1ra-756/2013 — 151 alin.4 CP

1ra-756/2013 — 151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul 1ra-756/13

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

10 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel, Ion Arhiliuc, Iurie Diaconu,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de avocata

Gărgăun Elena în numele inculpatului Țăpordei Mihail împotriva sentinței

Judecătoriei Cantemir din 15 aprilie 2008 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Cahul din 02 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui

Țăpordei Mihail Sevastian,

născut la 10 iunie 1970, originar din s. Tartaul,

r-nul Cantemir, domiciliat pînă la reținere în

r-nul Cantemir, s. Lingura.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond;

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

Avocații Gărgăun Elena, Gărgăun Igor și inculpatul Țăpordei Mihail

au susținut recursul, solicitînd admiterea acestuia.

Procurorul Suvac N. s-a pronunțat pentru respingerea recursului

ordinar declarat de avocata Gărgăun Elena în numele inculpatului Țăpordei

M., cu menținerea hotărîrilor contestate.

Succesorul părții vătămate Balica Nina fiind citată legal (la dosar

fiind anexate avizele de recepție) în ședința instanței de recurs nu s-a

prezentat.

Avocatul Josu Gheorghe în numele succesorului părții vătămate

Balica N. a solicitat respingerea recursului ordinar, ca fiind neîntemeiat.

1

C O N S T A T Ă :

Mihail a fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Mihail, la 09 aprilie 2007, aproximativ la ora 2000, aflîndu-se în stradă, în

r-nul Cantemir, s. Tartaul, l-a întîlnit pe Balică Vladimir, cu care era în relații

ostile, și în urma unei certe apărute i-a aplicat lui Balică Vladimir lovituri cu

pumnul pe diferite părți ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr.68 „D” din 04 mai 2007, leziuni corporale grave, în

urma cărora victima la 10 aprilie 2007, a decedat.

inculpatului Țăpordei Mihail, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Țăpordei Mihail.

În motivarea apelului, avocatul a invocat că sentința adoptată este una

ilegală, bazată doar pe declarațiile martorului ocular Bîrlea Alexei și

concubina acestuia Cernat Zinaida, care au dat declarații contradictorii.

Consideră că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil,

deoarece nu a fost citat legal, necătînd la faptul că atît acuzatorul de stat, cît și

instanța de judecată cunoșteau despre faptul că Țăpordei Mihail avea contract

de muncă peste hotarele țării și dispuneau de adresa acestuia din Italia unde

muncea, însă nu au întreprins nimic pentru a-l cita legal în ședința de

judecată.

2013, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de avocatul Babin Andrei în

numele inculpatului Țăpordei Mihail.

fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală

și verificate în ședința de judecată prin prisma art. 100 Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității lor, iar toate

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept și, astfel, ajungînd la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului Țăpordei Mihail în baza art. 151 alin.(4) Cod

penal.

2

Colegiul penal a conchis că, instanța de fond corect a reținut ca probe ce

confirmă vinovăția inculpatului și anume: - declarațiile martorilor Bîrlea

Alexei, Cernat Zinaida, Pisarenco Semina, Colesnicenco Victoria, Pricochi

Nicolae.

Totodată, instanța de apel a menționat că nu pot fi puse la baza sentinței

de achitare declarațiile martorilor Țăpordei Anastas, Țăpordei Ion, Țăpordei

Dumitru, Țăpordei Ana și Țăpordei Aculina, apreciindu-le ca fiind nesincere.

La fel, instanța a considerat că argumentele avocatului referitor la faptul

că inculpatul nu a fost citat legal în instanța de judecată sunt lipsite de temei,

deoarece deficiența citării a creat-o însăși inculpatul, care nu a avut interes de

a cunoaște care este soluția instanței de judecată în privința sa, iar în perioada

27 septembrie 2007 pînă la 30 aprilie 2012 nu s-a aflat pe teritoriul R. Moldova.

