1ra-108/2014 — art. 312 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-108/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

judecători – Nicolae Gordilă, Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2013, declarat

de către inculpatul

Salagor Ion Nicolai, născut la 01 decembrie

1982, originar din s. Volontiri, r-l Ștefan-Vodă și

domiciliat în mun. Chișinău, str. Valea Crucii 8 ap.

264.

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare fără privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități. În temeiul

art. 85 alin. (1)-(3) Cod penal, i-a fost adăugată la pedeapsa aplicată pedeapsa

neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10

mai 2004, stabilindu-i definitiv detențiune pe viață, fără privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

supus audierii în calitate de martor în cadrul cercetării cauzei penale nr.

20112880021, din motive de răzbunare îndreptate împotriva colaboratorului IP 17

Dragoman Igor, fiind prealabil preîntîmpinat despre răspunderea penală în

temeiul art. 312 Cod penal, fapt confirmat prin semnătură lui Salagor I.N. pe

certificat, intenționat a făcut declarații mincinoase despre implicarea lui

Dragoman I. în activități ilegale, exprimate prin introducerea obiectelor interzise

în penitenciar, fapt pentru care Dragoman I. a fost supus urmăririi penale, iar la 29

iunie 2012 urmărirea penală în privința acestuia a fost încetată din lipsa în

acțiunile lui a faptului infracțiunii.

1

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, ca

prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase de către un martor, în cadrul

urmăririi penale.

acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a cauzei

penale, în conformitate cu art. 56 alin. (2) și art. 57 Cod penal, din motivul că a

renunțat benevol și definitiv de la ducerea pînă la capăt a infracțiunii.

a fost respins ca depus peste termen apelul inculpatului, și menținută sentința fără

modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că conform recipisei

din materialele cauzei (f.d. 118), la 26.12.2012 inculpatul a primit copia sentinței

Judecătoriei Rezina din 26.12.2012, fapt confirmat prin semnătura acestuia.

Mai mult ca atît, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din

26.12.2012 ora 10.00, rezultă că, sentința a fost pronunțată integral și părților li s-a

înmînat contra semnătură copia sentinței redactate (f.d. 110).

Astfel, conform datei consemnate în apelul declarat de inculpat, acesta a

declarat apelul abia la 14.01.2013, iar la 15.01.2013 scrisoarea a ieșit din IP nr. 17

Rezina adică peste 19 zile, fără a invoca careva temeiuri de omitere a termenului

de atac.

acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată, invocînd faptul că instanța de apel eronat a luat în considerație la

calcularea termenului de 15 zile și zilele de odihnă.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 401 Cod de procedură penală, inculpatul este în drept

să declare apel, atît în latura penală, cît și în cea civilă.

Termenul de declarare a apelului împotriva sentinței, potrivit prevederilor

art. 402 Cod de procedură penală, este de 15 zile de la data pronunțării sentinței

integrale.

Conform art. 230 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul

2

ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se

împlinește.

În viziunea Colegiului, instanța de apel just a constatat că sentința

Judecătoriei Rezina din 26 decembrie 2012 a fost pronunțată în prezența

inculpatului și recepționată de către acesta tot la 26 decembrie 2012, fapt confirmat

prin semnătura lui pe recipisă (f.d.118).

La 14 ianuarie 2013, inculpatul declară apel împotriva sentinței primei

instanțe (f.d. 249).

Prin urmare, față de cele mai sus precizate, invocînd doctrina si practica

judiciară, Colegiul reține că termenul de apel este absolut și are caracter imperativ,

în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac,

iar apelul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece

legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a apelului.

Durata termenului de apel este stabilită prin lege. El nu poate fi prelungit sau

scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în

sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Revenind la cauza penală ce face obiectul recursului, Colegiul constată că,

termenul de 15 zile pentru depunerea apelului a expirat la data de 10 ianuarie

2013.

Cu referire la argumentul recurentului privind includerea eronată de către

instanța de apel a zilelor de odihnă în termenul de 15 zile, Colegiul consideră că

nu și-a găsit confirmare, deoarece conform prevederilor art. 231 Cod de procedură

penală, legiuitorul a prevăzut la calcularea termenilor procedurali sistemul

calendaristic, unde termenele se calculează pe zile, luni și ani, nespecificînd zile

lucrătoare sau nelucrătoare. Astfel, Colegiul consideră că la calcularea termenului

de 15 zile, se iau în considerație zilele calendaristice, cu excepție cînd ultima zi

cade într-o zi nelucrătoare, ce nu este incident la caz.

În acest context, Colegiul penal consideră că instanța de apel just a conchis că

termenul de 15 zile pentru depunerea apelului de către inculpat a expirat, prin

urmare apelul întemeiat a fost declarat ca tardiv, fără a purcede la examinarea

fondului acestui apel.

Astfel, Colegiul penal consideră că, respingerea apelului ca depus peste

termen echivalează cu nerezolvarea fondului prin neutilizarea căii de atac –

apelul.

Reieșind din cele menționate, instanța de recurs decide inadmisibilitatea

recursului declarat, deoarece nu a fost utilizată calea de atac – apelul.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

3

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2013, declarat de către inculpatul

Salagor Ion Nicolai, în propria cauza penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 ianuarie 2014.

Președinte: (semnătură) Petru Ursache

Judecători: (semnătură) Nicolae Gordilă

(semnătură) Vladimir Timofti

Copia corespunde originalului

Judecător: Nicolae Gordilă

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

4