1 ra-921/2013 — 191 al. 5

Dosarul nr. 1ra-921/2013

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 noiembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

judecători – Elena Covalenco, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și Ion Druță,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de către avocatul Mihail

Alexandru în numele inculpatului Nerean Veaceslav, împotriva sentinței judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 13 decembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui

Nerean Veaceslav Vladimir, născut la 02 iulie 1989,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, or. Durlești,

str-la Rediul-mic, nr. 11,

Datele referitoare la examinarea cauzei:

(prima instanță)

(instanța de apel)

(instanța de recurs).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Sergiu Crîjanovschi, care a solicitat respingerea recursului declarat.

Avocatul Alexandr Ghițu, care a solicitat admiterea recursului în sensul declarat.

C O N S T A T Ă :

Veaceslav Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

191 alin. (5) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa închisorii pe un termen de 8 (opt) ani,

cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a fost admisă integral

fiind dispusă încasarea de la inculpat în folosul SRL „PLAYMANIA” a sumei de 185 000

lei (o sută optzeci și cincii mii lei) cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

2011 și 06 martie 2011, Nerean Veaceslav Vladimir, fiind angajat în calitate de operator-

casier la S.R.L. „PLAYMANIA", situată în mun. Chișinău, str. Alba-Iulia, nr. 23/3 și fiind

o persoană cu răspundere materială deplină, prin înțelegere prealabilă și în comun acord cu

o altă persoană față de care s-a dispus disjungerea cauzei penale, urmărind scopul însușirii

ilegale a bunurilor altei persoane, acționând prin intenție directă, din motive de profit,

folosindu-se de situația sa de serviciu, a însușit ilegal de la S.R.L. „PLAYMANIA" bani în

1

sumă de 185 000 lei, pe care i-a încărcat în aparatul de joc „American Rulette", fără, însă,

a introduce mijloacele bănești corespunzătoare în aparatul de casă, cauzându-i astfel părții

vătămate S.R.L. „PLAYMANIA" o daună materială în proporții deosebit de mari, în sumă

totală de 185 000 lei.

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatul să fie liberat de răspundere penală.

În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că inculpatul a fost pus sub învinuire

în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, considerînd această calificare corectă, iar recalificarea

faptelor sale în sensul agravării în baza art. 191 alin. (5) Cod penal nu a avut nici un suport

probator. Aceasta pentru că inculpatul de facto nu a însușit careva bani de la partea

vătămată, ci a încărcat bani virtuali pe contul aparatului, fără ca să introducă bani reali în

casă.

respins ca nefondat apelul declarat fiind menținută sentința fără modificări.

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a stabilit vinovăția

inculpatului în baza art. 191 alin. (5) Cod penal. În partea ce ține de argumentele apărării

precum că inculpatul de facto nu a însușit suma de 185 000 lei, ci a încărcat bani virtuali în

aparatul de joc, fără a-i introduce în casă, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate și

drept o tactică de apărare în scopul obținerii unei pedepse mai blînde.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei

hotărîri prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 196 alin. (4) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în limitele prevăzute de acest articol.

În motivarea sa, recurentul la fel ca și în cererea de apel a indicat că acțiunile

inculpatului incorect au fost recalificate în instanța de fond de la art. 196 alin. (4) Cod

penal la art. 191 alin. (5) Cod penal, odată ce n-au fost prezentate careva probe în acest

sens.

concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel, sau cercetează suplimentar probele administrate în instanța de fond și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și poate administra, la

cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare.

Instanța de apel este în drept să admită apelul cu casarea sentinței total sau parțial și

în aceste cazuri instanța rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, situație, care implică o nouă apreciere a probelor și

argumentare detaliată a soluției. Aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost

respectate întocmai la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Instanța este obligată la examinarea probelor care confirmă vinovăția sau nevinovăția

persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor atît de învinuire, cît

2

și cele de apărare. În orice caz, se supun analizei toate probele, indiferent de faptul, că sunt

cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către părți în ședință.

