1ra-917/13 — 321 CP

1ra-917/13 — 321 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-917/13

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc, Andrei Harghel, Constantin Alerguș și Iurie Bejenaru, cu

participarea procurorului Dumitru Graur, avocatului Sergiu Brînză, inculpatului Untilă

Andrei, a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de avocatul Sergiu Brînză

în numele inculpatului Untilă Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui

Untilă Andrei Simion, născut la 11 mai 1985, domiciliat în r-

nul Strășeni, str. V. Micle 42, ap. 43, cetățean al Republicii

Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Procedura de citare a fost legal executată.

Avocatul Sergiu Brînză în numele inculpatului și inculpatul Untilă Andrei, au

susținut recursul ordinar declarat de avocat, solicitînd admiterea acestuia.

Procurorul s-a pronunțat pentru respingerea recursului declarat de avocatul

Sergiu Brînză în numele inculpatului Untilă Andrei, ca fiind neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit asupra recursului

C O N S T A T Ă:

încetat procesul penal în privința lui Dilan Nicolae Nicolae și Untilă Andrei Simion,

din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi

penale și tragerea la răspunderea penală.

condamnat de către Judecătoria Căușeni pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

alin. (1) al art. 151 Cod penal la închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni și Untilă

Andrei, condamnat prin Judecătoria Rîșcani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

alin. (3) lit. c) al art. 188 Cod penal la închisoare pe un termen de 10 ani, aflîndu- se

în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, pe str. Bernardazzi 3, la data de 15 octombrie

2008, în jurul orei 08.30, fiindcă de la ei mirosea a alcool, au fost escortați în boxa de

la postul numărul 1 pentru examinare medicală. În boxă, deținuții, fiindcă erau

1

îmbrăcați în sorți, maiouri și încălțați în șlapi de cauciuc, iar pereții încăperii, tavanul

și podeaua erau din piatră, cu umeditate sporită, neîncălzită, temperatura aerului

scăzută și le era frig, au început să bată cu picioarele în ușă, înjurau cu cuvinte

necenzurate în adresa administrației iar la observațiile supraveghetorului de post,

Vadim Puiu, plutonier de justiție, n-au reacționat.

Cînd ajutorul ofițerului de serviciu Pavel Popa s-a deplasat la postul numărul 1

și a deschis ușa boxei, deținuții au încercat să iasă din boxă, i-au aplicat lovituri cu

mîinile în regiunea feței, cauzîndu-i, potrivit raportului de examinare medico-legală nr.

5319 din 15 octombrie 2008, excoriații în regiunea frontală pe stînga și mucoasa buzei

superioare, leziuni fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Asupra lor a fost aplicată forța fizică și mijloace speciale, bastonul de cauciuc

potrivit prevederilor art. 242 Cod de executare.

2.1 În motivarea sentinței, instanța de fond a menționat faptul că deținuții Dilan

Nicolae și Untilă Andrei au fost sancționați disciplinar în baza Codului de executare și

sancțiunea aplicată lor, echivalează cu sancțiunea prevăzută de Codul contravențional,

fiindcă acesta are menirea de a constrînge un cetățean liber, necondamnat, să-și

îndeplinească în orice privință datoria sa generală de a se supune legii, iar Codul de

executare constrînge cetățeanul condamnat să se supună legii, să respecte disciplina

din penitenciar și conține pedepse aplicabile deținuților pentru comiterea unui delict

împotriva disciplinei din penitenciar.

În privința inculpaților a fost intentat dosarul penal pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 321 Cod penal și anume pentru că în dimineața zilei de 15 octombrie

2008, în jurul orei 08-30, bătînd cu picioarele în ușa boxei, înjurînd cu cuvinte

necenzurate în adresa administrației, au încercat să iasă din boxă, cauzîndu-i ajutorului

ofițerului de serviciu Pavel Popa leziuni fără cauzarea prejudiciului sănătății.

La aceeași dată și oră, inculpații, pentru că în timpul apelului de dimineață au

manifestat un comportament agresiv față de colaboratorii penitenciarului, șeful

penitenciarului i-a sancționat disciplinar în conformitate cu prevederile art. 246 Cod de

executare, la pedeapsa de încarcerare.

