1 ra-918/2013 — 264 al. 5

1 ra-918/2013 — 264 al. 5 (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-918/2013

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

judecători – Elena Covalenco, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și Ion Druță,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, V. Gavriliță și avocatul Victor Panțîru în

numele succesorilor părților vătămate Gheorghe Cuza și Pavel Trebeș împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2013 și avocatul Valentin Guțu

în numele inculpatului Bodnari Nicolae, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 05

noiembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2013,

în cauza penală în privința lui,

Bodnari Nicolae Alexandru, născut la 01 martie

1959, originar din r-nul Briceni și domiciliat în mun.

Chișinău, str. Trandafirilor, nr. 29/2, ap. 16,

Datele referitoare la examinarea cauzei:

(prima instanță)

(instanța de apel)

(instanța de recurs).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Sergiu Crîjanovschi, care a solicitat admiterea recursului înaintat, precum și cel

al avocatului în numele succesorilor părților vătămate și respingerea recursului declarat de

către partea apărării.

Avocatul Victor Panțîru și succesorii părților vătămate, Gheorghe Cuza și Pavel Trebeș,

care au solicitat admiterea recursului declarat, cît și cel al procurorului și respingerea

recursului apărării.

Avocatul Valentin Guțu și inculpatul Bodnari Nicolae, care au solicitat admiterea

recursului înaintat și respingerea recursurilor procurorului și avocatului în numele

succesorilor părților vătămate.

C O N S T A T Ă :

Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(5) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa închisorii pe un termen de 7 (șapte) ani, cu

1

executarea acesteia în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.

aproximativ ora 17:15, conducînd automobilul de model „Volkswagen Sharan" cu număr

de înmatriculare de stat “CLY 717” pe traseul național M2 „Chișinău-Soroca", cu viteza

de circa 80 km/oră, din direcția mun. Chișinău în direcția or. Soroca, pe banda extremă din

stînga în direcția - Soroca, la intersecția traseului cu drumul de acces în direcția sectorului

Burcuta, comuna Seliște, raionul Orhei, km. 40+300 m a traseului, nu a manifestat

prudență sporită și nu a ținut seama de situația rutieră existentă la momentul deplasării -

timp de noapte, sector de traseu cu vizibilitatea redusă, curbă în partea dreaptă, la

determinarea vitezei de circulație, benzii de circulație și modalității de conducere a

vehiculului pentru a garanta siguranța traficului ca să aibă posibilitatea să oprească în

siguranță în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, totodată, observând în fața sa

pe banda din dreapta un microbuz de rută care transporta pasageri, care după staționare a

inclus semnalizatorul de direcție din stînga și a început deplasarea în direcția or. Orhei, nu

a ținut seama de dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase și nu a redus viteza de deplasare pînă la limita care i-ar garanta siguranța

traficului, în cazul în care pasagerii debarcați din autovehicul se vor angaja la traversarea

părții carosabile, încălcînd cerințele pct. 42 alin. (2), pct. 45 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2)

ale Regulamentului circulației rutiere, ca urmare pe banda stînga a părții carosabile a

comis tamponarea pietonilor Trebeș Ecaterina Pavel și Cuza Elena Gheorghe, care după

debarcare din rutieră, s-au angajat la traversarea părții carosabile din partea dreaptă în

partea stîngă în raport cu direcția de deplasare a automobilului.

În rezultatul tamponării cet. Trebeș Ecaterina i-au fost cauzate vătămări corporale

grave care prezintă pericol pentru viață și sănătate, în urma cărora ea la 03.01.2010 a

decedat, iar cet. Cuza Elena i-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru

viață, în urma cărora ea la 04.01.2010 a decedat.

prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că vinovăția inculpatului nu a fost

dovedită în cadrul cercetărilor judecătorești, mai mult ca atît în producerea accidentului

rutier se fac vinovate însuși victimele, care au traversat drumul cu încălcarea prevederilor

pct. 114 alin. (2) Regulamentul circulației rutiere. La fel s-a menționat și faptul că potrivit

rezultatelor expertizelor autotehnice efectuate, s-a constatat lipsa posibilității tehnice a

automobilului inculpatului de a evita tamponarea victimelor. La fel a fost expus

dezacordul apărării referitor la concluziile instanței de judecată expuse în sentință,

considerînd că acestea se combat cu circumstanțele faptei.

