AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ İKİNCİ BÖLÜM HALLAÇOĞLU VE DİĞERLERİ / TÜRKİYE (Bașvuru no. 6239/19 și alte 2 cereri - următoarea listă - vedeți următoarea) KARAR STRAZBURG 4 aprilie 2023Această hotărâre a fost definitivă și poate fi supusă unor modificări în anumite forme.Hallaçoğlu și Alții/Türkiye în cazul, căreia președintele, Egidi Kūris, Hâkimler, Pauliine Koskelo, Frédéric Krenc și directorul departamentului de justiție Dorothee von Arnimin au participat, au fost aduse următoarele declarații în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (în vederea participării la proces), căile de procedură ale instanțelor judecătorești din Turcia, căile de procedură ale instanțelor judecătorești din Turcia, căile de procedură ale instanțelor judecătorești din Turcia, căile de procedură ale instanțelor judecătorești din Turcia din Turcia, căile de procedură din Turcia au fost respinsă de către instanța judecătorul judecătoresc, căile judecătorești din Turcia din Turcia, căile judecătorești din Turcia din Turcia, căile județului din Turcia, căile județului din Turcia, căile județului din Turcia, căile județul din Turcia, județul din Turcia, județul Turcia, județul Timiștinia, județul Timiștină, județul Timiștină, județul Râmburi, județul Timiștină, județul Râmburi, județul Râmburi, județul Râmburi, județul Timiștin, județul, județul Râmburi, județul Râmburi, județul Râmburi, județul Crime, județul Crimean, județul Crimean, județul Crimean, județul Crimeanța, județul Crimeanța, jude
2.în urma unei tentative din 15 iulie 2016, autoritățile turce au înregistrat în sistemul de arestare a persoanelor care au fost arestate în temeiul unei decizii luate de către autoritățile turce pentru a le refuza să facă parte din organizația numită FETÖ/PDY (Fetullahçı Terör Örgütü/Paralel Devlet Yapılanması) pentru infracțiunea de a fi membră a organizației numite FETÖ/PDY. 3. în temeiul unor acte de arestare în temeiul unei hotărâri din 7 decembrie 2018, autoritățile turce au decis că persoanele care au fost arestate au fost înregistrate în sistemul de arestare a persoanelor care au fost arestate. 5. în temeiul unor acte de arestare în temeiul unei hotărâri din 7 decembrie 2018, instanțele turce au decis că persoanele care au fost arestate au fost înregistrate în sistemul de arestare a persoanelor care au fost arestate în temeiul unei hotărâri din 7 decembrie 2018.
În cadrul aceleiași sentințe, în cadrul aceleiași sentințe, în cadrul aceleiași sentințe, în cadrul aceleiași sentințe, în cadrul aceleiași sentințe, în cadrul aceleiași sentințe, în cadrul aceleiași sentințe, în cadrul aceleiași sentințe, în cadrul aceleiași sentințe, în cadrul alegerilor nr. 6239/19 și 16548/19, reclamantul a depus o plângere în legătură cu înregistrarea și ascunderea corespondenței sale private în sistemul UYAP. Guvernul a prezentat, în cauza nr. 7360/192, o plângere în legătură cu înregistrarea corespondenței între reclamantul, avocatul judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecătorului judecător
În ceea ce privește temeiul cererilor, Curtea a constatat că a examinat o plângere similară în cazul Nuh Uzun și alții, o cauză precursor (de exemplu, cauza menționată §§ 79-99), în care intervenția în viața și drepturile de scris private ale reclamantelor prin înregistrarea sau stocarea în sistemul UYAP a corespondenței trimise de reclamanți sau trimise către reclamanti, nu va fi evaluată în sensul articolului 8 alineatul (2) din Convenție, în forma prevăzută de lege, ci va stabili că a fost încălcată Convenția 8.
În plus față de hotărârile din 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind cererea de înregistrare a corespondenței cu avocatul reclamantului, precum și cu privire la hotărârile din 10 noiembrie 2011 privind data de 10 noiembrie 2011 privind data de 124/1 privind data de 10 noiembrie 2011 privind data de 10 noiembrie 2011 privind data de 10 noiembrie 2011 privind data de 12 februarie 2011 privind data de 10 noiembrie 2011 privind data de 10 noiembrie 2011 privind data de 10 noiembrie 2011 privind data de 10 noiembrie 2011 privind data de 10 noi noi martie 2007 privind data de 10 noi martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2007 privind data de 30 martie 2013 privind data de 10 martie 2013 privind data de 10 martie 2013 privind data de 10 martie 2013 privind data de 10 martie 2013 privind data de 10 martie 2013 privind data de 10 martie 2011 privind data de 10 martie 2011 privind data de 10 martie 2011 privind data de 10 martie 2011 privind data de 10 martie 2011
În plus, Curtea a cerut de la reclamant 38.000 de euro în despăgubiri materiale și 52.000 de euro în despăgubiri morale. De asemenea, reclamantul a cerut de la Curte 10.000 de euro în schimbul cheltuielilor și cheltuielilor sale înaintea Curții și a onorariilor de avocat. A exprimat hotărârea de arestare emisă de instanțele locale în sprijinul pretențiilor reclamantului. 17.
