1ra-174/14 — art. 191 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 07 mai 2012, Stamat Ivan a fost condamnat în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele administrației publice locale, în întreprinderile, instituțiile și organizațiile legate de administrarea bunurilor publice pe un termen de 2 ani. S-a dispus încasarea de la Stamat Ivan în beneficiul bugetului unității teritoriale autonome al sat. Cazaclia cu titlul recuperării prejudiciului material – suma de 9000 lei. Corpurile delicte: două țevi TH – 120, care se păstrează la Momat G. și SRL „Vikivalcom” au fost lăsate acestora.

În fapt, prima instanță a reținut, că Stamat Ivan activînd în calitate de primar al sat. Cazaclia, r-nul Ceadîr-Lunga și fiind, conform art. 29 alin. 1, lit. g) al Legii nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, persoana care are dreptul de a administra bunurile satului, folosindu-se de situația de serviciu, avînd scopul de a însuși bunurile care i-au fost date în administrare, într-una din zilele lunii martie-aprilie 2008, datele exacte nefiind stabilite, a vîndut două țevi TH – 120, fiecare la prețul de 4500 lei, una lui Jelezoglo A. și alta lui Momat I., însușind banii. În drept, acțiunile lui Stamat Ivan au fost încadrate în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal – delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, folosindu-se de situația de serviciu.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Bevza D. în numele lui Stamat Ivan, care a solicitat casarea acesteia, cu achitarea inculpatului, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, invocînd că nu a fost dovedită 1 latura obiectivă a infracțiunii, că anume Stamat Ivan a sustras țevile, care se păstrau la capătul satului Cazaclia. Nu a fost dovedit faptul că inculpatul s-a înțeles cu cineva referitor la vînzarea acestor țevi, despre aceasta vorbesc doar persoanele cointerisate, la care au fost găsite aceste țevi ilegal procurate. Consideră că instanța ilegal a lăsat corpurile delicte celor, care le-au procurat ilegal, deoarece odată ce acestea aparțin Primăriei, urmează a le restitui proprietarului. Instanța neîntemeiat a încasat de la inculpat suma prejudiciului, în lipsa acțiunii civile pe cauză. Instanța neîntemeiat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorului Jelezoglo F., care a dat declarații din spusele fiului său, Jelezoglo V., care nu a fost interogat, ceea ce denotă că declarațiile ei sunt niște presupuneri și nu pot fi luate în considerație. În materialele cauzei lipsesc careva probe, care ar dovedi, că anume primarul a sustras țevile și că aceste țevi aparțin anume Primăriei. Instanța neîntemeiat nu a luat în considerație declarațiile martorilor Diulgher E., Jeleazcov și Stanislavciuc. Instanța neîntemeiat a luat în considerație rezultatele reviziei și greșit a ajuns la concluzia că de către Consiliu nu a fost adoptată hotărîrea privind vînzarea țevilor, însă aceasta nu înseamnă că inculpatul este vinovat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 21 februarie 2013 a fost admis apelul avocatului Bevza D. în numele inculpatului Stamat Ivan, casată parțial sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 07 mai 2012 în latura stabilirii pedepsei și latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Stamat Ivan a fost condamnat în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele administrației publice locale pe un termen de 1 an. În rest sentința a fost menținută. 4.1. Instanța și-a motivat soliuția prin aceea, că vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal a fost dovedită și luînd în considerație lipsa circumstanțelor atenuate și agravante, personalitatea inculpatului, caracteristica pozitivă, consideră oportun corectarea și reeducarea inculpatului fără privarea acestuia de societate, adică aplicarea față de acesta a unei pedepse sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele administrației publice locale. Luînd în considerație că pe cauză lipsește acțiunea civilă, instanța a considerat neîntemeiată încasarea sumei, ce constituia prejudiciul material.

