîrbu,

procesul-verbal de examinare a dosarului cadastral nr. 80011030.020 din 25.10.2011, prin

care se confirma incontestabil faptul, că Barac M. a întreprins acțiuni in vederea inițierii

procedurii de înregistrare a dreptului de proprietate asupra terenului cu cod cadastral

8001103.020, fapt confirmat prin prezența semnăturilor ultimului pe cererea din

13.06.2011, adresata OCT Strășeni, pe cererea de înregistrare primară a dreptului de

proprietate din 22.07.2010, pe planul geometric elaborat la 04.2.2009, dosarul tehnic, nota

explicativă, actul de stabilire a sectorului de teren din 07 iulie 2010 și nu în ultimul rînd,

prezența ordinelor de încasare în numerar a taxelor percepute de la Mihail Barac pentru

inițierea procedurii de perfectare a Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren și înregistrarea dreptului de proprietate, ceea ce probează vădit interesul și cunoștința

de cauză pe care o avea M. Barac în raport cu scopul său de a obține cu orice preț

respectivul Titlu și înregistrarea dreptului de proprietate pe lotul indicat în acesta.

Procurorul în recurs face trimitere și la alte probe, cum ar fi:

- prin procesul-verbal de examinare a registrului titularilor funciari al Primăriei or.

Strășeni (în temeiul art. 82 Cod funciar (redacția veche) actualul art. 11 Cod funciar), unde

la fila 10, cu numărul de ordine 40 este indicată persoana Sîrbu Natalia și nu M. Barac;

- procesul-verbal de examinare a Registrului cadastral al deținătorilor de teren din or.

Strășeni, format din IV volume, unde în volumul nr. I, la fila 4, cu numărul de ordine 40,

este indicata persoana Barac Vasile - tatăl lui Barac M., Terenul atribuit lui Barac M.

cuprinde o suprafața de 0,06 ha, și nu 0,158 ha, cum este indicat în titlul fals al lui Barac

M. și care constituie și obiectul infracțiunii în cauză;

- procesul-verbal de ridicare din 07.11.2011, prin care a fost ridicat de la inculpatul

Barac Mihail în original Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cod

cadastral nr. 8001103.020, ceea ce probează faptul că ultimul a deținut și folosit

documente avîndu-1 în posesie;

- comunicatul oficial nr. 892 din 08.08.2011 eliberat de Primăria or. Strășeni, semnat

de primarul Casian Valentina, prin care se confirmă faptul, că cet. Barac Mihail nu i-a fost

atribuit, și nu a deținut, nu a primit, nu a achitat impozitul pe teren conform art. 11 Cod

funciar cu destinația grădini în regiunea „Roșcani" (bl. 103) și nu dispunea de careva acte

la baza cărora au fost eliberate Titluri provizorii sau Titluri de autentificare a dreptului

deținătorului de teren - probă incontestabilă în susținerea învinuirii înaintate lui M. Barac;

- comunicatul oficial nr. 5768 din 15.12.2011, eliberat de Arhiva Națională, care

confirmă faptul, că nu dispune de deciziile cu nr. 3.3 din 17 martie 1993 și nr. 3.5 din

24.03.1993 a Primăriei or. Strășeni și din acest motiv este imposibilă eliberarea acestora;

- comunicatul oficial nr. 137 din 15.02.2012, eliberat de Serviciul Arhiva a

Consiliului r. Strășeni, care de asemenea confirmă faptul, că conform inventarului fondului

nr. 29, inventar I al Primăriei or. Strășeni, decizia nr. 3.3 din 17.03.1993 și decizia nr. 3.5

din 24.03.1993, nu figurează;

- nemijlocit materiale dosarul cadastral nr. 8001103.020 în original, care confirmă și

reflectă evident acțiunile lui M. Barac întreprinse la concret în vederea comiterii

infracțiunii imputate.

În materialele dosarului se mai conțin și alte probe.

4

În opinia procurorului, Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu cod

cadastral 8001103.020 în original, care confirmă faptul, că mențiunea din respectivul titlu

de la nr. 2 „Prin decizia primăriei or. Strășeni nr. 3.5 din 24.03.1993 cît și cea de la nr. 4

„Trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 40 din 24 iulie 1997” este

denaturată (falsă) și nu corespunde realității din următoarele considerente: decizia nr. 3.5

din 24.03.1993 nu exista, iar potrivit Registrului cadastral al deținătorilor de terenuri din

Primăria or. Strășeni la nr. 40 cu data înregistrării 24.07.1997 la care se face referire în

titlu, figurează o altă persoană și anume Barac Vasile, str. Marinescu 24, în temeiul

deciziei nr. 10 din 01.01.1997, titlul provizoriu nr. 020381 cu suprafața terenului de 0,06

ha și semnătura acestuia, dar nu datele lui Mihail Barac.