În textul deciziei cu privire la sancțiunea disciplinară a fost menționat că, deținuții

au fost pedepsiți pentru comportament agresiv iar din analiza rapoartelor

colaboratorilor penitenciarului, a părții vătămate, comunicatului special al

administrației Penitenciarului adresat Departamentului Instituțiilor Penitenciare s-a

constatat că acest comportament agresiv constituie aceleași fapte pentru care a fost

intentată cauza penală.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Dilan Nicolae și Untilă

Andrei să fie condamnați în baza art. 321 Cod penal.

2011, a fost respins apelul declarat de procuror ca nefondat și menținută sentința

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 martie 2011.

4.1 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că instanța de fond

corect a concluzionat că în privința deținuților, pentru aceleași fapte în baza cărora a

fost intentată și cauza penală, în baza deciziei din 15 octombrie 2008 a fost aplicată o

sancțiune disciplinară care este una dintre cele mai severe măsuri disciplinare

prevăzute pentru condamnați în baza art. 246 Cod de executare și potrivit practicii

2

CEDO, în situația în care o faptă nu este calificată drept penală din motiv că în dreptul

intern al statului membru este calificată drept contravenție, faptă administrativă sau

disciplinară, esențial este criteriul privind natura sancțiunii și cui se adresează norma în

discuție, unui grup specific sau are un caracter general.

Deținuții au fost sancționați disciplinar în baza Codului de executare și

sancțiunea aplicată lor echivalează cu sancțiunea prevăzută de Codul contravențional

fiindcă acesta are menirea de a constrînge un cetățean liber, necondamnat, să-și

îndeplinească în orice privință datoria sa generală de a se supune legii, iar Codul de

executare constrînge cetățeanul condamnat să se supună legii, să respecte disciplina

din penitenciar și conține pedepse aplicabile deținuților pentru comiterea unui delict

împotriva disciplinei din penitenciar.

În privința inculpaților a fost intentat dosarul penal pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 321 Cod penal și anume pentru că în dimineața zilei de 15 octombrie

2008, în jurul orei 08-30, bătînd cu picioarele în ușa boxei, înjurînd cu cuvinte

necenzurate în adresa administrației, au încercat să iasă din boxă, cauzîndu-i ajutorului

ofițerului de serviciu Pavel Popa leziuni fără cauzarea prejudiciului sănătății.

La aceeași dată și oră, inculpații, pentru că în timpul apelului de dimineață au

manifestat comportament agresiv față de colaboratorii penitenciarului, șeful

penitenciarului i-a sancționat disciplinar în conformitate cu prevederile art. 246 Cod de

executare, cu pedeapsă sub formă de încarcerare.

În textul deciziei cu privire la sancțiunea disciplinară a fost menționat că deținuții

au fost pedepsiți pentru comportament agresiv iar din analiza rapoartelor

colaboratorilor penitenciarului, a părții vătămate, comunicatului special al

administrației Penitenciarului adresat Departamentului Instituțiilor Penitenciare s-a

constatat că acest comportament agresiv constituie aceleași fapte pentru care a fost

intentată cauza penală.

invocînd ca temei de declarare a recursului - art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

în alt complet de judecată.

Recurentul invocă faptul că motivarea deciziei instanței de apel, în partea încetării

procesului penal din motiv că există circumstanțe care exclude tragerea la răspundere

penală, este bazată pe interpretarea eronată și tendențioasă a legii penale.

2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia instanței de

apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel într-un alt complet

de judecată.

6.1. La adoptarea soluției date, instanța de recurs a conchis că instanța de apel, în

decizia sa din 10 noiembrie 2011, neîntemeiat a constatat că condamnații Dilan

Nicolae și Untilă Andrei au fost pedepsiți disciplinar pentru aceleași fapte pentru care

a fost intentată cauza penală din următoarele considerente.

Dilan Nicolae și Untilă Andrei au fost acuzați pentru aceea că ei, executîndu-și

pedeapsa în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, la data de 15

octombrie 2008, în jurul orei 0830, în cadrul efectuării apelului de dimineață, fiind

suspectați în încălcarea regimului intern, au fost escortați in boxa nr. 1 a

Penitenciarului menționat.