Astfel, menținînd sentința primei instanțe, instanța de apel a stabilit aceleași

temeiuri de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului avocatului, însă motivele pe

care se întemeiază soluția nu sunt convingătoare și trezesc dubii. Prin aceasta instanța de

apel a repetat, dar nu a reparat erorile de drept comise de instanța de fond - temei pentru

recurs, prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

După cum a relatat instanța de apel, vinovăția inculpatului în cele constatate se

confirmă prin cumulul de probe inclusiv:

- declarațiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale (V. I, f.d.141-142);

- declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL „Playmania”, Serghei Bezzubov

(V. I, f.d. 191);

- declarațiile martorului Tatiana Railean (V. I, f.d. 215);

- declarațiile martorului Roman Zamornea (V. I, f.d. 216);

- declarațiile martorului Ruslan Catan (V. I, f.d. 217);

- declarațiile martorului Raisa Gurduza (V. I, f.d. 226);

- declarațiile martorului Andrei Untilă (V. I, f.d. 227);

- contractul individual de muncă nr. 05/11 din 20 februarie 2011 (V. I, f.d. 19-21);

- instructajul de inițiere în funcția de operator-casier din 20.02.2011 (V.I, f.d. 22);

- contractul de răspundere materială nr. 05/11 din 20.02.2011 (V.I, f.d. 23);

- ordinul nr. 05/11 din 20.02.2011 de investire în funcție a inculpatului (V.I, f.d. 24);

- actul de primire a activelor inventariate din 20.02.2011 transmise inculpatului (V.I,

f.d. 25);

- ordinul din 20.02.2011 prin care s-a dispus inventarierea mașinelor de casă și

control (V.I, f.d. 26);

- declarația din 05.03.2011 despre aducerea la cunoștința inculpatului privind

dispunerea inventarierii mașinei de casă și control (V.I, f.d. 27);

- ordinele de plată nr. 101 din 16.05.201, nr. 115 din 20.04.2011 și nr. 130 din

28.04.2011 (V.I, f.d. 55-57);

- actul din 05.03.2011 de depistare a neajunsului (V.I, f.d. 77);

- raportul firmei de audit SRL „Best Audit” din 09.03.2011 (V.I, f.d. 101-102).

Însă, încadrînd acțiunile inculpatului în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, instanțele

au făcut concluzii pripite. În speța dată soluția de calificare trebuie încadrată nu în

prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal, ci în cele ale art. 196 alin. (4) Cod penal, temei

pentru recurs, prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală

Conform practicii judiciare și teoriei dreptului penal, delapidarea averii străine

reprezintă acțiuni de însușire ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului. În cazul delapidării, bunurile aflate în gestionarea sau

administrarea infractorului sunt transformate de către acesta într-un bun al său, sunt

trecute efectiv în stăpânirea sa, creând posibilități de a se comporta față de bun ca față

de un bun propriu, de a efectua acte de dispoziție cu privire la acel bun, iar în cazul

săvîrșirii faptei de cauzare de pagube materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere,

făptuitorul obține profituri de sine stătător, și nu din bunurile sustrase, ci prin

exploatarea ilegală a bunurilor proprietarului care urmau să fie predate în contul

proprietarului (suma de bani încărcată electronic în aparatul de joc a fost folosită cu

scopul de a obține un cîștig).

3

În această ordine de idei Colegiul penal lărgit accentuează asupra faptului, că

inculpatul, a încărcat electronic aparatul de joc „American Rulette” cu suma de 185000

lei, fără a primi bani în realitate și a le introduce în aparatul de casă, aceste acțiuni urmînd

a fi încadrate în prevederile art. 196 alin. (4) Cod penal.

Elementul material al infracțiunii prevăzut de art. 196 Cod penal se realizează prin

acțiunea sau inacțiunea cauzatoare de prejudiciu, fiind întregit de acțiunea abuzului de

încredere (prezentă în speța dată).