Planul urbanistic a or. Strășeni elaborat in anul 2008 și aprobat oficial prin decizia

Consiliul orășenesc Strășeni la 25.09.2009, confirmă, ca în zona situării terenului cu cod

cadastral 80011030.020 este preconizata construcția unei stații de epurare a or. Strășeni,

ceea ce donata faptul ca terenul din regiunea „Roșcani” or. Strășeni se afla în

administrarea Primăriei or. Strășeni astfel nicidecum nu putea fi divizat și atribuit în

proprietate altor persoane.

Acuzarea de stat, considera ca atît în faza urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării

judecătorești a fost demonstrata cu certitudine intenția directă a lui M. Barac în comiterea

infracțiunii imputate lui.

În opinia recurentului, intenția directă a lui Mihail Barac, în cazul dat, s-a manifestat

prin aceea, că el, nedeținînd sub nici o formă și niciodată teren „sote” în regiunea

„Roșcani” or. Strășeni, și, știind cu certitudine că în cadrul Primăriei or. Strășeni pe

numele său nu existau careva înscrisuri sau careva acte, care ar atesta faptul că i-a fost

repartizat în regiunea „Roșcani” teren (sote) sau să fi achitat careva plăți fiscale, în

calitatea sa de director al SRL ,,Geoinfosistem”, firmă abilitată cu drept de prestare a

serviciilor de cercetare geodezică, prelucrarea datelor, activități legate de băncile de

date, activități în domeniul arhitecturii și construcțiilor civile, activități imobiliare asupra

bunurilor proprii, activități de proiectare, urbanism, inginerie și alte servicii tehnice,

legate de construcțiile civile, etc., a inițiat procedura de perfectare pe numele său a Titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu cod cadastral 8001103.020 și a

participat activ la oformarea actelor primare existente în dosarul cadastral, prin aplicarea

de semnături de către el, (ca pretins beneficiar și director al SRL

,,Geoinfosistem” ), achitarea de plați (taxe) oficiale pentru perfectarea actelor primare,

ulterior prezentarea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren la Primăria

or. Strășeni pentru a fi semnat de persoanele abilitate. Această intenție directă, se

probează evident prin conținutul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu cod cadastral 8001103.020, care cuprinde mențiuni și informații false și cu care Barac

M. este și era în cunoștință de cauză, avîndu-1 primit la miîna, iar mai apoi la indicația sa,

a fost prezentat Titlul dat la OCT pentru înregistrarea dreptului de proprietate.

ignorate argumentele procurorului expuse în apelul lui. Mai mult, ele nici n-au fost

discutate.

fi fost pasibil să ducă răspunderea penală numai cu condiția dacă specialistul pentru

reglementarea proprietății funciare din Primăria Strășeni, M. Sîrbu, care a înregistrat Titlu

ilegal în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri, ar fi fost trasă la răspundere penală

5

pentru acțiuni ilegale, nu are nici o atribuție și nici relevanță la dosarul în cauză. Or,

potrivit prevederilor art. 6 CP răspunderii penale este supusă persoana care a săvîrșit o

faptă prevăzută de legea penală, indiferent de faptul dacă este intentat dosar ori nu și în

privința altei persoane.

Caracterul personal al răspunderii penale constituie principiu fundamental de aplicare

a Codului penal.

art. 414-419, 394, 101 CPP, exprimate prin nepronunțarea asupra tuturor motivelor

invocate în apel, încălcarea ordinii de administrare a probelor prevăzută în art. 101 CPP

precum și modalității stabilite de întocmire a hotărîrii, prevăzută în art. 394 CPP,

constituie temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP, ce conduce la

desființarea hotărîrii atacate cu remiterea dosarului pentru rejudecare în aceeași instanță de

apel, întrucît instanța de recurs nu este în drept de a corecta eroarea juridică menționată.

decizie, va ține cont de toate motivele invocate în apel și recurs și, îndeplinind cu strictețe

prevederile art. 414-419 CPP, va adopta soluție conform legislației în vigoare.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, D. Tăut, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

12 iunie 2013 în privința lui Barac Mihail Ștefan, cu remiterea cauzei la rejudecare de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 februarie 2014, ora 930

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Andrei Harghel

Elena Covalenco

Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

6