BU GEREKÇELERLE, MAHKEME, OY BİRLİĞİYLE, unificarea reclamanților; admisibilitatea reclamanților; încălcarea articolului 8 al Contractului; stabilirea că reclamanții au suferit o prejudiciu echitabil pe cap de locuitor, suficient pentru a-și asigura dreptul de muncă; încheierea unei alte cereri privind dreptul de muncă, a fost respinsă.
(Bașvuru no. 6239/19 ve diğer 2 bașvuru - ekteki listeye bakınız)
KARAR
4 Nisan 2023
İșbu karar kesinleșmiș olup bazı șekli değișikliklere tabi tutulabilir.
Hallaçoğlu ve Diğerleri / Türkiye davasında,
Bașkan
,
Egidijus Kūris,
Hâkimler
,
Pauliine Koskelo,
Frédéric Krenc ve
Bölüm Yazı İșleri Müdür Yardımcısı
Dorothee von Arnim’in katılımıyla Komite olarak toplanan Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi (İkinci Bölüm),
Türkiye Cumhuriyeti Devleti aleyhine, ekteki tabloda yer alan bașvuranlar tarafından (“bașvuranlar”) Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi’ne (“AİHM” veya “Mahkeme”), İnsan Hakları ve Temel Özgürlüklerin Korunmasına ilișkin Sözleșme’nin (“Sözleșme”) 34. maddesi uyarınca, çeșitli tarihlerde yapılmıș bașvuruları;
Sözleșme’nin 8. maddesi kapsamındaki, bașvuranların yazdıkları yazıların elektronik ortamda kayıt altına alınması ve saklanmasına dair șikâyetlerin, Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi nezdinde görevlisi Türkiye Cumhuriyeti Adalet Bakanlığı İnsan Hakları Dairesi Bașkanı Hacı Ali Açıkgül tarafından temsil edilen Türk Hükümetine (“Hükümet”) tebliğ edilmesine ve bașvuruların geri kalan kısımlarının kabul edilemez olduğuna dair kararı;
Tarafların beyanlarını,
Hükümetin, bașvuruların bir Komite tarafından incelenmesine karșı itirazının reddedilmesine dair kararı dikkate alarak;
14 Mart 2023 tarihinde yapılan kapalı müzakerelerin ardından,
Aynı tarihte kabul edilen așağıdaki kararı vermiștir:
1.
Somut bașvurular, bașvuranların yaptıkları yazıșmaların, tutuklulukları esnasında kendi ceza infaz kurumu idareleri tarafından Ulusal Yargı Ağı bilișim sisteminde (UYAP) elektronik ortamda kayıt altına alınması ve saklanmasına ilișkindir.
2.
Bașvuranlar olay tarihinde 15 Temmuz 2016 darbe girișiminin ardından Türk makamlarınca FETÖ/PDY (“Fetullahçı Terör Örgütü/Paralel Devlet Yapılanması”) olarak anılan örgüte üye olmak suçundan Türkiye’deki çeșitli ceza infaz kurumlarında tutulmaktaydı.
3.
İlgili ceza infaz kurumu idareleri Adalet Bakanlığı Ceza ve Tevkifevleri Genel Müdürlüğünden gelen yazılara atıfta bulunarak, bașvuranların tutuklulukları esnasında gelen ve giden yazıșmalarını UYAP sistemi üzerinde kayıt altına almıștır.
4.
Bașvuranlar, ceza infaz kurumu idarelerinin bu uygulamasına ilgili infaz hâkimlikleri ve daha sonra ağır ceza mahkemeleri önünde itiraz etmișlerdir. Yerel mahkemeler, bu uygulamanın usul ve yasaya uygun olduğu gerekçesiyle bașvuranların itirazlarını reddetmiștir.
5.
Anayasa Mahkemesi bașvuranlar tarafından yapılan bireysel bașvuruları açıkça dayanaktan yoksun oldukları gerekçesiyle reddetmiștir. Bu kararlar sırasıyla 30 Ekim 2018, 17 Kasım 2018 ve 12 Kasım 2018 tarihlerinde bașvuranlara iletilmiștir.
6.