Modalitățile faptice ale acestei infracțiuni constau în reținerea subiectului activ al

infracțiunii de la lăsarea anumitor bunuri, beneficii în proprietatea victimei sau de la

returnarea anumitor foloase, obținute în urma folosirii bunurilor proprietarului (în speță,

inculpatul nu a primit și nu a introdus în casă suma încărcată electronic în aparatul de joc,

pe care a folosit-o în scopul de a obține cîștig).

Constatînd latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 196 Cod penal,

evidențiem și urmările imediate – cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de

mari (185 000 lei), cu atît mai mult că în această parte constatările instanțelor de fond și

apel nu au fost contestate.

Astfel, Colegiul penal lărgit consideră constatat că Nerean Veaceslav, în perioada de

timp de la 28.02.2011 pînă la 06.03.2011,urmărind scopul de cupiditate, activînd în funcția

de operator casier la SRL „PLAYMANIA”, amplasată în mun. Chișinău, str. Alba-Iulia

23/3 și fiind persoană cu răspundere materială integrală, prin înțelegere prealabilă și în

comun acord cu o altă persoană, față de care s-a dispus disjungerea cauzei penale, abuzînd

de încrederea acordată de către administrația întreprinderii, a încărcat aparatul de joc

„American Rulette” cu suma de 185000 lei, fără a primi și introduce mijloacele bănești în

aparatul de casă, cauzîndu-i astfel SRL „PLAYMANIA” o daună materială în proporții

deosebit de mari.

Ținînd cont de cele expuse, în corespundere cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2)

lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit va admite recursurile ordinare cu

casarea sentinței și deciziei în partea laturii penale, întrucît eroarea judiciară de drept poate

fi corectată de către instanța de recurs.

După cum s-a stabilit mai sus, atît instanța de fond cît și cea de apel au adoptat

hotărîri cu erori grave de drept, care au afectat soluția adoptată, încadrînd juridic greșit

fapta comisă, ce în corespundere cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală condiționează casarea lor cu rejudecarea cauzei.

Rejudecînd cauza, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție va reîncadra

acțiunile inculpatului din prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal în cele ale art. 196 alin.

(4) Cod penal ca cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de

încredere.

Soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului nu-i agravează situația și nu

afectează dreptul lui la apărare, dat fiind, că o astfel de acuzare i-a fost înaintată la

urmărirea penală, dispozitivul rechizitoriului cuprinde formularea învinuirii cu încadrarea

juridică a faptei în baza art. 196 alin. (4) Cod penal cu mențiunea despre trimiterea

dosarului în instanța judecătorească, iar modificarea acuzării în instanță în sensul agravării

a fost făcută fără ca probele cercetate să dovedească incontestabil, că Nerean Veaceslav a

primit bani pentru a-i introduce în casă și i-ar fi însușit ilegal.

La aplicarea pedepsei inculpatului Colegiul penal lărgit, ținînd cont de prevederile

art. art. 7, 61, 75, 76 Cod penal, precum și de faptul că inculpatul a recunoscut de la bun

4

început faptele comise, consideră posibilă reeducarea acestuia fără privarea de libertate,

stabilind pedeapsa amenzii în mărime de 1000 u.c.

(2) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Mihail Alexandru în numele

inculpatului, casează parțial sentința judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13

decembrie 2012 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2013,

în cauza penală privindu-l pe Nerean Veaceslav Vladimir, în latura penală, rejudecă

cauza și pronunță o nouă hotărîre prin care:

Nerean Veaceslav Vladimir se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal și i se stabilește pedeapsa amendă în mărime de

1000 unități convenționale, ce constituie 20 000 (douăzeci mii) lei.

Se abrogă starea de arest aplicată lui Nerean Veaceslav Vladimir prin încheierea

judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 iulie 2012 cu încetarea procedurii de căutare a

lui.

În rest hotărîrile contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședința publică la 17 decembrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Elena Covalenco

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Ion Druță

5