1re-4-2014 — art.264-1 alin.3 CP

Termenul examinării cauzei în: prima instanță de la 15.02.2012 pînă la 01.03.2012, instanța de apel de la 04.04.2012 pînă la 21.08.2012, instanța de recurs de la 18.10.2013 pînă la 15.01.2014. C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Leova din 01 martie 2012, procesul penal de învinuire a lui Movilă Anatolie în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal a fost încetat, cu liberarea acestuia de răspundere penală în temeiul art.55 Cod penal, cu aplicarea sancțiunii contravenționale sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Movilă Anatolie, la 21 ianuarie 2012, ora 03.00, conducînd automobilul de model „VAZ-2109”, cu n/î LV AF 189, deplasîndu-se pe str.Ștefan cel Mare, or.Leova, încălcînd prevederile pct.14 din Regulamentul Circulației Rutiere potrivit căruia ,,Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, fiind suspectat de faptul că a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică, la propunerea colaboratorului poliției rutiere de a-i fi prelevate probele de aer și biologice, a refuzat de la testarea alcooloscopică și de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. 3. Sentința a fost atacată cu recurs de către acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri în partea aplicării pedepsei, prin care lui A.Movilă să-i fie stabilită o pedeapsă penală în baza art.2641 alin.(3) Cod penal sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, invocînd că instanța incorect a individualizat pedeapsa, neîntemeiat aplicînd în privința inculpatului prevederile art.55 Cod penal, deoarece lipsesc temeiuri de liberare a acestuia de răspundere penală și de pedeapsa complementară obligatorie, și nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, iar circumstanțele atenuante reținute de instanță, nu micșorează esențial gravitatea infracțiunii și nu pot fi apreciate ca excepționale, legate de scopul și motivele faptei, de conduita vinovatului înainte, în timpul și după consumarea infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 21 august 2012, a fost admis recursul procurorului, casată sentința în partea stabilirii pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Movilă Anatolie a fost condamnat în baza 1 art.2641 alin.(3) Cod penal la amendă în mărime de 550 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În motivarea soluției date instanța a indicat că prima instanță corect a ajuns la concluzia că vinovăția inculpatului a fost dovedită, recunoscîndu-l culpabil în săvîrșirea infracțiunii imputate, dînd o încadrare juridică corectă acțiunilor acestuia în baza art. 2641 alin.(3) Cod penal. La fel, instanța de recurs a conchis că prima instanță neîntemeiat l-a liberat pe A.Movilă de răspundere penală, cu tragerea lui la răspundere contravențională în baza art.55 Cod penal, deoarece în cauză nu au fost constatate careva circumstanțe atenuante excepționale, ce ar fi permis liberarea acestuia de pedeapsă penală. Totodată, reieșind din gradul de pericol social al infracțiunii incriminate, instanța a concluzionat că corijarea și reeducarea inculpatului este pasibilă doar prin stabilirea pedepsei penale sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, aceasta fiind una echitabilă, în corespundere cu fapta comisă.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs în anulare condamnatul care, fără a invoca vreun temei prevăzut de art.453 Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și menținerea sentinței, pe motiv că instanța neîntemeiat a constatat că în privința lui nu pot fi aplicate prevederile art.55 Cod penal, deoarece dînsul a comis pentru prima oară o infracțiune ușoară, și-a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise și a conștientizat fapta social periculoasă săvîrșită.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art.456 alin.(1) raportat la art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat în cazul în care se constată că acesta nu corespunde după conținut prevederilor art.455 Cod de procedură penală. Astfel, potrivit art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie motivat, cu indicarea vreunui temei concret prevăzut în art.453 alin.(1) Cod de procedură penală. Conform art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Din textul recursului se observă că acesta nu corespunde acestor cerințe, deoarece recurentul nu a argumentat în ce constă viciul fundamental admis de instanța de apel la judecarea cauzei în privința sa și care drepturi și libertăți pretinse, garantate de CEDO și reglementate de legislația națională prin lege procesuală sau materială, ar fi esential încălcate, esența încălcărilor respective, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărîrea atacată, dar s-a referit doar la măsura de pedeapsă stabilită, considerînd-o prea aspră. Colegiul atestă că, o atare expunere a dezacordului cu hotărîrea atacată nu se încadrează în prevederile art.453 Cod de procedură penală, referitor la temeiurile declarării recursului în anulare. Conform art.453 alin.(2) Cod de procedură penală, dacă recursul în anulare nu se întemeiază pe motivele prevăzute în alin.(1), un asemenea recurs în anulare este inadmisibil. 2 Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că recursul în anulare a condamnatului A.Movilă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art.455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.456, 453, 432 alin.(1)-(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Movilă Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 21 august 2012 în propria lui cauză penală, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art.455 alin.(2) Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 ianuarie 2014. Președinte Constantin Gurschi Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 3