1ra-1246/2013 — Violența în familie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Violenţa în familie
- Temei legal
- art.201 alin.1 CP
1ra-1246/2013 — Violența în familie (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1246/2013
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
18 decembrie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
Președinte – Constantin Gurschi,
judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bender, Bațura Raisa, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 25 iunie 2013, în cauza penală
privindu-l pe
Grosu Andrei Ion, născut la 21.11.1980,
originar și domiciliat mun. Chișinău, str.
Aeroportului, nr.13.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.04.2013 – 23.05.2013
Instanța de apel: 04.06.2013 – 25.06.2013
Instanța de recurs: 16.10.2013 – 18.12.2013.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 23 mai 2013, cauza penală de
învinuirea lui Grosu A. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) CP a fost
încetată și liberat de răspunderea penală cu atragerea la răspunderea contravențională,
aplicîndu-i amendă în mărime de 50 (cincizeci) unități convenționale, ce constituie
suma de 1000 lei.
Potrivit sentinței s-a stabilit că, la data de 13.03.2013 aproximativ la orele
14.00 Grosu A., aflîndu-se la domiciliul său, în s. Floreni, r-1 Anenii Noi, urmărind
scopul intimidării și aplicării violenței fizice, suferinței psihice și prejudiciului moral
în privința soției sale Grosu N. și întru demonstrarea supremației sale fizice, în timpul
cerții, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acesteia și i-a aplicat multiple
lovituri cu pumnii pe diverse părți ale corpului, cauzîndu-I leziuni corporale
neînsemnate și suferințe psihice.
1
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului
Anenii Noi, Roșior E., solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grosu A. să fie recunoscut
vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(1) CP și stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis, invocînd că, pedeapsa stabilită inculpatului cu aplicarea
art.55 CP este prea blîndă și nu corespunde gravității faptei imputate și circumstanțele
cazului. Consideră că, instanța incorect la eliberat pe inculpat de răspunderea penală cu
tragerea la răspunderea contravențională, deoarece nu a ținut cont de atitudinea
inculpatului față de consecințele comiterii infracțiunii, care nu și-a recunoscut vina în
cele imputate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 25 iunie 2013, a fost
respins ca nefondat apelul procurorului, menținută sentința judecătoriei Anenii Noi din
23 mai 2013.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța de fond
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, obiectiv a analizat cumulul de probe
prin prisma art.101 CPP, just concluzionînd vinovăția inculpatului Grosu A. în
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(1) CP și la stabilirea pedepsei a ținut
cont de principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale în
corespundere cu prevederile art.7,61,75,76 CP, de faptul că, inculpatul pentru prima
dată a săvîrșit o infracțiune ușoară, se căiește sincer de cele comise, circumstanțe
agravante nu au fost stabilite, iar partea vătămată nu are pretenții față de inculpat,
deoarece s-au împăcat.
Instanța de apel a conchis că, corect au fost aplicate prevederile art.55 CP la
stabilirea pedepsei inculpatului, deoarece nu există temeiuri rezonabile pentru
aplicarea unei pedepse mai aspre sub formă închisoare.
Decizia instanței de apel este atacată de procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Bender, Bațura R., solicitînd casarea integrală a acesteia cu dispunerea
rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că,
instanța de fond și cea de apel incorect i-au stabilit pedeapsa inculpatului Grosu A.,
aplicînd prevederile art.55 CP, întrucît inculpatul a recunoscut vina parțial, iar în
timpul urmăririi penale în general a negat săvîrșirea faptei, nu a conștientizat
caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, nu și-a făcut concluziile
necesare. Consideră că, poate fi corijat doar cu aplicarea pedepsei sub formă de
închisoare.
Menționează faptul că, instanța de apel la adoptarea deciziei sale nu a îndeplinit
prevederile art.417 alin.(1) pct.8) CPP, deoarece decizia nu cuprinde temeiurile de
drept și de fapt, care au dus la respingerea apelului, precum și, motivele adoptării
acestei soluții.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
2
Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile
stipulate în textul normei vizate.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, instanța de recurs examinînd
admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,
fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
Recurentul invocă în recursul său temeiurile prevăzute de pct.6) alin.(1) art.427 -
„ instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau
hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărîrii” și pct.10) - „s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal constată că, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate de către procuror în cererea de apel, fiind menținută hotărîrea
instanței de fond ca legală și întemeiată, care corect a calificat acțiunile lui Grosu A. în
baza art. 2011 alin.(1) CP, și luînd în considerație circumstanțele cauzei a aplicat
prevederile art.55 CP, liberîndu-l de răspunderea penală cu atragerea la răspunderea
contravențională.
Soluția s-a motivat cu trimitere la art. 55 CP, normă din Partea generală, care
stipulează că, persoana care a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai
puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere
contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat
prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă
răspunderii penale.
Conform alin.(2) persoanelor liberate de răspundere penală în conformitate cu
alin.(1) li se pot aplica următoarele sancțiuni contravenționale:
a) amendă în mărime de pînă la 150 unități convenționale;
b) arest contravențional de pînă la 30 de zile.
Potrivit prevederilor art.75 CP, prin criterii generale de individualizare a
pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite precum de Partea generală așa și de
Partea specială a Codului penal, de care este obligată să se conducă instanța de
judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană individual. Legea penală
acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului
individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și
gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
Pedeapsa amenda contravențională, aplicată inculpatului este echitabilă, legală
și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile
legii penale și pedepsei penale, potrivit art.61 CP, în strictă conformitate cu dispozițiile
părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea
specială.
3
În speța dată, la stabilirea pedepsei inculpatului Grosu A. s-a ținut cont de faptul
că, inculpatul pentru prima dată a săvîrșit o infracțiune ușoară, și-a recunoscut vina,
partea vătămată nu are pretenții față de inculpat, deoarece s-au împăcat.
Instanța de recurs concluzionează că, instanța de fond corect a respins cererea
inculpatului privind încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților, deoarece
contravine prevederilor art.109 CP, deoarece infracțiunea săvîrșită de Grosu A. nu este
prevăzută de capitolele II-VI din Partea specială a Codului Penal RM, însă s-a luat în
considerație cererea părții vătămate, prin care a solicitat încetarea procesului penal,
deoarece s-a împăcat cu soțul ei, Grosu A., care la rîndul său, a recunoscut vina, s-a
căit sincer, fiind aplicate prevederile art.55 CP.
Potrivit art.16 CP infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin.(1) CP se califică în
categoria celor ușoare, pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă
maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.
Instanța de recurs reține că, temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427
alin. (1) pct.6),10) CPP, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de
erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare hotărârea atacată este
legală și întemeiată.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-
419 CPP, de aceia recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat se declară
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 456, art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
nivelul Curții de Apel Bender, Bațura Raisa, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bender din 25 iunie 2013, în cauza penală privindu-l pe Grosu Andrei
Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 15 ianuarie 2014.
Președinte: semnătura Constantin Gurschi
Judecători: semnătura Constantin Alerguș
semnătura Andrei Harghel
Copia corespunde originalului
Președinte de ședință Constantin Gurschi
4