Mahkeme, bașvuruların konuları bakımından benzer olduklarını göz önünde bulundurarak, bunları tek bir kararda müștereken incelemeyi uygun görmektedir.
7.
6239/19 ve 16548/19 numaralı bașvurularda bașvuranlar, özel yazıșmalarının UYAP sistemi üzerinde kayıt altına alınması ve saklanmasının Sözleșme’nin 8. Maddesi kapsamındaki özel hayat ve yazıșmaya saygı haklarını ihlâl ettiğinden șikâyetçi olmuștur. Aynı hüküm kapsamında, 7360/19 numaralı bașvuruda bașvuran, avukatıyla yaptığı yazıșmaların UYAP sistemine kaydedilmek yoluyla izlenmesinden șikâyetçi olmuștur.
8.
Hükümet, 7360/19 numaralı bașvuruda bașvuranın, Anayasa Mahkemesi avukatıyla arasındaki yazıșmaların kaydedilmesine ilișkin șikâyetine dair herhangi bir değerlendirme yapmamıș olmasına rağmen, kararın düzeltilmesi için Anayasa Mahkemesine, İç Yönetmeliğinin 82. maddesi kapsamında bașvurmaması nedeniyle iç hukuk yollarını tüketmediğini ileri sürmüștür.
9.
Mahkeme, bașvuranın bu șikâyeti Anayasa Mahkemesi önünde dile getirdiğine, Anayasa Mahkemesinin bu șikâyeti kararında açıkça kaydettiğine ve esas bakımından incelediğine dikkat çeker. Dolayısıyla, Mahkeme, Hükümet’in bu konudaki itirazını reddetmiștir.
10.
Hükümet, bașvuruların tamamına ilișkin olarak,
Nuh Uzun ve Diğerleri/Türkiye
(no.
49341/18 ve diğer 13 bașvuru, §§
29-34, 29
Mart 2022) kararında dile getirdiği gerekçelere dayanarak Mahkemeyi bu șikâyeti kabul edilemez bulmaya davet etmiștir. Mahkeme o davada Hükümet’in yaptığı itirazları reddettiğini (bk. adı geçen davada §§
39-44 ve 82) kaydeder ve somut bașvurularda bu tespitlerden ayrılmasını gerektirecek herhangi bir sebep bulunmadığını belirtir. Dolayısıyla Mahkeme, bu șikâyetin Sözleșme’nin 35
§
3 (a) maddesi anlamında açıkça dayanaktan yoksun olmadığını ve bașka herhangi bir gerekçeyle de kabul edilemez olmadığını değerlendirmektedir. Dolayısıyla, kabul edilebilir olduğu beyan edilmelidir.
11.
Bașvuruların esasları konusunda ise Mahkeme, öncü bir dava olan
Nuh Uzun ve Diğerleri
davasında benzer bir șikâyeti incelediğini (bk. adı geçen davada §§
79
‑
99), bașvuranların gönderdiği veya bașvuranlara gönderilen yazıșmaların UYAP sistemine kaydedilmesi veya burada saklanması yoluyla bașvuranların özel hayatları ve yazıșma haklarına yapılan söz konusu müdahale Sözleșme’nin 8 § 2 maddesi anlamında, “kanunla öngörüldüğü” șeklinde değerlendirilemeyeceğinden, Sözleșme’nin 8. maddesinin ihlâl edildiğini tespit ettiğini belirtmektedir.
12.
Nuh Uzun ve Diğerleri
(yukarıda anılan) davasında belirtilen genelgelerin yanı sıra 7360/19 numaralı bașvuruya ilișkin olarak Hükümet, bașvuranın avukatıyla yaptığı yazıșmaların kaydedilmesine dair yasal dayanak olarak Adalet Bakanlığı tarafından gönderilen benzer iki yazıya atıfta bulunmuștur. Hükümet bu bağlamda Adalet Bakanlığı Ceza ve Tevkifevleri Genel Müdürlüğü’nün “Ulusal Yargı Ağı ve İstatistik İșlemleri” ile ilgili 30 Mart 2007 tarihli genelgesi ve Adalet Bakanlığı Bilgi İșlem Dairesi Bașkanlığı’nın 10 Kasım 2011 tarihli ve 124/1 sayılı genelgesinin, bașvuranın avukatıyla yaptığı yazıșmaların kaydedilmesine dair yasal dayanak teșkil ettiğini belirtmiștir. Ancak Mahkeme, söz konusu tedbir hakkında karar verirken yerel makamların bu genelgelere atıfta bulunmadığını gözlemlemektedir. Her șeyden önce Mahkeme, bu genelgelerde mahkûm ve tutukluların avukatlarıyla yaptıkları yazıșmaların UYAP sistemine kaydedilmesine ilișkin herhangi bir talimata yer verilmediğini kaydeder.