Mai mult ca atît, interesele lui Țăpordei M. atît la urmărirea penală, cît și în

instanța de fond au fost apărate de către un avocat ales prin contract de către

inculpat, iar la solicitarea avocatului au fost interogați în calitate de martori

rudele apropiate ale inculpatului (fii, mama și cumnata).

ordinar avocata Gărgăun Elena în numele inculpatului Țăpordei Mihail care,

invocînd temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.4), 6), 8) Cod de procedură

penală, art. 6 CEDO, solicită casarea hotărîrilor contestate cu dispunerea

achitării lui Țăpordei Mihail de sub învinuirea adusă în baza art. 151 alin.(4)

Cod penal, argumentînd următoarele:

- cauza penală în instanța de fond a fost examinată în lipsa lui Țăpordei

Mihail, participarea căruia fiind obligatorie potrivit art. 321 alin.(1) Cod de

procedură penală. În materialele cauzei nu există nici o probă care ar confirma

că Țăpordei M. ar fi renunțat expres la dreptul său de a se apăra, că ar fi

încălcat vre-o măsură preventivă, sau că organul de urmărire penală ar fi

efectuat investigații în perioada judecării cauzei în prima instanță, în scopul

citării acestuia sau aducerii în fața instanței. Atît organul de urmărire penală,

cît și acuzatorul de stat cunoșteau despre plecarea legală a lui Țăpordei M. în

Italia și despre contractul de muncă a acestuia, însă necătînd la aceasta,

acuzatorul nu a informat intenționat instanța de judecată și nu a întreprins

nici o acțiune pentru a-l cita legal pe inculpat, conform art. 238 alin.(7) Cod de

procedură penală, citațiile fiind fraudulos expediate la domiciliul lui din s.

Lingura, r-nul Cantemir.

3

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel de partea apărării și anume, a denaturat intenționat conținutul

declarațiilor martorilor Bîrlea Alexei, Cernat Zinaida, Pricochi Nicolae.

Declarațiile martorilor Pricochi N. și Cernat Z. poartă un caracter

neconcludent, deoarece ei nu au văzut și nu au cunoscut în ce circumstanțe a

decedat victima Balecă Vladimir sau date ale persoanei care ar fi comis acțiuni

de violență împotriva lui Baleca Vl., precum și nu au confirmat nici o faptă

relevantă pentru proces.

- concluziile din extrasul examinării histopatologice nr. 1208 din

11.06.2007 nu confirmă versiunea acuzării că, „leziunile corporale depistate la

cadavrul Vl. Baleca ar fi fost cauzate în urma căderii din poziție statică sau pe scări, și

este puțin probabil provocarea asemenea leziuni în așa circumstanțe”.

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

prin urmare: Țăpordei M. este învinuit că la 09 aprilie 2007, aproximativ la

orele 20 00, l-a agresat pe Baleca Vl. provocînd decesul acestuia. Atît în

sentință, cît și în decizia instanței de apel, sunt inserate arbitrar și selectiv

unele elemente contradictorii și denaturate din declarațiile lui Bîrlea Alexei,

care ar fi declarat precum că Țapordei M. l-ar fi lovit pe victimă cu palma și l-

ar fi izbit, după care acesta a căzut jos. Instanțele judecătorești au exclus

neîntemeiat din declarațiile martorului nominalizat faptul că Baleca Vl. ar fi

căzut jos pe pămînt, moale, iar instanța de apel a stabilit o latură nouă

neîntemeiată, nedeclarată de nimeni și neprobată, precum că Baleca Vl. ar fi

căzut pe „scări”.

Nici un martor audiat în cadrul ședințelor de judecată, nu a indicat că

Baleca Vl. ar fi căzut pe scări, din contra, examinînd depozițiile martorului

Bîrlea Alexei, se observă că Baleca Vl. nu putea fizic să cadă pe scări, deoarece

el se afla lîngă poartă, iar poarta se află în partea de jos a scărilor. Astfel,

instanța de apel în loc să verifice și să aprecieze corect declarațiile martorului

Bîrlea A., comite mai multe erori grave și abateri de la prevederile legii.

- există date contradictorii cu privire la ora venirii și plecării

inculpatului, între declarațiile lui Bîrlea Alexei și Cernat Zinaida cu privire la

revenirea lui Bîrlea Al. și Țăpordei M.;

- consideră că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, deoarece

infracțiunea de vătămare intenționată gravă a integrității corporale, care a

provocat decesul victimei, indică legătura de cauzalitate între acțiunile

4

inculpatului și provocarea decesului victimei. Instanțele judecătorești nu au

constatat care acțiune concretă și exactă a provocat decesul victimei Baleca Vl.