3

În continuare, ambii, fiind în stare de ebrietate alcoolică, nu s-au supus cerințelor

legitime ale ajutorului ofițerului de serviciu Pavel Popa, prin forțarea ușii, au încercat

să părăsească boxa, i-au aplicat ultimului lovituri cu mîinile în regiunea feții, cauzîndu-

i, conform examinării medico-legale nr. 5319 din 15 octombrie 2008, excoriații în

regiunea frontală pe stînga și mucoasa buzei superioare, leziuni fără cauzarea

prejudiciului sănătății, după aceea au fost imobilizați de către colaboratorii

Penitenciarului după accesarea butonului de alarmă.

Conform proceselor - verbale nr. 000719 și 000720 din 15 octombrie 2008, de

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate, s-a constatat că Dilan Nicolae

și respectiv, Untilă Andrei se aflau în stare de ebrietate alcoolică.

În rezultatul stabilirii abaterii disciplinare, și anume, încălcarea prevederilor

Statutului executării pedepsei de către condamnați, manifestată prin consumul de

băuturi alcoolice și comportament agresiv, în privința acestora a fost adoptată decizia

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare de către administrația Penitenciarului nr.

13, și anume, 5 zile și 5 nopți carceră.

Astfel spus, aplicarea sancțiunii disciplinare a rezultat din necesitatea curmării

acțiunilor violente ale agresorilor, legate de consumul de substanțe alcoolice, pentru

încălcarea anterioară a regimului intern, dar nu pentru nesupunerea cerințelor legitime

ale ajutorului ofițerului de serviciu Pavel Popa care a fost agresat de către Dilan

Nicolae și Untilă Andrei, iar în astfel de circumstanțe nu poate fi invocat principiul

„non bis in idem" întru încetarea procesului penal.

Prin urmare, fapta incriminată inculpaților prin rechizitoriu, cuprinde acțiunile

ulterioare a acestora ca urmare a escortării lui Dilan Nicolae și Untilă Andrei în boxa

nr. 1 a Penitenciarului, unde aceștia au manifestat un comportament agresiv, și fiind în

stare de ebrietate alcoolică, nu s-au supus cerințelor legitime a ajutorului ofițerului de

serviciu Pavel Popa, prin forțarea ușii au încercat să părăsească boxa, i-au aplicat

ultimului lovituri cu mîinile în regiunea feții, cauzîndu-i, leziuni fără cauzarea

prejudiciului sănătății, după aceea au fost imobilizați de către colaboratorii

Penitenciarului după accesarea butonului de alarmă.

La fel, instanța de apel a ignorat drepturile părții vătămate, care constau în

atragerea la răspundere penală a persoanelor ce au agresat-o, instanța de apel neglijînd

faptul că condamnații nu au fost pedepsiți disciplinar pentru cauzarea de vătămări

corporale părții vătămate Pavel Popa, ca urmare a nesupunerii cerințelor legale ale

acestuia, a emis pe caz o decizie ilegală.

Așa fiind, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel eronat a presupus că

condamnații au fost pedepsiți deja disciplinar pentru faptul că nu s-au supus cerințelor

legale ale ajutorului ofițerului de serviciu Pavel Popa și i-au cauzat ultimului vătămări

corporale, deoarece asemenea probe la materialele cauzei nu există.

fost admis apelul procurorului, casată sentința instanței de fond și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Untilă Andrei – a fost condamnat în baza art. 321 Cod penal, la 3 ani și 4 luni

închisoare, iar în baza art. 85 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul de

sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei

fixate prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 07.07.2008, fiindu-i

stabilită lui A. Untilă pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executarea în

4

penitenciar de tip închis.

7.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat în fapt, că Dilan

Nicolae și Untilă Andrei, executîndu-și pedeapsa în Penitenciarul nr. 13, amplasat în

mun. Chișinău, str. Bernardazzi – 3, la 15 octombrie 2008, în jurul orei 08:30, în cadrul

efectuării apelului de dimineață, fiind suspectați în încălcarea regimului intern, au fost

escortați în boxa nr. 1 a Penitenciarului menționat. În continuare, ambii, fiind în stare

de ebrietate alcoolică nu s-au supus cerințelor legitime a ajutorului ofițerului de serviciu

Pavel Popa, prin forțarea ușii au încercat să părăsească boxa, i-au aplicat ultimului

lovituri cu mîinile în regiunea feții, cauzîndu-i conform examinării medico-legale nr.

5319 din 15 octombrie 2008, excoriații în regiunea frontală pe stînga și mucoasa buzei

superioare, leziuni fără cauzarea prejudiciului sănătății, după ce au fost imobilizați de

către colaboratorii Penitenciarului după accesarea butonului de alarmă.

