ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.12.2014

1ra-1548-2014 — art.264-1 alin.4 CP

HOTĂRÂRE
24.12.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264-1 alin.4 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.8 CPP
Citează această cauză
1ra-1548-2014 — art.264-1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-1548/14

Curtea Supremă de Justiție

24 decembrie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Elena Covalenco,

Judecătorii – Liliana Catan, Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva sentinței

Judecătoriei Căușeni din 30 ianuarie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bender din 14 mai 2014 de către avocatul Andrei Bragoi în numele inculpatului

Platon Alexandru Mihail, născut la 24 august 1975,

originar și domiciliat în or.Căușeni, str.V.Alexandri 52.

Termenul examinării cauzei:

condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități

convenționale.

penală, a constatat că Platon Alexandru, la 12 iulie 2012, ora 01.40, fiind privat de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, a condus automobilului de model

„VAZ-2106”, cu n/î TG AC 292, deplasîndu-se pe str.M.Eminescu, or.Căușeni, iar fiind

stopat de către colaboratorii poliției rutiere și suspectat de faptul că conducea mijlocul de

transport în stare de ebrietate alcoolică, la propunerea de a-i fi prelevate probele de aer și

biologice, a refuzat de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv

că instanța neîntemeiat a pus la baza soluției de condamnare doar probele prezentate de partea

acuzării, fără a lua în considerare declarațiile inculpatului, care a relatat că, fiind stopat de

către colaboratorii de poliție, nu i s-a propus să treacă testarea alcooloscopică; actele precum

că inculpatul a refuzat să dea analiza sîngelui și să treacă examinarea medicală au fost

falsificate, prin urmare declarațiile martorilor V.Luca, Gh.Caraji și S.Niculea urmau a fi

apreciate critic, vinovăția inculpatului fiind bazată pe presupuneri.

respins, apelul avocatului în numele inculpatului, ca nefondat.

Instanța de apel a constatat că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, dovedesc vinovăția inculpatului

A.Platon în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în

prevederile art.2641 alin.(4) Cod penal - refuzul conducătorului mijlocului de transport de la

recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical, săvîrșit de către o persoană care

este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport.

1

Concluziile privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii menționate au fost

bazate pe declarațiile martorilor V.Luca, Gh.Caradji, D.Orlov, S.Nicula, S.Stoianova, și

actele cauzei – recipisa din 12.07.2012 întocmită de Ispectorii Serviciului de Patrulare,

contrasemnată de medicii Spitalului Raional Căușeni, tichetul de la aparatul „Drager”,

conform căruia la 12.07.2012 la A.Platon, concentrația aerului expirat la ora 22.29 era de

0,66 mg/l, procesul-verbal nr.245 din 12.07.2012 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei, conform căruia a fost

examinat cet.A.Platon, la care persista miros de alcool și care a recunoscut că a consumat

două pahare de vin, refuzînd de la prelevarea probelor biologice.

Reieșind din aceste probe, instanța de apel a menționat că, cu certitudine este stabilit

faptul că inculpatul A.Platon a respins solicitarea colaboratorilor de poliție de a se deplasa la

instituția medicală pentru a fi supus examinării medicale întru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei și de a-i fi recoltate probe biologice în cadrul acestui examen medical, ceea ce

denotă refuzul conducătoului mijlocului de transport, refuz care se consideră consumat din

momentul respingerii cererii, indiferent de motiv.

Instanța de apel a indicat că argumentele părții apărării, precum că colaboratorii de

poliție i-au refuzat inculpatului să se îmbrace și să se încalțe, acesta fiind îmbrăcat doar în

șorți, că l-au încătușat și forțat l-au dus la spitalul din or.Căușeni, unde l-au legat de un

calorifer, fără a-i fi propus să treacă testarea alcooloscopică, iar actele precum că inculpatul

a refuzat să dea analiza sîngelui și să treacă examinarea medicală, au fost falsificate, nu pot fi

reținute, deoarece aceste afirmații sînt declarative, lipsite de suport probatoriu și care se

combat prin probele administrate la cauza penală, enumarate mai sus.