Hotărîrile nominalizate, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpat, care solicită casarea acestora, cu achitarea sa, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului Stamat Ivan a invocat, că: - nici în cadrul urmăririi penale, nici în ședința de judecată careva probe, care i-ar dovedi vinovăția de comiterea infracțiunii imputate nu au fost; - în rezultatul verificării teritoriului SRL „Vikivalcom” s-a constatat că acolo se află doar o țeavă, iar din declarațiile lui Uzun A. rezultă, că acesta a procurat țeava de la Jelezoglo A., alte țevi pe teritoriul SRL „Vikivalcom” nu sunt. Din declarațiile lui Ciorbadjî I. și Fazlî N. această țeavă a fost instalată de către Ciorbadjî I. și Cheli P. în 2 anul 2006, din care considerent Jelezoglo A. nu putea să procure această țeavă de la el în martie-aprilie 2008, precum i se incriminează în învinuire. El a fost ales primar în sat. Cazaclia în iulie 2008 și pînă atunci nu a avut nici o atribuție la țeava respectivă; - nu sunt veridice declarațiile martorului Jelezoglo A., referitor la faptul că șoferul Primăriei, Diulgher A., împreună cu el ducea tratative referitor la vinderea țevei, deoarece Diulgher A. era grav bolnav și la data de 23.03.2008 a fost operat, iar la data de 24.06.2008 a decedat; - în cadrul recunoașterii au fost făcute încălcări de procedură, deoarece Jelezoglo A. nu a putut să spună după ce caracteristici îl recunoaște pe șofer, dar și pe el; - din declarațiile lui Jelezoglo A., rezultă că acesta a procurat țeava în prezența și cu banii împumutați de la Jelezoglo V., însă acest martor nu a fost interogat nici în cadrul urmăririi penale, nici în ședința de judecată; - din declarațiile lui Jelezoglo A. din cadrul ședinței de judecată (12.12.2011), acesta declara că a procurat țeava „într-o zi de toamnă, aproximativ 2-3 ani în urmă”, adică toamna lui 2008 sau 2009, atunci cum putea el să discute cu șoferul Primăriei Diulgher A., dacă acesta a decedat la data de 24.06.2008; - din decizia instanței de apel rezultă, că din învinuire i-a fost exclus episodul cu privire la vînzarea țevii lui Mamot G. în septembrie 2009, deoarece procurorul nu i-a înaintat o astfel de învinuire, însă instanța pune la baza condamnării și declarațiile martorilor Mamot G., Mamot S. și Erebacan G.; - recunoașterea după fotografie a fost efectuată cu încălcări de procedură, deoarece Erebacan G. nu a putut explica după care criterii l-a recunoscut; - declarațiile martorilor Mamot G., Mamot S. și Erebacan G. referitor la faptul, că el împreună cu Mamot I. și Erebacan G. au luat foaia de trăsură, ce confirmă procurarea țevii de la Primăria sat. Baurci, se contrazic prin declarațiile martorului Diulgher G., care a declarat că el personal cu mașina sa în noiembrie 2009 la rugămintea lui Mamot G. l-a dus pe feciorul acestuia Mamot I. în sat. Baurci, însă el cu ei nu era; - din declarațiile martorilor Gaidarjî S., Cuiujuclu M., Chior I. și Stanislavciuc N., rezultă că el cînd a devenit primar în documentele contabile figurau 16 șevi, 9 fiind instalate prin sat în baza hotărîrii Consiliului sat. Cazaclia, iar restul 7 țevi se aflau la Taca S., împreună cu țevile acestuia, pe care ulterior acesta le-a și vîndut; - martorul Stanislavciuc N. a declarat că dînsul a procurat în anul 2006 pentru Primăria sat. Cazaclia 16 țevi de la Taca S. și care se păstrau la acesta. În toamna lui 2009 a auzit că Taca S. vinde țevile Primăriei, sunîndu-l acesta i-a spus că Primăria are datorii la el și cînd o va lichida, atunci va restitui și restul țevilor; - din declarațiile martorilor Jeleascov G. și Acbîic M. rezutlcă că ei s-au ocupat de încărcarea țevilor și indicații le dădea doar Taca S. și nu primarul; - însăși reprezentantul părții vătămate, Diulgher D. a declarat, că nu el a comis infracțiunea și nici nu le-a cauzat careva prejudiciu, deoarece nu primarul a realizat acelea 2 țevi, ci Taca S., care și-a luat cele 7 țevi, care aparțineau Primăriei, pe motiv că aceasta nu s-a achitat cu careva servicii.

