1ra-826/13 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-826/13 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-826/2013

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

DECIZIE

24 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Covalenco Elena, Gordilă

Nicolae,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Botnaru Grigore și avocatul Matușenco

Ion în numele inculpatului Toderașcu Dumitru împotriva sentinței Judecătoriei Călărași

din 15 ianuarie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01

aprilie 2013 în cauza penală privindu-l pe

Toderașcu Dumitru Vasile, născut la 29 aprilie 1986,

originar și domiciliat în or. Călărași, str. M. Viteazu 8;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Crijanovschi Sergiu, avocații Crețu Rodica, Tetelea Eugen și partea

vătămată Catană Alisa, care au solicitat admiterea recursului declarat de procuror, cu

respingerea recursului declarat de avocatul Matușenco Ion.

Avocata Moraru Svetlana, care a solicitat admiterea recursului declarat de

avocatul Matușenco Ion, cu respingerea recursului declarat de procuror.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă:

a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 9 ani închisoare, în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții legate de gestionarea

banilor pe un termen de 2 ani.

S-a dispus încasarea de la Toderașcu Dumitru în beneficiul lui Catană Vitalie

3250 euro – prejudiciul material, 2400 lei – cheltuieli pentru asistența juridică și 5 mii

lei prejudiciul moral; în beneficiul lui Catană Alisa 3250 euro – prejudiciul material,

2400 lei – cheltuieli pentru asistența juridică și 5 mii lei prejudiciul moral; în beneficiul

lui Caraja Eugeniu 1250 euro – prejudiciul material, 1200 lei – cheltuieli pentru

asistența juridică și 5 mii lei prejudiciul moral; în beneficiul lui Ababii Vasile 2750

euro – prejudiciul material.

2009, cu scopul însușirii bunurilor altor persoane în proporții deosebit de mari,

profitînd și abuzînd de încrederea manifestată prin faptul relațiilor bune pe care le avea

cu cunoscuții și prietinii săi: Eugeniu Caraja, Vasile Ababii, Vitalie Țurcanu, Vitalie

1

Catană, Alisa Catană înșelîndu-i, precum că dispune de posibilități reale de a le

perfecta documentele pentru obținerea cetățeniei române în decurs de 6 luni, însă în

realitate știind cu certitudine că nu are așa posibilități a însușit ilegal suma de 3500

euro de la Vasile Ababii, echivalent a sumei de 53452 lei, de la Eugeniu Caraja suma

de 2000 euro - echivalent a sumei de 30544 lei, de la Vladimir Țurcanu suma de 3000

euro - echivalent a sumei de 45816 lei, de la Vitalie Catană și Alisa Catană suma de

7000 euro echivalent a sumei de 106904 le, apoi, urmărind același scop, la finele lunii

iunie - începutul lunii iulie 2009, sub pretextul urgentării perfectării actelor menționate

de la 6 luni la 3 luni, a mai obținut ilegal de la Eugeniu Caraja 250 euro - echivalent a

sumei de 3818 lei, de la Vasile Ababii 250 euro - echivalent a sumei de 3818 lei, de la

Vitalie Catană 250 euro - echivalent a sumei de 3818 lei și de la Alisa Catană suma de

250 euro, echivalent a sumei 3818 lei, iar în total a însușit ilegal suma de 251 988 lei,

ce constituie proporții deosebit de mari, cauzînd astfel părților vătămate o pagubă

materială considerabilă.

În drept, acțiunile lui Toderașcu Dumitru au fost încadrate în baza art. 190 alin.

(5) Cod penal – escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere, săvîrșite în proporții deosebit de mari.

în numele inculpatului Toderașcu Dumitru, care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Toderașcu Dumitru să fie

achitat, din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive ale infracțiunii

incriminate, invocînd că condamnarea este neîntemeiată, deoarece nu se bazează pe

probe directe și concludente, ce ar dovedi comiterea escrocheriei de către inculpat.

a fost admis apelul avocatului Matușenco Ion în numele inculpatului Toderașcu

Dumitru, casată parțial sentința Judecătoriei Călărași din 15 ianuarie 2013 în partea

stabilirii pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre prin care Toderașcu

Dumitru a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod

penal la 6 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții legate de gestionarea banilor pe un termen de 2 ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a reținut, că „prima instanță

soluționînd chestiunea privind pedeapsa n-a acordat deplină eficiență prevederilor art.

79 alin. (3) Cod penal în coroborare cu art. 61 și 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa greșit

individualizată în raport cu prevederile legii penale, care reglementează pedeapsa,

scopul și individualizarea ei, ceea ce echivalează cu eroare judiciară”.

