1ra-1137/13 — 192 alin 1 CP

Instanța de fond din 24 ianuarie 2012 - pînă la 22 martie 2013;

Curtea de Apel Chișinău din 26 aprilie - pînă la 12 iunie 2013;

Curtea Supremă de Justiție din 08 octombrie - pînă la 04 decembrie 2013; Colegiul penal asupra recursului,- CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 22 martie 2013, Cegodari Igor a fost condamnat în baza art. 192 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, în termenul pedepsei stabilite prin sentința dată, a fost inclusă durata pedepsei executate parțial în baza sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 04.04.2012, fiindu-i stabilită lui I. Cegodari pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă de 2 ani și 3 zile închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 1.1. Prin aceiași sentință a fost încetat procesul penal în privința lui Cegodari Igor în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal, în legătură cu împăcarea părții vătămate L. Damian cu inculpatul. A fost admisă acțiunea civilă, fiind încasat de la Cegodari Igor în beneficiul Valentinei Boguțcaia suma de 1.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. 2. Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut în fapt, că Cegodari Igor la 07 decembrie 2011 în intervalul de timp cuprins între ora 20:20-20:25 în apropierea stației de troleibuze de pe str. Alecu Russo 10, mun. Chișinău, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane a sustras din geanta lui Boguțcaia Valentina în timp ce aceasta se deplasa cu rutiera 116, din regiunea străzii Alecu Russo, 2, în sectorul Ciocana, mun. Chișinău, portmoneul de dame la prețul de 50 1 lei, în care erau 160 lei, cauzîndu-i acesteia o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 210 lei. Astfel, acțiunile inculpatului Cegodari I., pe acest capăt de învinuire au fost încadrate în baza art. 192 alin. (1) Cod penal – pungășie, adică acțiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane din buzunare, genți sau din alte obiecte prezente la persoană. Tot el, Cegodari Igor la 12 martie 2012 aproximativ la orele 19:50, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, deplasîndu-se cu rutiera care circulă în mun. Chișinău pe ruta nr. 129, de la str. M. Kogălniceanu pînă la str. Alexandru cel Bun, a deschis geanta lui Damian L. de unde i-a sustras pe ascuns un portmoneu în valoare de 200 lei, în care se aflau banii în numerar în sumă de 380 lei, 3 lei românești, buletinul de identitate, polița de asigurare, carnetul sindical pe numele lui Damian L., prin ce i-a cauzat un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 596 lei. Astfel, acțiunile inculpatului Cegodari I., pe acest capăt de învinuire au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal – furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșită, cu cauzarea de daune considerabile. 3. Avocatul Nicolae Popescu în numele inculpatului și inculpatul Cegodari Igor, au contestat cu apeluri sentința instanței de fond, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. În acest sens, apelanții au invocat că nu au fost prezentate careva probe certe care ar confirma vinovăția inculpatului în sustragerea din geanta lui Boguțcaia V., deoarece nimeni din cei prezenți în microbuzul cu care se deplasau inculpatul și partea vătămată, nu au văzut că anume Cegodari I. ar fi sustras bunurile indicate în rechizitoriu. Cît privește epizodul cu partea vătămată L. Damian, inculpatul Cegodari I. a fost pus sub învinuire în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, lucru menționat în repetate rînduri în sentință, însă în dispozitivul sentinței instanța a încetat procesul penal în privința lui Cegodari I. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal, în legătură cu împăcarea părții vătămate Damian L. cu inculpatul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2013, au fost admise apelurile avocatului Nicolae Popescu în numele inculpatului și al inculpatului Cegodari Igor, casată parțial sentința instanței de fond, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care potrivit art. 109 Cod penal, a fost admis acordul de împăcare dintre partea vătămată L. Damian cu inculpatul Cegodari I. și conform art. 391 alin. (1) pct. 1) CPP, a fost încetat procesul penal intentat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări. 4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată de instanța de fond concordă cu circumstanțele stabilite în baza probelor administrate în cauză, acțiunile inculpatului I. Cegodari fiind corect încadrate în baza art. 192 alin. (1) Cod penal, pe epizodul sustragerii bunurilor de la Boguțcaia V., soldat cu cauzarea de daune materiale în proporții considerabile. 2 La acest capitol instanța de apel a conchis, că argumentele apărării prin care se solicită achitarea inculpatului, sunt neîntemeiate în raport cu faptul că inculpatul nu este pentru prima oară pe banca acuzaților, în privința acestuia au fost intentate peste 15 procese penale, or, în asemenea împrejurări instanța de apel nu a avut motive de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate care a fost preîntâmpinată despre răspunderea penală în baza art. 312-313 CPP. 4.2. Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a stabilit că prima instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, iar acțiunea civilă a fost corect soluționată. 4.3. Totodată, instanța de apel a constatat, că afirmația din apelul apărării precum că instanța de fond incorect a încetat procesul penal în baza art. 192 alin. (1) Cod penal, odată ce acțiunile lui I. Cegodari privind sustragerea bunurilor din geanta lui L. Damian, au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, are relevanță și este fondat, or, lecturînd textul sentinței se reliefează împrejurarea cînd instanța de fond a admis și motivat tranzacția de împăcare dintre partea vătămată L. Damian și inculpat pe faptul furtului, dar a încetat procesul penal pe acest episod făcînd referire la pungășie, astfel, partea descriptivă a sentinței nu corespunde cu dispozitivul.