și nici o probă prezentată de acuzare nu indică aceasta, iar concluziile

experților nu confirmă că leziunile depistate pe cadavrul victimei ar fi fost

provocate de la căderea de pe scări.

Prin urmare, în condițiile în care nu a fost probată versiunea acuzării,

prin probe admisibile, că Baleca Vl. ar fi decedat de la lovitura cu palma,

pumnul, sau cădere, precum că Țăpordei M. i-ar fi provocat la 09 aprilie 2007

leziunile corporale depistate pe cadavrul victimei, astfel nu au fost întrunite

elementele infracțiunii în fapta incriminată lui Țăpordei M., nefiind stabilit

temeiul răspunderii penale.

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis

din următoarele considerente.

Potrivit art. 6 § 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, care prevede dreptul la un proces

echitabil, conform căruia orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) și 8) Cod de procedură penală,

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea

de drept comisă de instanța de apel în cazul cînd cauza a fost judecată în

prima instanță fără citarea legală a unei părți, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în baza prevederilor

art. 434 Cod de procedură penală, verifică legalitatea hotărîrilor atacate pe

baza materialelor cauzei și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs.

Reieșind din prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

5

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucît odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atît în fapt, cît și în drept numai la persoana care l-a declarat, la

calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de

către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărîrii primei instanțe.

Potrivit explicațiilor date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la

pct.14 al Hotărîrii nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel”, modificată prin Hotărîrea Plenului Curții Supreme

nr.4 din 30.03.2009, în sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală,

chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe

prima instanță, prin apel, se transmit instanței de apel: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui

participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima

instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu

art.101 Cod de procedură penală.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sînt:

dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În

cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele,

hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Colegiul penal enunță că judecînd apelul, instanța de apel nu a respectat

întocmai aceste prevederi procesuale obligatorii.

Astfel, Colegiul penal constată, că potrivit rechizitoriului Țăpordei M.

este învinuit că “la 09.04.2007, aproximativ la orele 20 00, fiind în s. Tartaul, r-nul

Cantemir, pe drum s-a întîlnit cu locuitorul aceluiași sat Balica Vladimir, pe fonul

unor relații ostile anterioare, între ei s-a iscat o ceartă în rezultatul căreia Țepordei M.

i-a aplicat lui Balica Vl. lovituri cu pumnii pe diferite părți ale corpului, cauzîndu-i

următoarele leziuni corporale: traumă contuză a toracelui, fractura coastelor pe

drepata IV-V, pe linia parasternală 6,7,10, pe linia medio-claviculară, 8,9 pe linia

6

axiliară anterioară, XII pe linia scapulară, toate directe, cu semne de compresie pe

lama externă și extensie pe cea internă, fără lezarea pleurei parietale. Fractura

coastelor pe stînga III-VII pe linia medio-claviculară, VI-XI pe linia scapulară, a

coastelor VII pe linia axilară posterioară, VIII pe linia axilară medie, și coastelor IX-X

pe linia axilară medie, toate directe, la nivelul coastei VII pe linia scapulară cu lezarea

pleurei parietale: hemoragii masive în țesuturile moi și mușchii intercostali a ambilor

hemotorace. Plagă contuză-ruptă a lobului inferior a pulmonului stîng, suprafața

posterioară: hemopneumotorax pe stînga circa 800ml, emfizem subcutan generalizat.

Leziunile menționate puteau fi produse la acțiunea traumatică a unor corpuri

contondente bonde la lovire de nenumărate ori, conform schimbărilor macroscopice

sunt intravitale și după caracterul lor corespund vătămărilor corporale grave

periculoase pentru viață la persoanele vii.

Învinuirea se bazează pe declarațiile martorului ocular Bîrlea Alexei,

care atît în cadrul urmăririi penale, cît și în instanța de judecată a instanței de

fond a confirmat că Țapordei Mihail „a lovit partea vătămată doar de două ori cu

pumnul (palma) în față, după ce l-a brîncit pe Balica Vl. și acesta a căzut jos lîngă

scări, apoi s-a ridicat și s-a rezemat de gard”.