3.1 Sentința a mai fost atacată și de către inculpat, care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care el să

fie achitat.

În motivarea cerințelor sale inculpatul a criticat aprecierea efectuată de către instanța

de judecată a circumstanțelor cauzei, considerînd că probele acumulate pe cauza penală

dată confirmă în totalitate nevinovăția sa.

fost admise apelurile declarate, casată sentința în partea stabilirii pedepsei, rejudecată

cauza și pronunțată o nouă hotărîre în această parte după cum urmează:

2

- lui Bodnari Nicolae, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (5) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 7 (șapte) ani,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un

termen de probă de 5 (cinci) ani.

În rest sentința a fost menținută.

apel, cît privește nevinovăția inculpatului în fapta incriminată au fost obiect de studiu la

cercetarea judecătorească în instanța de fond, care s-a petrecut sub toate aspectele, complet

și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii. Instanța de fond a

dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele

administrate din punct de vedere al utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet

și în mod obiectiv, corect fiind stabilită vinovăția inculpatului în fapta incriminată.

Instanța de apel a reținut că în acțiunile victimelor nu au fost constatate careva

încălcări ale Regulamentului circulației rutiere. La fel s-a constatat și netemeinicia

argumentelor apărării privind nulitatea învinuirii formulate lui Bodnari Nicolae, odată ce

au fost respectate prevederile Codului de procedură penală.

Totodată instanța de apel a constatat că pedeapsa cu privațiune de libertate stabilită

inculpatului nu corespundea principiilor generale de aplicare a pedepsei penale.

Astfel, instanța de fond la emiterea sentinței nu a ținut cont de prevederile art. art. 7,

61, 75-78 Cod penal, care stipulează expres că pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, precum și are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

În această ordine de idei, conform materialelor cauzei penale cercetate în instanța de

judecată s-a constatat că, inculpatul are domiciliu permanent, este angajat în cîmpul

muncii, este căsătorit, are două persoane la întreținere, la locul de trai se caracterizează

pozitiv, anterior nu a fost judecat, în privința acestuia nu au fost întocmite materiale

contravenționale, nu face abuz de băuturi alcoolice, nu consumă substanțe narcotice sau

psihotrope, în urma controlului efectuat nu s-a depistat careva material cu caracter

compromițător împotriva acestuia, precum și a comis o infracțiune din imprudență.

Conform materialelor cauzei au fost stabilite circumstanțe care micșorează esențial

gravitatea infracțiunii comise de către inculpat, ținîndu-se cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă în raport cu

fapta comisă și cumulul de circumstanțe atenuante care micșorează esențial răspunderea

penală a inculpatului. Toate aceste circumstanțe au permis aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, cu prezentarea unui termen de probă.

solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței fără modificări, deoarece apelul a fost

greșit admis, îndicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală.

În motivarea recursului său, acuzatorul de stat a indicat că la adoptarea sentinței

instanța de fond a individualizat corect, în mod echitabil pedeapsa, conform criteriilor

prevăzute de art. 75 Cod penal, iar stabilirea pedepsei de către instanța de apel nu este una

echitabilă în raport cu fapta comisă, comportamentul inculpatului în timpul și după

comiterea infracțiunii, precum și asumarea prejudiciului cauzat, conștientizarea

consecințelor, nerecunoașterea vinei și lipsa căinței sincere.

3

Astfel, procurorul s-a pronunțat asupra dezacordului cu aprecierea de către instanța

de apel a unor circumstanțe atenuante, care de fapt doar caracterizează persoana

inculpatului și nu micșorează gravitatea infracțiunii și consecințele deosebit de grave ale

acesteia, cu atît mai mult că acestea au fost luate în considerație de către instanța de fond,

care a aplicat pedeapsa minimă prevăzută de art. 264 alin. (5) Cod penal.

6.1 Decizia instanței de apel mai este atacată cu recurs ordinar și de către avocatul

Victor Panțîru în numele succesorilor părților vătămate Gheorghe Cuza și Pavel Trebeș,

care a solicitat casarea acesteia cu stabilirea pedepsei inculpatului în baza art. 264 alin. (5)

Cod penal – închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, întemeindu-se pe prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală.