Inculpatul Cegodari Igor, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 16) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, să fie încetat procesul penal în privința lui I. Cegodari pe epizodul sustragerii bunurilor lui Boguțcaia V. din motiv că fapta greșit a fost încadrată, ceea ce impune soluția că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune. În susținerea cerințelor menționate supra, recurentul cu referire la Hotărîrea Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004 ”Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”, susține că în cazul sustragerii prin metoda pungășiei a banilor, bunurilor, cu cauzarea daunelor considerabile ori în proporții mari și deosebit de mari, faptele se vor califica în baza art. 186, 195 Cod penal. În cazul dat partea vătămată Boguțcaia V. a declarat că pentru ea suma de 210 lei, este considerabilă, deci în viziunea recurentului, acțiunile lui urmau a fi încadrate în baza art. 186 Cod penal, și, deoarece acțiunile lui nu întrunesc obiectul infracțiunii (500 lei), instanța de fond și apel urmau să înceteze procesul penal în privința lui pe epizodul sustragerii bunurilor lui Boguțcaia V., deoarece în acțiunile lui nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune (obiectul).

Verificînd argumentele invocate de inculpatul Cegodari Igor, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din următoarele considerente. 6.1. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.9 din 30.X.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de 3 recurs controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau procesual. Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept. 6.2. Colegiul penal, reține că instanța de apel, rejudecînd cauza și verificînd probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția condamnatului Cegodari Igor Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal, pe epizodul sustragerii bunurilor de la Boguțcaia V., fiindu-i corect stabilită pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare. În ce privesc criticele formulate de recurent, enunțate la pct. 5. al prezentei decizii, prin care se susține că acțiunile inculpatului Cegodari I. pe epizodul sustragerii bunurilor părții vătămate Boguțcaia V. urmau a fi încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, Colegiul penal menționează că, în cererea de apel înaintată de către avocatul Nicolae Popescu în numele inculpatului și de inculpatul Cegodari I., nu a fost contestată încadrarea juridică pe epizodul sustragerii bunurilor părții vătămate Boguțcaia V., dar a fost solicitată achitarea inculpatului, poziție susținută și în cadrul judecării apelului. Astfel, ulterior în cererea de recurs, condamnatul recunoaște sustragerea bunurilor de la victimă, însă nu este de acord cu încadrarea juridică a faptei. Or, potrivit alin. (2) al art. 427 CPP, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Colegiul penal lărgit menționează că recurentul greșit a interpretat explicațiile date la pct. 19 din Hotărîrea Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004 ”Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”. Astfel, dacă de acceptat poziția recurentului, precum că acțiunile inculpatului de sustragere prin pungășie a bunurilor în sumă de 210 lei, urmau a fi reîncadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și, deoarece acțiunile inculpatului nu întrunesc obiectul infracțiunii (500 lei), procesul penal trebuia să fie încetat, - soluția finală ar fi fost alta, de atragere la răspundere contravențională a inculpatului în baza art.105 Cod contravențional. Însă, din dispoziția art.105 Cod contravențional rezultă că, prin sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului (art.18 CC-valoarea pagubei pricinuite care, la momentul săvîrșirii contravenției, nu depășește 25 de unități convenționale), se subînțelege “sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin furt, însușire, delapidare, abuz de serviciu sau escrocherie” și nici într-un caz „prin pungășie”. Așa fiind, acțiunile inculpatului Cegodari I., pe acest capăt de învinuire au fost corect încadrate în baza art. 192 alin. (1) Cod penal – pungășie, adică acțiunea în 4 scopul sustragerii bunurilor altei persoane din buzunare, genți sau din alte obiecte prezente la persoană. Astfel, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) CPP, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrilor adoptate în cauza inculpatului Cegodari Igor Vasile și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de condamnatul Cegodari Igor Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2013, în propria cauză penală, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 26 decembrie 2013. Președinte Constantin Gurschi Judecători Ion Arhiliuc Iurie Diaconu 5