Deși, inculpații nu au recunoscut vinovăția sa de săvîrșirea infracțiunii

incriminate, instanța de apel a constatat că, vinovăția acestora s-a demonstrat prin

următoarele probe:

 Declarațiile părții vătămate P. Popa;

 Declarațiile medicului narcolog Iu. Tcacenco;

 Declarațiile martorilor Ceban V, Sucujii T., Puiu V., Gheorghiță I., Gantea I.,

Caraman P.;

 Procesele-verbale nr. 000720 și nr. 000719 din 15.10.2008 de examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate, prin care s-a constatat că inculpații

se aflau în stare de ebrietate alcoolică;

 Raportul de examinare medico-legală nr. 5319 din 15 octombrie 2008 (f.d. 40-41,

vol. I), prin care s-a constatat că ajutorului ofițerului de serviciu din

Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, Pavel Popa i-au fost cauzate excoriații în

regiunea frontală pe stînga și mucoasa buzei superioare, leziuni fără cauzarea

prejudiciului sănătății.

Astfel, instanța de apel, analizînd și verificînd probele în cauză prin prisma art.

101 CPP din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității, veridicității și în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia că acestea indică

incontestabil la comiterea de către inculpați Dilan N. și Untilă A. a infracțiunii

prevăzute de art. 321 Cod penal.

Așadar, din probatoriul acumulat s-a constatat cu certitudine Dilan Nicolae și

Untilă Andrei, executîndu-și pedeapsa în Penitenciarul nr. 13, la data de 15 octombrie

2008, aproximativ la ora 08-30 min., în cadrul efectuării apelului de dimineață, fiind

suspectați în încălcarea regimului intern, au fost escortați în boxa nr. 1 a

Penitenciarului menționat.

Conform proceselor - verbale nr. 000719 și 000720 din 15 octombrie 2008, de

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate, s-a constatat că inculpații se

aflau în stare de ebrietate alcoolică.

În rezultatul stabilirii abaterii disciplinare, și anume, încălcarea prevederilor

Statutului executării pedepsei de către condamnați, manifestată prin consumul de

băuturi alcoolice și comportament agresiv, în privința acestora a fost adoptată decizia

cu privire la aplicarea, în privința deținuților, a sancțiunii disciplinare de către

administrația Penitenciarului nr. 13, și anume, 5 zile și 5 nopți carceră.

5

Ca urmare a escortării lui Dilan Nicolae și Untilă Andrei în boxa nr. 1 a

Penitenciarului, aceștia au manifestat un comportament agresiv, și fiind în stare de

ebrietate alcoolică, nu s-au supus cerințelor legitime a ajutorului ofițerului de serviciu

P. Popa, prin forțarea ușii au încercat să părăsească boxa, i-au aplicat ultimului lovituri

cu mîinile în regiunea feții, cauzîndu-i excoreații, în regiunea frontală pe stînga și

mucoasa buzei superioare, leziuni fără cauzarea prejudiciului sănătății, după ce au fost

imobilizați de către colaboratorii Penitenciarului după accesarea butonului de alarmă.

La fel, instanța de apel, prin prisma art. 245 alin. (1) pct. g) Cod de Executare

precum și art. 9 din Regulile de comportare a condamnaților, aprobate prin Hotărîrea

Guvernului Nr. 923 din 20 decembrie 1994, indică că condamnații sunt obligați să

respecte regulile de comportare și regimul stabilit în instituție; să manifeste amabilitate

unul față de altul și față de colaboratori; la fel, deținuților li se interzice consumul de

băuturi alcoolice și a altor băuturi pe bază de alcool.

Astfel, aplicarea sancțiunii disciplinare a rezultat din necesitatea curmării

acțiunilor violente ale agresorilor legate de consumul de substanțe alcoolice, pentru

încălcarea anterioară a regimului intern, dar nu pentru nesupunerea cerințelor legitime a

ajutorului ofițerului de serviciu P. Popa care a fost agresat de către Dilan N. și Untilă

A., iar în astfel de circumstanțe nu poate fi invocat principiul non bis in idem pentru

încetarea procesului penal.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a mai reținut și prevederile alin. (2) art.

245 Cod de executare, potrivit căruia, răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea

penală sau civilă a persoanelor condamnate.