În motivarea recursului său, recurentul a indicat că aprecierea instanței de apel

asupra pedepsei aplicate inculpatului este greșită și nu corespunde cu exigențele prevăzute

de legea penală. Mai mult decît atît, pedeapsa trebuie să fie una echitabilă și pentru părțile

vătămate și/sau succesorii lor, ori doar în acest caz se poate afirma cu certitudine că a fost

restabilită echitatea socială, iar în raport cu părțile vătămate și/sau succesorii lor au fost

restabilite drepturile încălcate.

6.2 Decizia este atacată cu recurs ordinar și de către avocatul Valentin Guțu în

numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței și deciziei cu dispunerea achitării

inculpatului, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură

penală.

În motivarea recursului său, recurentul a indicat că vinovăția inculpatului nu a fost

dovedită în cadrul cercetărilor judecătorești, mai mult ca atît în producerea accidentului

rutier se fac vinovate însuși victimele, care au traversat drumul cu încălcarea prevederilor

pct. 114 alin. (2) Regulamentul circulației rutiere. La fel s-a menționat și faptul că potrivit

rezultatelor expertizelor autotehnice efectuate, s-a constatat lipsa posibilității tehnice a

automobilului inculpatului de a evita tamponarea victimelor. În cererea sa de recurs

avocatul și-a mai exprimat dezacordul său cu aprecierea probelor efectuată de către

instanțele de fond și apel.

lărgit concluzionează că recursurile procurorului și ale avocatului Victor Panțîru în numele

succesorilor părților vătămate urmează a fi admis, iar recursul avocatului Valentin Guțu în

numele inculpatului, urmează a fi respins din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. (2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța admite recursul, casează total hotărîrea atacată și menține

hotărîrea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.

Totodată în conformitate cu prevederile art. 61 Cod penal pedeapsa penală este o

măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

În conformitate cu principiul individualizării pedepsei instanța de judecată aplică

pedeapsă luînd în considerație caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul și

scopul celor comise, personalitatea vinovatului, caracterul prejudiciului și mărimea daunei

cauzate, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținîndu-se cont de

influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei lui.

4

Astfel Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia

privind existența circumstanțelor care micșorează esențial gravitatea infracțiunii comise

de către inculpat și anume că, are loc permanent de trai, este angajat în cîmpul muncii,

căsătorit, are două persoane la întreținere, se caracterizează pozitiv la locul de trai, anterior

nu a fost judecat, în privința lui nu au fost întocmite materiale contravenționale, nu face

abuz de băuturi alcoolice ș.a. și a comis o infracțiune din imprudență.

Concluzia dată se impune datorită faptului că toate circumstanțele expuse supra pot

influența la individualizarea pedepsei inculpatului doar în sensul micșorării acesteia, fapt

realizat de către instanța de fond, care a stabilit o pedeapsă apropiată de limita minimă a

sancțiunii - 7 ani închisoare.

7.1 Cu referire la argumentele avocatului Valentin Guțu, Colegiul penal lărgit

constată că în conținutul acestuia sunt indicate doar argumente asupra estimării incorecte

a probelor de către instanțele de fond și apel. Totodată se constată că acestea au dat o

apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele

administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet

și în mod obiectiv și just au tras concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal. Circumstanțele date au fost

examinate și constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

În aceeași ordine de idei, pornind de la conținutul normelor prevăzute de art. art. 27,

414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, se constată că judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Respectiv, activitatea instanței de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propun

părțile este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care, nefiind temei de

drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură, nici nu poate fi supusă

criticii prin intermediul recursului ordinar.

Reiterînd asupra celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel incorect a ajuns la concluzia privind casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, iar

eroarea comisă urmează a fi corectată de către instanța de recurs, prin adoptarea soluției

prevăzute de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală – menținerea hotărîrii

primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis, totodată hotărîrile contestate nefiind

afectate de careva erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. pct. 8) și 12) Cod de

procedură penală.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Valentin Guțu în

numele inculpatului Bodnari Nicolae, admite recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, V. Gavriliță și avocatul

Victor Panțîru în numele succesorilor părților vătămate Gheorghe Cuza și Pavel Trebeș,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2013, în

5

cauza penală privindu-l pe Bodnari Nicolae Alexandru, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Orhei din 05 noiembrie 2012.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 24 decembrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Elena Covalenco

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Ion Druță

Copia corespunde originalului

Judecător Petru Ursache

6