Ion în numele inculpatului Toderașcu Dumitru au declarat recursuri ordinare.

5.1. Procurorul invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală în recursul ordinar declarat solicită casarea deciziei, cu

menținerea sentinței primei instanțe, invocînd că:

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale;

- stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal nu-și v-a atînge

scopul principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către inculpat,

precum și de către alte persoane;

- circumstanțele indicate de instanța de apel nicidecum nu sînt excepționale

2

pentru a determina aplicarea art. 79 Cod penal, ci dimpotrivă sînt niște caracteristici ale

inculpatului, împrejurări de fapt care nici într-un mod nu micșorează esențial gravitatea

infracțiunii comise și consecințele acesteia. Instanța era obligată să indice care anume

circumstanțe ale cauzei sunt considerate atenuante și în corelație cu care date despre

persoana vinovatului ele servesc temei pentru aplicarea pedepsei;

- instanța de apel nu a ținut cont de gradul de pericol social al infracțiunii comise

și nu a luat în considerație faptul că inculpatul a săvîrșit o infracțiune deosebit de

gravă, astfel incorect a stabilit tipul penitenciarului – semiînchis;

- pe tot parcursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești inculpatul

nu și-a recunoscut vinovăția incriminată, ba mai mult, prin diverse metode a încercat să

inducă în eroare instanța. Faptul, că inculpatul nu a recunoscut vinovăția și pretențiile

materiale a părților vătămate, demonstrează lipsa de căință;

- consideră că pedeapsa stabilită de către instanța de apel nu va atinge scopul

pedepsei penale: restabilirea echității sociale, corectarea și corijarea condamnatului,

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, recuperarea prejudiciului cauzat prin

infracțiune, respectiv decizia instanței de apel emisă pe caz este ilegală, pripită și

neîntemeiată, deoarece careva temei pentru aplicarea prevederilor articolului 79

alin.(3) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de legea

penală pe cauza dată lipsesc și respectiv urmează a fi casată cu menținerea sentinței

instanței de fond în partea stabilirii tipului penitenciarului executării pedepsei, cît și

stabilirii pedepsei, deoarece pedeapsa stabilită de instanța de apel nu este echitabilă în

raport cu fapta comisă, consecințele acestea și nu v-a atinge scopul pedepsei penale.

5.2. Avocatul Matușenco Ion indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 5), 6), 12) Cod de procedură penală în recursul ordinar declarat solicită casarea

deciziei și sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în

privința lui Toderașcu Dumitru, din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor

constitutive ale infracțiunii incriminate, invocînd că:

- instanța de apel a judecat cauza fără citarea legală a unei părți sau care, legal

citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvîrșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită;

- la verificarea declarațiilor inculpatului instanța de apel nu a făcut trimitere la

declarațiile părților vătămate Țurcan, Caraja, Ababii care în ședința de judecată nu au

fost citate și nu era nici o informație cu privire la citarea legală a acestora;

- instanțele de judecată eronat au apreciat declarațiile părților vătămate, precum și

a martorilor, deoarece din declarațiile părților vătămate audiate pe parcursul urmăririi

penale și cercetării judecătorești, se constată faptul că Toderașcu Dumitru a luat sumele

de bani de la părțile vătămate pentru efectuarea și pregătirea actelor pentru a fi

prezentate în cadrul Ambasadei României în Republica Moldova, întru perfectarea

pașaportului românesc;

- însuși părțile vătămate, în cadrul cercetării judecătorești, au confirmat faptul că

deși perfectarea actelor solicitate se efectua cu întîrzieri, peste timpul de 6 luni însă

pînă la urmă totuși părțile vătămate și-au perfectat atît buletinul de identitate român, cît

și pașaportul român;

- însuși părțile vătămate au solicitat ca Toderașcu Dumitru, să le acorde ajutorul

3

în vederea perfectării actelor necesare, acesta din urmă avînd calitatea de intermediar și

nicidecum nu a acționat cu scopul de a abuza de încrederea părților vătămate;

- probele administrate corect și legal demonstrează integral și incontestabil lipsa

în acțiunile lui Toderașcu Dumitru, a elementelor constitutive ale infracțiunii de

escrocherie, adică dobîndire ilegală a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz

de încredere în proporții deosebit de mari;

- consideră încadrarea juridică incorectă și contrară circumstanțelor de fapt,

deoarece în acțiunile lui Toderașcu Dumitru lipsesc elementele constitutive de însușire,

prin abuz de încredere a sumelor de bani pe care inculpatul Toderașcu Dumitru le-a

primit de la părțile vătămate;