13.
İbraz edilen materyallerin tümünü inceleyen Mahkeme,
Nuh Uzun ve Diğerleri
(yukarıda anılan) davasındaki yaklașımından ayrılmasını gerektirecek herhangi bir olgu veya argüman tespit etmemiștir.
14.
Dolayısıyla, Sözleșme’nin 8. maddesi ihlâl edilmiștir.
Bașvuru no. 6239/19
15.
Bașvuran, Mahkemenin belirlediği süre sınırı içinde adil tazmin talebinde bulunmamıștır. Bu nedenle, Mahkeme, bașvurana bu bağlamda herhangi bir meblağ ödenmesine hükmetmeye gerek duymamıștır.
Bașvuru no. 7360/19 ve 16548/19
16.
7360/19 numaralı bașvuruda bașvuran, maddi tazminat olarak 38.000 avro ve manevi tazminat olarak 52.000 avro talep etmiștir. Ayrıca bașvuran, Mahkeme önündeki masraf ve giderleri ile avukat ücretleri karșılığında 10.000 avro talep etmiștir. Bașvuran iddialarını desteklemek adına hakkında yerel mahkemeler tarafından verilen tutuklama kararını ibraz etmiștir.
17.
16548/19 numaralı bașvuruda bașvuran, 10.000 avro manevi tazminat talebinde bulunmuștur. Ayrıca bașvuran, Mahkeme önündeki masraf ve giderleri ile avukat ücretleri karșılığında 3.758 avro talep etmiștir. Avukatından gelen bir yazıyı, Anayasa Mahkemesine yapılan bireysel bașvurulara dair ücret tarifesini ve hastane ziyaretlerinin kayıtlarını ibraz etmiștir.
18.
Hükümet, bu taleplere itiraz etmiștir.
19.
Mahkeme, tespit edilen ihlâl ile ileri sürülen maddi zarar arasında herhangi bir illiyet bağı bulunmadığı kanısına varmıș olup, bu nedenle söz konusu talebi reddetmektedir. Manevi tazminat konusunda ise Mahkeme, mevcut koșullar içerisinde ihlâl tespitinin iddia edilen manevi zarar için tek bașına yeterli adil tazmin teșkil ettiği kanısındadır (benzer yönleri bakımından yukarıda anılan
Nuh Uzun ve Diğerleri
, §
111 ile karșılaștırınız).
20.
Son olarak, Mahkeme İç Tüzüğü’nün 60 § 2 maddesi kapsamındaki koșullar ve bașvuranların taleplerini desteklemek amacıyla Mahkemeye herhangi bir belge sunmamaları dikkate alındığında; bașvuranların masraf ve giderlere ilișkin talepleri reddedilmelidir.
21.
Bilhassa, Mahkeme, talep edilen avukatlık ücretleri ile ilgili olarak bașvuranların fatura, makbuz, kontrat, ücret sözleșmesi veya avukatlarının bu dava üzerinde kaç saat çalıștıklarını gösteren bir zaman çizelgesi gibi herhangi bir belge ortaya koyamadığını kaydeder. Dolayısıyla Mahkeme, bu talepleri reddetmektedir.
Bașvuruların birleștirilmesine;
Bașvuruların kabul edilebilir olduğuna;
Sözleșme’nin 8. maddesinin ihlâl edildiğine;
İhlâl tespitinin, bașvuranların uğradığı manevi zarar açısından tek bașına yeterli adil tazmin teșkil ettiğine,
Bașvuranların adil tazmine ilișkin diğer taleplerinin reddedilmesine
karar vermiștir
.
İșbu karar, İngilizce olarak tanzim edilmiș ve Mahkeme İç Tüzüğü’nün 77 §§ 2 ve 3. maddesi uyarınca 4 Nisan 2023 tarihinde yazılı olarak bildirilmiștir.
Dorothee von Arnim
Egidijus Kūris
Yazı İșleri Müdür Yardımcısı
Bașkan
EK
Davaların Listesi:
No.
Bașvuru no.
Dava adı
Bașvuru tarihi
Bașvuran
Doğum yılı
İkamet yeri
Temsilcisi
1.
6239/19
Hallaçoğlu / Türkiye
2.11.2018
Ruhi HALLAÇOĞLU
1975
Adana
2.
7360/19
Arıç / Türkiye
24.01.2019
Mehmet ARIÇ
1980
İstanbul
Numan ARIÇ
3.
16548/19
Aslan / Türkiye
4.03.2019
Mustafa ASLAN
1972
Ankara
Yasemin ÇELİK