Instanța de apel a mai menționat și faptul că instanța de fond a ignorat dreptul

părții vătămate, care consta în atragerea la răspundere penală a persoanelor ce au

agresat-o, neglijînd faptul că condamnații nu au fost pedepsiți disciplinar pentru

cauzarea de vătămări corporale părții vătămate P. Popa, ca urmare a nesupunerii

cerințelor legale ale acestuia, a emis pe caz o decizie ilegală.

La individualizarea pedepsei inculpaților, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 6, 7, 61, 75 Cod penal.

427 alin. (1) pct. 6), 11), 15) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de

apel, solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond fără

modificări.

În susținerea cerințelor sale, avocatul recurent făcînd referire la multiple norme și

prevederi legale, inclusiv art. 1 alin. (3); 4; 7; 8; 13; 20; 21; 23; 115 alin. (3); 155 alin

(4) din Constituția R. Moldova, art. 251 alin. (2), (4); 275 CPP, art. 3, 6 CEDO, art. 4 al

Protocolului nr. 7 CEDO, art. 7; 242; 266 Cod de executare, art. 4 Cod penal, a invocat

că pentru imputarea inculpatului A. Untilă a infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod

penal, urmează în prealabil de analizat cît de legale au fost cerințele și acțiunile, în

ansamblu, ale unor colaboratori ai Penitenciarului nr. 13, mun. Chișinău, la momentul

incidentului din 15.10.2008 ora 08:30.

Cu referire la nesupunerea prin violență cerințelor legitime ale administrației

penitenciarului, săvîrșită de o persoană care execută pedeapsa în penitenciar.

Potrivit declarațiilor depuse de inculpați, colaboratorii instituției penitenciare au

efectuat apelul de dimineață într-o încăpere (boxa nr. 1) cu condiții inumane, și anume

fără încălzire în perioada rece a anului, cu umeditatea sporită, prin urmare

6

circumstanțele și condițiile, în care au fost lăsați inculpații timp de o oră denotă

aplicarea, în privința acestora, de către unii colaboratori ai penitenciarului a unui

tratament crud și inuman. Astfel, inculpații s-au simțit lezați în drepturi, neglijați,

înjosiți și umiliți și au procedat absolut corect și adecvat situației, cerînd prezența

administrației penitenciarului.

Referitor la oportunitatea aplicării de către colaboratorii penitenciarului a

mijloacelor speciale, aplicării acestora din abundență și de către un asemenea

contingent enorm de colaboratori ai Penitenciarului 13.

În acest sens, avocatul recurent a menționat că, A. Untilă a fost maltratat potrivit

declarațiilor martorilor, de către circa 15-20 de colaboratori ai penitenciarului,

maltratarea a fost într-atât de puternică încît inculpatul și-a pierdut cunoștința ca mai

apoi să fie inapt să se ridice din pat toate 5 zile de carceră, pe care le-a executat

integral, astfel cauza penală a fost intentată pentru a se evita răspunderea penală pentru

faptele de tortură și exces de putere din partea unor colaboratori ai Penitenciarului 13.

Mai mult, cu toate că inculpatul a fost sancționat în conformitate cu art. 265 Cod

de executare, pentru faptul că, în timpul apelului de dimineață a fost depistat cu miros

specific de alcool și avea un comportament agresiv, la materialele cauzei există doar o

copie neautentificată a deciziei nominalizate, iar din conținutul acesteia se constată

lipsa avizului medicului și a informației privind familiarizarea inculpatului cu acest act.

În viziunea recurentului, între dispoziția art. 321 Cod penal și cea pentru care

inculpatul A. Untilă a fost sancționat disciplinar, nu există o diferență esențială, și, în

atare situație, este evident, că la moment A. Untilă se află pe banca acuzaților pentru, că

i se impută o faptă pentru care acesta anterior, a fost deja pedepsit.

În acest sens, și cu referire la practica CEDO, cauzele Ziliberberg vs. Moldova;

Masaev vs. Moldova; Russu vs. Moldova; Kuymickaja vs. Lituania; Tsonyo Tsonev vs.

Bulgaria; Anghel vs. România, recurentul a specificat că inculpatul A. Untilă nu poate

fi urmărit sau pedepsit penal pentru aceiași faptă.

Referitor la procesul-verbal privind examinarea medicală pentru stabilirea

stării de ebrietate.