Ceilalți martori ai acuzării au depus declarații despre cele întîmplate din

cele spuse de către Bîrlea Alexei.

Conform materialelor cauzei și anume, potrivit declarațiilor

succesorului părții vătămate Balica Nina (f.d.17, 31-32) instanța de recurs a

constatat divergențe esențiale între declarațiile succesorului și martorului

Bîrlea Alexei, privitor la timpul comiterii infracțiunii:

- martorul Bîrlea Alexei a declarat că, „aproximativ la orele 1930 – 2030, la

el în ospeție a venit Țăpordei Mihail < ulterior, întorcîndu-se spre casă, ajungînd

lîngă gospodăria lui Balica Vl., Țăpordei M. s-a coborît din mers din căruță,

apropiindu-se de Balica Vl. și, fără să-i spună nimic l-a lovit de două ori cu pumnul în

față, apoi l-a îmbrîncit pe scări”.

- succesorul părții vătămate Balica N. a comunicat că, „împreună cu soțul

au hrănit animalele, iar ea a rămas să mulgă vaca. Întorcîndu-se în casă cu laptele, a

observat că soțul nu este, a strigat la el, dar nimeni nu a răspuns. Știind că Balica Vl.

mai pleacă prin stradă, fără să-i comunice, ea a pornit televizorul și a văzut că era ora

că nu este soțul a ieșit pînă la poartă, în drum și l-a observat la scări jos, căzut pe o

parte, aceasta era aproximativ la ora 23 10.”

7

Aceste divergențe urmau a fi apreciate și luate în considerație de către

instanța de apel, ceea ce nu a avut loc.

Astfel, inculpatul Țăpordei Mihail, în apelul declarat, invocînd

nevinovăția sa, s-a referit la un șir de argumente, enumerate mai sus, prin care

și-a motivat dezacordul cu sentința pronunțată de prima instanță. Instanța de

apel, în decizia adoptată a indicat că în baza probelor examinate de prima

instanță ajunge la concluzia că apelul este nefondat și urmează a fi respins, cu

menținerea sentinței ca fiind legală și întemeiată, fiind bazată pe probe

concludente și pertinente, just analizate prin prisma art.101 Cod de procedură

penală.

Instanța de recurs reține, că succesorul părții vătămate Balica Nina nu a

fost interogată nici în ședința instanței de fond, nici în cea de apel.

La 15 aprilie 2008, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată

(f.d.205), avocatul inculpatului a înaintat în instanța de fond un demers de a fi

dat citirii declarațiile lui Balica N. de la urmărirea penală, în scopul stabilirii

adevărului, însă instanța a refuzat în cercetarea acestei probe prezentate de

către acuzatorul de stat motivînd „se respinge demersul avocatului deoarece în

cadrul urmăririi penale nu a avut loc confruntarea între martor și inculpat”.

Colegiul atestă că, în conformitate cu prevederile art.68 alin.(1) pct.7)

Cod de procedură penală, apărătorul ale cărei interese le apără are dreptul să

înainteze cereri și demersuri, iar conform art. 364 Cod de procedură penală,

părțile pot prezenta și cere administrarea probelor și în cursul cercetării

judecătorești.

Conform art. 315 Cod de procedură penală, procurorul, partea

vătămată, apărătorul, inculpatul beneficiază de drepturi egale în fața instanței

de judecată în ce privește administrarea probelor, participarea la cercetarea

acestora și formularea cererilor și demersurilor.

Prin urmare, Colegiul conchide că prin neadmiterea demersului părții

apărării - privind cercetarea declarațiilor succesorului părții vătămate N.

Balica, de către prima instanță a fost încălcat principiul contradictorialității și

dreptul inculpatului la apărare, avocatul ca parte în proces, fiind lipsit de

posibilitatea de a-l apăra pe inculpat prin declarațiile succesorului părții

vătămate, care în viziunea apărătorului are o importanță decisivă pentru justa

soluționare a cauzei penale.