Mai mult, refuzul inculpatului de a petrece testul de alcool și a preleva probele

biologice, se mai confirmă și prin recipisa din 12.07.2012, întocmită de Ispectorii Serviciului

de patrulare, care a fost contrasemnată de medicii Spitalului Raional Căușeni, care i-au adus

la cunoștință inculpatului consecințele refuzului.

Astfel, instanța a concluzionat că lipsesc careva temeiuri de a pune la îndoială probele

administrate în cauză, care în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă vinovăția

inculpatului I.Cociu în săvîrșirea infracțiunii incriminate, iar nerecunoașterea vinovăției de

către acesta nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există probe pertinente și

concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate, poziția inculpatului fiind una de

apărare și este îndreptată spre eschivarea de la răspundere pentru cele comise.

La fel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță, la stabilirea pedepsei

inculpatului a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana acestuia, care la locul

de trai se caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil minor, de caracterul prejudiciabil

al faptei comise, care în temeiul art.16 alin.(2) Cod penal, se califică ca infracțiune ușoară, că

în cauză lipsesc circumstanțe agravante, și corect a conchis că corijarea și reeducarea

inculpatului este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, reieșind din

dispozițiile art.7, 75, 76, 78 Cod penal.

numele inculpatului A.Platon care, invocînd temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită casarea acestora,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare a inculpatului, pe motiv că acesta

nu a comis infracțiunea imputată; instanțele nu au ținut cont de declarațiile inculpatului care a

pledat nevinovat și a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorilor, care sînt

colaboratori de poliție, în rest invocînd repetat aceleași motive cum au fost invocate în apel și

descrise la pct.3 al prezentei hotărîri.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

2

Conform prevederilor art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, la care face

referire recurentul, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul conchide că acest temei nu și-a

găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că instanța de fond și de apel, în conformitate cu prevederile art.101

Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar atît

ale apărării, cît și ale acuzării, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe

cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face

ca concluzia despre vinovăția lui A.Platon în comiterea infracțiunii imputate să fie justă și

întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și minuțios în

textul hotărîrilor instanței de fond și de apel, menționate inclusiv și în pct.4 al prezentei

decizii, probe ce nu trezesc careva dubii.

Reieșind din conținutul recursului, argumentul principal pe care îl invocă recurentul

este faptul că instanțele de fond nu au apreciat la justa valoare probele cauzei, inclusiv

declarațiile inculpatului, iar în dosar nu sînt probe care ar indica la faptul că anume

inculpatul a refuzat să dea analiza sîngelui și să treacă examinarea medicală.

La acest capitol, Colegiul atestă că ambele instanțe au verificat minuțios probele

administrate în cauză și au constatat că vinovăția inculpatului se dovedește prin declarațiile:

- martorilor Gh.Caradji, D.Orlov, V.Luca și S.Niculcea, care au lămurit că la Hramul

or.Căușeni erau implicați în patrulare pentru menținerea ordinii publice, au stopat

automobilul condus de A.Platon, despre care cunoșteau că este privat de dreptul de a

conduce mijloace de transport, care s-a dovedit a fi în stare de ebrietate și, după ce i-au făcut

testul ”Dragher”, i-au propus să meargă la spitalul raional pentru prelevarea probelor

biologice, acesta însă a devenit agresiv, încerca să smulgă actele din mîină și a refuzat să-i

urmeze la spital, iar după ce l-au dus la spital, acesta a refuzat la prelevarea probelor

biologice, dînșii i-au făcut cunoștință cu consecințele refuzului, de la ce el a refuzat să

semneze;

- martorului S.Stoianova, care a relatat că fiind adus pentru examinare în vederea

stabilirii stării de ebrietate, A.Platon a refuzat la prelevarea probelor biologice, însă a

recunoscut că a servit două pahare de vin, în legătură cu ce dînsa nu a întocmit concluzia

medicală, acestuia fiindu-i explicate consecințele refuzului, concluzie semnată și de a-l

doilea medic;