La acest capitol, recurentul a subliniat că procesul-verbal în cauză a fost

perfectat de către medicul Dispensarului Republican de narcologie Iu. Tcacenco cu un

șir de încălcări și abateri de la Regulamentul cu privire la ordinea efectuării examinării

medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin ordinul nr. 401

din 03.10.2006 al Ministerului Sănătății (pct. 10, 13, 22 e.t.c.).

Tot aici, recurentul a mai adăugat, că în privința inculpatului A. Untilă, care este

vorbitor de limbă română, procesul-verbal nr. 000720 din 15.10.2008, menționat supra,

a fost perfectat integral în limba rusă, deoarece acesta era mai accesibil și ușor pentru

medicul Iu. Tcacenco, care nici n-a fost audiat în calitate de martor. De asemenea, în

procesul-verbal lipsește careva informație privind informarea inculpatului, despre

dreptul acestuia la reexpertizare sau refuzul acestuia de a semna procesul-verbal.

În final, recurentul a menționat că în prezenta cauză de către organul de urmărire

penală au fost încălcate prevederile de procedură penală și anume procesul-verbal de

audiere a martorului Surujii T. (f.d. 52) a fost întocmit de către un oarecare căpitan de

poliție P. Malai, care nicidecum nu a fost investit cu atribuții de ofițer de urmărire

penală, ceia ce vine în contradicție cu prevederile art. 256 CPP, ulterior prin prisma

prevederilor art. 251 CPP și această pretinsă probă, este afectată de nulitate.

7

în numele inculpatului Untilă Andrei, în raport cu actele cauzei, Colegiului penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele

considerente.

9.1. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 11), 15) CPP, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile cînd motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, există o cauză

de înlăturare a răspunderii penale și în cazul cînd instanța de judecată internațională,

prin hotărîre, pe un alt caz, a constatat o încălcare, la nivel național, a drepturilor și

libertăților omului, care poate fi reparată și în această cauză. Însă, la judecarea cauzei

date în instanța de recurs, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare.

9.2. Verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (vol. IV,

f.d. 89-97) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la

judecarea apelului declarat în cauză, a respectat întocmai prevederile art.415-417 CPP,

astfel întemeindu-și concluziile sale pe probele legal administrate și verificate în

ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind date citirii în ședința de judecată și

reflectate în procesul-verbal, iar inculpatul și avocatul acestuia n-au solicitat audierea

suplimentară a martorilor, fiind audiați pe viu inculpatul și partea vătămată.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis careva erori de drept, întru casarea deciziei recurate.

Astfel, Colegiul penal lărgit, reține că instanța de apel, verificînd probele

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședințele de

judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Untilă

Andrei în baza art. 321 Cod penal, fiindu-i stabilită ă pedeapsă echitabilă.

Deci, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 8 al prezentei decizii,

acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora

instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct. 7.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin,

și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrile

judecătorești în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) CPP, în sensul că nu se

identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează

a se constata că recursul declarat este inadmisibil.

La fel, instanța de recurs menționează, că din textul recursului înaintat se

evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor care confirmă vinovăția lui Untilă Andrei în

comiterea infracțiunii imputate, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în

temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 CPP.

În ce privește critica recurentului referitor la nulitatea relativă a actelor

procedurale enunțate în recursul declarat, Colegiul penal lărgit menționează că la

terminarea urmăririi inculpatul și apărătorul au respins acuzațiile aduse de procuror,

însă n-au invocat nulitatea actelor procedurale în sensul art.251 alin.(4) CPP.

Or, probele obținute intr-un mod ilegal nu constituie în sine о încălcare a

dreptului inculpatului la un proces echitabil. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a

8

precizat în cazul Schenk v. Elveția (hotărîrea din 12 iulie 1988) că, utilizarea unei

înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din motiv că nu a fost ordonată de către

judecătorul de instrucție, nu este о încălcare a unui proces echitabil, deoarece apărarea

a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul

stabilit prin lege.

9.3. De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că, rejudecarea cauzei în

ordine de apel s-a dispus pe motiv că instanțele de judecată greșit au aplicat principiul

non bis in idem și, pe cale neîntemeiat au încetat procesul penal în privința inculpaților.