8

Mai mult ca atît, nici în ședința instanței de apel n-a fost audiată

reprezentantul părții vătămate Balica N., deoarece era plecată peste hotarele

țării (f.d.255-verso). Însă, din declarațiile soției decedatului rezultă, că leziunile

corporale au putut fi cauzate între orele 2110-2300, care coroborează cu concluzia

extrasului histopatologic nr.1208 din 11.06.2007, potrivit căruia, “leziunile

depistate la partea vătămată puteau fi produse în intervalul de timp de aproximativ 2-

3 ore pînă la decesul persoanei”, iar în învinuirea adusă lui Țăpordei M. este

invocată ora 20 00.

Despre cele menționate mai sus, s-a invocat în apelul avocatului în

numele inculpatului, însă instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un mod.

La fel, în ședința instanței de apel a fost interogat un martor al apărării –

Balan Vasile (f.d.268) și inculpatul Țăpordei Mihail, precum și au fost

verificate unele probe examinate de instanța de fond. Necătînd la acest fapt,

instanța de apel și-a întemeiat soluția și pe alte probe cum ar fi declarațiile

mai multor martori și anume: Pisarenco S., Colisnicenco V., Țăpordei A.,

Țăpordei I. și alții depuse în prima instanță, fără a le cerceta în ședința

instanței de apel, prin ce au fost încălcate prevederile art. 414 alin.(2) Cod de

procedură penală, care menționează că instanța de apel verifică declarațiile și

probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de

judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

Conform alin.(6) al art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel

nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel

și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Totodată, instanța de recurs constată că decizia instanței de apel este

incompletă, deoarece aceasta este structurată pe puncte de la 1 – pînă la 18.

La fila dosarului 284-verso, la sfîrșitul paginii al pct.12 este invocat „Spre

exemplu, cu o memorie uimitoare dînsul a reținut ziua de Paști la 09.04.2007 < iar

următoarea pagină de sus continuă - cum deficiența citării a creat-o el însăși, și că

nu ar fi avut interes să cunoască rezultatele finisării procesului penal în privința sa”.

Cele relatate, denotă faptul că la filele nominalizate decizia Curții de

Apel Cahul nu are nici un sens, deoarece propoziția începută la sfîrșitul

paginii (284-verso) nu este finisată pînă la capăt, este întrerupt sensul

propoziției și persistă o altă motivare.

9

La fel, se observă că de la pct.12 s-a trecut la pct.17, lipsind motivarea

deciziei din pct.13,14,15,16, de unde rezultă că lipsește o filă a deciziei

instanței de apel.

Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia, că instanța de apel a examinat

pur formal apelul declarat, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante

pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit,

în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi

casată cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

Instanța de recurs consideră, că erorile comise nu pot fi reparate de către

instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece aceasta nu este abilitată cu

atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor

procesuale penale la pronunțarea hotărîrii judecătorești.

Colegiul conchide că temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală – că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, invocate de recurent, persistă în cauză.

În atare situație, recursul avocatului Gărgăun Elena în numele

inculpatului Țăpordei Mihail urmează a fi admis, casată decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 02 aprilie 2013, ca ilegală și

neîntemeiată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Rejudecînd cauza, instanța de apel urmează să ia în considerație cele

expuse în prezenta decizie, să înlăture încălcările de lege menționate, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate de inculpat, la judecarea cauzei

va respecta prevederile art. 315 Cod de procedură penală, principiul egalității

armelor în proces, să înlăture divergențile între depozițiile martorilor apărării

referitor la timpul cauzării leziunilor corporale victimei, precum și versiunea

inculpatului referitor la locul aflării acestuia în momentul comiterii

infracțiunii, apreciind toate probele în strictă conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală și va da răspunsuri motivate și clare la cele

invocate de inculpat și avocat în apel și recurs, pronunțîndu-se asupra fiecărei

probe prin aprecierea lor la justa valoare, astfel instanța de apel, respectînd

10

normele procesual-penale nominalizate, va adopta o hotărîre legală și

întemeiată.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocata Gărgăun Elena în numele

inculpatului Țăpordei Mihail, casează decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Cahul din 02 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui Țăpordei

Mihail Sevastian și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată în ședință publică

la 26 decembrie 2013, ora 0930.

Președinte Constantin Gurschi

Judecător Constantin Alerguș

Andrei Harghel

Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

11