- inițial părțile vătămate auzind că Toderașcu Dumitru poate perfecta actele

pentru redobîndirea cetățeniei Române, s-au adresat către acesta cu cerința de a le

perfecta și lor actele necesare, în cele din urmă, Toderașcu Dumitru le-a comunicat

prețul și condițiile pentru întocmirea acestor acte, la ce părțile vătămate au căzut de

acord. Părțile vătămate au conștientizat faptul acordării sumelor menționate de bani și

serviciile care urmau a fi prestate;

- instanțele de judecată incorect au constatat faptul că Toderașcu Dumitru a luat

sumele de bani de la părțile vătămate, de la bun început avînd intenția de a înșela

părțile vătămate, deoarece acesta din urmă și-a îndeplinit obligațiunile sale asumate

față de părțile vătămate, acestea din urmă obținînd actele necesare în vederea

redobîndirii cetățeniei Române, mai mult decît atît, Toderașcu Dumitru a restituit

sumele de bani luate conform recipiselor de la părțile vătămate;

- scopul final al acțiunilor întreprinse de către Toderașcu Dumitru a fost atins

integral, deoarece pînă la urmă, părțile vătămate au primit pașapoartele Românești, tot

în baza actelor și a acțiunilor pe care le-a întreprins inculpatul Toderașcu Dumitru;

- instanțele de judecată au conchis că prin inacțiunea sa, Toderașcu Dumitru a

cauzat daune materiale părților vătămate, însă din start, organul de urmărire penală nu

a demonstrat prin careva probe verosimile intenția lui Toderașcu Dumitru privind

însușirea sumelor de bani, primite de la părțile vătămate, deoarece însăși părțile

vătămate au relatat în ședința de judecată, că le-au fost perfectate actele necesare, însă

peste aproximativ un an, un an și jumătate de la momentul dării banilor lui Toderașcu

Dumitru;

- sentința instanței de fond și decizia instanței de apel au un caracter nefondat și

neprobat, fiind lipsit de un careva suport probatoriu de fapt și de drept, deoarece în

hotărîrile judiciare enunțate mai sus nu se conțin careva probe verosimile și

concludente ce ar adeveri comiterea escrocheriei de către condamnatul Toderașcu

Dumitru.

cauzei Colegiul penal lărgit consideră că recursul avocatului Matușenco Ion în numele

inculpatului Toderașcu Dumitru urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul

procurorului de admis reieșind din următoarele motive.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

4

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

6.1. Cu referire la recursul avocatului Matușenco Ion în numele inculpatului

Toderașcu Dumitru.

Din conținutul recursului declarat de către avocatul Matușenco Ion, rezultă că

acesta critică hotărîrile sub aspectul nevinovăției lui Toderașcu Dumitru de comiterea

infracțiunii de escrocherie.

Astfel, Colegiul lărgit menționează, că instanțele de judecată examinînd cauza

sub toate aspectele complet și obiectiv, făcînd o apreciere probelor în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, just au încadrat acțiunile lui Toderașcu

Dumitru în baza art. 190 alin. (5) Cod penal – escrocherie, adică dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvîrșite în proporții

deosebit de mari.

Pe parcursul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost

respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii.

Instanța de recurs, în special menționează că, argumentul avocatului Matușenco

Ion, precum că în acțiunile lui Toderașcu Dumitru lipsesc elementele constitutive ale

escrocheriei, este un argument inadmisibil și declarativ, deoarece din declarațiile

părților vătămate Țurcanu Vladimir, Ababii Vasile, Catană Vitalie, Catană Alisa,

Caraja Eugen și a martorilor Ababii Maria, Catană Gheorghe, Aghenie Tamara și Borș

Nicolae, rezultă cu certitudine că Toderașcu Dumitru abuzînd de încrederea părților

vătămate, cu care se cunoștea personal, a primit bani pentru perfectarea pașaportului

român acestora, însă făcînd promisiuni false, de la bun început nu a avut intenția să-și

onoreze angajamentul. Anume promisiunile false, care au fost determinate de

necesitățile de moment ale victimelor (perfectarea pașaportului român într-un termen

scurt și urgent) sunt cele care au condiționat transmiterea banilor către inculpat. Pentru

a economisi timp părțile vătămate s-au lăsat convinse de către Toderașcu Dumitru, că

anume el este cel care le va soluționa rapid și calitativ problema, astfel, inculpatul a

exploatat raporturile de încredere care s-au stabilit între el și părțile vătămate.