- recipisa din 12.07.2012 întocmită de ispectorii Serviciului de Patrulare,

contrasemnată de medicii Spitalului Raional Căușeni, prin care se atestă că A.Platon a

refuzat de a petrece testul la alcool și de la prelevarea probelor biologice, fiindu-i aduse la

cunoștință consecințele refuzului;

- tichetul de la aparatul „Drager”, conform căruia la 12.07.2012 la A.Platon

concentrația aerului expirat la ora 22.29 era de 0,66 mg/l;

- procesul-verbal nr.245 din 12.07.2012 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei, conform căruia a fost

examinat cet.A.Platon, la care persista miros de alcool și care a recunoscut că a consumat

două pahare de vin, refuzînd de la prelevarea probelor biologice.

Colegiul atestă că, argumentele apărătorului, care nu este de acord cu aprecierea

probelor sus-menționate, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de

3

procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept

fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul unei părți în acest sens nu

echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de

achitare. Totodată, Colegiul penal constată că recurentul invocă în recurs aceleași argumente

ca și în apel, asupra cărora instanța de apel deja s-a expus motivat și detaliat, iar concluzia

instanței de apel privind vinovăția inculpatului, în opinia instanței de recurs, este justă și

întemeiată.

Astfel, Colegiul constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii incriminate inculpatului și, ca urmare, temeiul stipulat în pct.8) alin.(1) al art. 427

Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită

presupusa eroare de drept invocată de către recurent.

Prin urmare, Colegiul conchide că argumentele recurentului, precum că în acțiunile

inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate, sînt neîntemeiate și contravin actelor

cauzei. Instanțele corect au apreciat critic declarațiile inculpatului, pe motiv că inculpatul

urmărește scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă, Totodată,

Colegiul menționează că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu

achitarea lui, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct

de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvîrșirea

infracțiunii imputate.

Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrile judecătorești atacate, Colegiul penal

nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acestora. Decizia instanței de apel

cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului,

precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

Pedeapsa este stabilită inculpatului cu respectarea prevederilor art.61, 75-76 Cod

penal, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, ținîndu-se

seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul pericolului social al

infracțiunii comise, de persoana acestuia și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori

atenuează răspunderea.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului declarat de avocatul A.Bragoi în numele inculpatului A.Platon, și, potrivit legii, se

dispune inadmisibilitatea acestuia, fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bragoi Andrei în numele

inculpatului Platon Alexandru, împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 30 ianuarie 2014

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 14 mai 2014 în cauza penală în

privința lui Platon Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 24 decembrie 2014.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-09-30
0,94
1ra-931/2015 — art. 264 al.3 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-931/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinând,
CSJ 2014-12-24
0,94
1re-259-2014 — art.264-1 alin.3 CP
Dosarul nr.1re-259/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 decembrie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Elena Covalenco, Judecători – Liliana Catan, Iurie Diaconu, examinînd adm
CSJ 2013-11-06
0,94
1ra-974-2013 — art.264-1 alin.4 CP
,60% echivalent a 2,60 g/l, cantitate, care conform art.13412 alin.(3) Cod penal, se atribuie la stare de ebrietate cu grad avansat. Tot el, la 15 septembrie 2011, pe la ora 18.30, conducînd automobilul de model „Gaz 275”, cu n/î CH AJ-425,
CSJ 2014-07-09
0,94
1ra-843-2014 — art.264 alin.4 CP
Dosarul nr.1ra-843/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 28 mai 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Nicolae Gordilă, Judecătorii - Elena Covalenco, Ion Guzun, examinînd admisibili
CSJ 2014-11-25
0,94
1re-220/2014 — art. 264-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1re-220/2014 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 28 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: președinte - Petru Ursache, judecători - Ghenadie Nicolaev, Vla
Sursă