Verificînd argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil reieșind din următoarele considerente. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent. 3 Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat de către inculpatul Stamat Ivan, rezultă că aceasta nefiind de acord cu condamnarea sa a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă Colegiul penal constată că acest temei nu și-a găsit confirmarea în speța dată. Astfel, instanțele de judecată au examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, făcînd o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, just au încadrat acțiunile lui Stamat Ivan în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal – delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, folosindu-se de situația de serviciu. Pe parcursul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii. Instanța de recurs, în special menționează că, argumentele recurentului, precum că în acțiunile lui lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal și că dînsul nu are nici o atribuție la cele două țevi, - sunt argumente declarative și inadmisibile, deoarece probele examinate în cauza dată și puse de către instanțele de judecată la baza hotărîrilor de condamnare a lui Stamat Ivan dovedesc vinovăția acestuia pe deplin și anume: - declarațiile martorului Gaidarji Stepanida, care a declarat că din evidența contabilă rezultă că erau 16 țevi. Nouă au fost instalate în sat, potrivit hotărîrii consiliului, iar șapte țevi figurau ca neajuns a Primăriei Cazaclia. Toate operațiunile privind vînzarea-cumpărarea a obiectelor de preț ale Primăriei trebuie să fie trecute prin contabilitate. Realizarea țevilor lui Jelezoglo și Momat prin contabilitatea Primăriei nu au fost trecute. La moment Primăria Cazaclia are drept neajuns șapte țevi; - declarațiile martorului Momat Gheorghe, care a declarat, că fiul său, împreună cu inculpatul au fost în satul Baurci după documente, Stamat Ivan i-a explicat că a găsit o foaie de trăsură pe țeavă, deoarece au apărut careva întrebări de unde este țeava; - declarațiile martorului Pranju Dumitru, care a declarat că careva indicații de a încărca țeava, Stamat Ivan nu i-a dat, însă l-a sunat o dată și i-a spus să transporte țeava lui Momat Gheorghe. Momat Gheorghe i-a spus că anume Stamat Ivan i-a zis să încarce țeava doar cu dînsul; - din declarațiile martorului Jelezoglo A. din cadrul urmăririi penale și ședinței primei instanțe, rezultă că acesta a confirmat că referitor la cumpărarea țevii s-a înțeles cu primarul sat. Cazaclia, Stamat Ivan și tot lui i-a dat 4000 lei. Aceste declarații le-a confirmat și în cadrul confruntării dintre el și Stamat Ivan. Instanțele de judecată just au considerat veridice, pertinente, concludente și utile declarațiile acestor martorii, deoarece ele coroborează și se completează cu ansamblul de probe. Mai mult, motivul recurentului, precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar și incorect l-a condamnat, ține de starea de fapt și nu este prevăzut ca temei pentru recurs în art. 427 Cod de procedură penală. O nouă reapreciere a probelor nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de drept. 4 La stabilirea pedepsei inculpatului Stamat Ivan, instanța de apel just a considerat, că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă fără izolarea lui de societate, stabilindu- i o pedeapsă sub formă de amendă și pedeapsa complimentară – privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele administrației publice locale. Prin urmare, temeiurile invocate de recurent nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs, din care considerente recursul declarat de către inculpatul Stamat Ivan, fiind vădit neîntemeiat, urmează a fi declarat inadmisibil.

Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Stamat Ivan împotriva sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 07 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 21 februarie 2013 în cauza penală privindu-l pe Stamat Ivan Nicolai, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 februarie 2014. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Gordilă Nicolae 5