La rejudecarea cauzei, se relevă că instanța de apel a adoptat o soluție corectă și

argumentată enunțată la pct.7.1 al prezentei decizii din care rezultă că, -

„Conform proceselor - verbale nr. 000719 și 000720 din 15 octombrie 2008, de

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate, s-a constatat că Dilan

Nicolae și respectiv, Untilă Andrei se aflau în stare de ebrietate alcoolică.

În rezultatul stabilirii abaterii disciplinare, și anume, încălcarea prevederilor

Statutului executării pedepsei de către condamnați, manifestată prin consumul de

băuturi alcoolice și comportament agresiv, în privința acestora a fost adoptată decizia

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare de către administrația Penitenciarului

nr. 13, și anume, 5 zile și 5 nopți carceră.

Astfel spus, aplicarea sancțiunii disciplinare a rezultat din necesitatea curmării

acțiunilor violente ale agresorilor, legate de consumul de substanțe alcoolice, pentru

încălcarea anterioară a regimului intern, dar nu pentru nesupunerea cerințelor

legitime ale ajutorului ofițerului de serviciu Pavel Popa care a fost agresat de către

Dilan Nicolae și Untilă Andrei, iar în astfel de circumstanțe nu poate fi invocat

principiul „non bis in idem" întru încetarea procesului penal.

Prin urmare, fapta incriminată inculpaților prin rechizitoriu, cuprinde acțiunile

ulterioare a acestora ca urmare a escortării lui Dilan Nicolae și Untilă Andrei în

boxa nr. 1 a Penitenciarului, unde aceștia au manifestat un comportament agresiv, și

fiind în stare de ebrietate alcoolică, nu s-au supus cerințelor legitime a ajutorului

ofițerului de serviciu Pavel Popa, prin forțarea ușii au încercat să părăsească boxa, i-

au aplicat ultimului lovituri cu mîinile în regiunea feții, cauzîndu-i, leziuni fără

cauzarea prejudiciului sănătății, după aceea au fost imobilizați de către colaboratorii

Penitenciarului după accesarea butonului de alarmă.”

9.4. Referitor la motivul invocat de recurent în aspectul violării art.3 din

Convenție, instanța de recurs menționează că prin ordonanța procurorului sect. Centru

mun. Chișinău din 27.10.2010, s-a constatat legalitatea refuzului în pornirea urmăririi

penale la plîngerea lui Untilă A. din motivul că în acțiunile angajaților penitenciarului

nu se conțin elementele cărei-va infracțiuni, astfelș aceștia au acționat în conformitate

cu prevederile art. 242 Cod de executare, care prevede că în cazul opunerii de către

condamnați a rezistenței, nesupunerii cerințelor legale și întemeiate ale personalului

sistemului penitenciar pot fi aplicate forța fizică, mijloacele speciale și arma de foc.

În acest context, se relevă că conform examinării medicale din 15.10.08 a

deținutului Untilă Andrei, ultimul a refuzat categoric de examinarea medicală pentru

depistarea leziunilor corporale, dar la nivelul tegumentelor vizibile (feței) s-au depistat

2 excoriații de aproximativ 0,5 cm. la nivelul regiunii nazale și unghiului exterior al

ochiului stîng.

9

Totodată, conform proceselor verbale cu nr. nr. 000719 și 000720 din data de

15.10.08 privind examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate a deținuților

Dilan N. și respectiv Untilă A., a fost stabilit că ultimii se aflau în stare de ebrietate

alcoolică.

Astfel, aplicarea forței fizice de către angajații penitenciarului nr.13 în privința

condamnatului Untilă A. în circumstanțele concrete ale cauzei în legătură cu agresarea

ajutorului ofițerului de serviciu Pavel Popa, a fost o imixtiune necesară într-o societate

democratică, a urmărit un scop legitim, fiind respectat principiul proporționalității între

dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege și necesitatea exercitării acțiunilor

solicitate.

adoptat o hotărîre legală și întemeiată, astfel recursul ordinar declarat de avocatul

Sergiu Brînză în numele inculpatului Untilă Andrei, urmează a fi respins, ca

inadmisibil.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Sergiu Brînză în

numele inculpatului Untilă Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui Untilă Andrei

Simion, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică la 24 decembrie 2013.

Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi

Judecători /semnătura/ Ion Arhiliuc

/semnătura/ Andrei Harghel

/semnătura/ Constantin Alerguș

/semnătura/ Iurie Bejenaru

Copia corespunde originalului Judecător: I. Arhiliuc

10