Totodată, neîntemeiat este și argumentul avocatului Matușenco Ion, precum că

Toderașcu Dumitru nu a avut intenția de a înșela părțile vătămate, deoarece el și-a

îndeplinit obligațiunile asumate și în final, părțile vătămate au obținut actele necesare

în vederea redobîndirii cetățeniei Române.

În acest sens, Colegiul lărgit remarcă, că Toderașcu Dumitru încă la momentul

intrării în posesia banilor, urmărea scopul de a-i sustrage și nu avea intenția să-și

onoreze angajamentul asumat, deoarece inculpatul din start promitea părților vătămate

că le va perfecta pașaportul român într-un anumit timp, știind cu certitudine că timpul

respectiv nu este suficient și real pentru aceasta.

Mai mult, redobîndirea cetățeniei unui stat nu poate avea loc în mod de urgență,

ci doar în urma unui control strict din partea autorităților statului respectiv (care

5

necesită timp), dar și cu condiția întrunirii unor condiții obligatorii în acest sens de

către persoanele solicitante.

Ulterior s-a constatat, că după expirarea unui termen mult mai mare decît cel

promis de către Toderașcu Dumitru, unele părți vătămate și-au redobîndit cetățenia

română, însă fără ajutorul inculpatului, ci în ordinea legală de redobîndire a cetățeniei

Române, prevăzute de legislația statului respectiv.

Motivele aduse de către recurent, precum că instanțele de judecată nu au dat o

apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu sînt prevăzute ca temei

pentru recurs, în art. 427 Cod de procedură penală.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi

efectuată de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică

numai chestiunile de drept.

În acest context, se impune soluția de respingere a recursului ordinar declarat de

avocatul Matușenco Ion în numele inculpatului Toderașcu Dumitru, ca fiind vădit

neîntemeiat.

6.2. Cu referire la recursul procurorului.

Din conținutul recursului declarat de procuror, rezultă că acesta nu este de

accord cu decizia instanței de apel în latura stabilirii pedepsei lui Toderașcu Dumitru

privind aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, dar și tipul penitenciarului, întru

ispășirea pedepsei, considerînd-o neîntemeiată.

În acest sens, Colegiul lărgit consideră, că constatarea instanței de apel:

„circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 Cod penal nu sînt stabilite în cauză.

Circumstanțele atenuante stabilite în cauză sînt: săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni deosebit de grave, inculpatul este tînăr, se caracterizează pozitiv la locul de

trai, este student la Universitatea de Stat din Moldova, a reparat benevol paguba

pricinuită părții vătămate Țurcanu V. și a reparat parțial paguba pricinuită părților

vătămate Ababii V., Catană V., Catană A.

Circumstanțele atenuante enunțate, în cumul, se consideră excepționale și prin

prisma prevederilor legale menționate, justifică aplicarea pedepsei mai blînde decît

cea prevăzută de lege” este una neîntemeiată și inadmisibilă, deoarece în acțiunile lui

Toderașcu Dumitru careva circumstanțe excepționale nu au fost constatate, iar

circumstanțele indicate în decizia instanței de apel sunt doar atenuante și nu sunt

excepționale, care ar determina aplicarea art. 79 Cod penal, mai ales că nu s-a ținut cont

de gradul de pericol social al infracțiunii comise, nu s-a luat în considerație faptul că

inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, nu a recuperat paguba materială în

întregime.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv

la rîndul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a

altor persoane.

Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

6

condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o

pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

În atare împrejurări, Colegiul lărgit consideră că prima instanță la stabilirea

pedepsei lui Toderașcu Dumitru, corect a statuat că restabilirea echității sociale,

corectarea și reeducarea acestuia este posibilă numai în condiții de izolare de societate,

numindu-i o pedeapsă echitabilă infracțiunii comise, în limitele sancțiunii art. 190 alin.

(5) Cod penal, iar instanța de apel nemotivat i-a aplicat pedeapsa prin prisma art. 79

Cod penal.

Totodată, Colegiul lărgit consideră că instanța de apel incorect i-a stabilit lui

Toderașcu Dumitru și tipul penitenciarului – semiînchis, deoarece potrivit art. 72 alin.

(4) Cod penal persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave

execută pedeapsa în penitenciar de tip închis.

Prin urmare, recursul procurorului urmează a fi admis, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și menținerea în totul a sentinței primei instanțe.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Matușenco Ion în numele

inculpatului Toderașcu Dumitru Vasile.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Botnaru Grigore, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 0l aprilie 2013, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Călărași din 15 ianuarie 2013 în privința lui Toderașcu Dumitru Vasile.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată în ședință publică la 21 ianuarie 2014, ora 950.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Covalenco Elena

Gordilă Nicolae

7