1ra-1016/13 — art. 157 CP

Dosarul nr. 1ra-1016/13

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc și Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2013, declarat de inculpatul

Cecoi Anatolie Anatolii, născut la 01 octombrie 1989,

originar și domiciliat în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare

65/3, ap. 19, moldovean, cetățean al Republicii Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Cecoi Anatolie a fost condamnat în baza art. 157 Cod penal la amendă în mărime de

150 unități convenționale, ceea ce constituie 3.000 lei.

deținînd în baza ordinului MAI nr. 126 ef din 30.10.2009, funcția de polițist al

Regimentului de patrulă și santinelă „Scut” al CGP mun. Chișinău, la 03.06.2011, în

jurul orei 19.00, aflîndu-se în exercițiul funcției, în incinta sectorului de poliție nr. 1 al

CP sec. Centru, mun. Chișinău, fiind nevoit conform Legii nr. 416 din 18.12.1990 cu

privire la poliție să aplice mijloace speciale cu aplicarea cătușelor față de cet. Begu

Anatolie, care fiind în stare de ebrietate alcoolică și opunea rezistență fizică față de

cerințele colaboratorilor de poliție de a se calma, avînd încrederea exagerată în sine, nu

a prevăzut că î-i va fractura mîna, deși putea și trebuia să prevadă aceasta, deoarece

Begu Anatolie era de vîrstă înaintată, i-a cauzat leziuni corporale medii sub formă de:

fractură închisă a colului chirurgical a humerusului stîng, care au fost produse în

rezultatul răsucirii mînii stîngi în afară și spre posterior.

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri de

achitare în privința sa, din motiv că nu au fost prezentate probe care ar confirma cu

certitudine că el a săvîrșit infracțiunea imputată.

1

În acest sens, inculpatul s-a referit la un șir de probe, care, în opinia sa, nu

confirmă vinovăția sa în cele imputate, inclusiv:

 declarațiile părții vătămate, Begu Anatolie, care sunt contradictorii, ultimul

indicînd că a fost maltratat de O. Scacenco, iar în plîngerea din 22.06.2011 solcitînd

atragerea la răspundere pe Poncrat S., care activa în acel moment în calitate de

inspector de sector al SP1 al CPs Centru (vol. I, f.d.4). La fel, în cadrul examinării

medico-legale, partea vătămată nu a anunțat medicii că are careva dureri și fracturi

(vol. I, f.d. 47);

 rapoartele de expertiză medico-legală nr. 1778/D din 18.07.2011 și nr. 2714/D

din 05.10.2011;

 înștiințarea 903 înregistrată sub nr. 5347 din 05.06.2011, expediată în adresa

SP 1, confirmă că la 03.06.2011, ora 17.00, Begu A. s-a adresat la Spitalul de Urgență

din mun. Chișinău, precum că a fost maltratat de o persoană necunoscută lîngă SP 1

sect. Centru (f.d. 12);

 declarațiile martorilor Poncrat S., Mustețeanu O., Liga V;

 fișa postului, prin care sunt stabilite obligațiile șoferului echipajului unității de

transport în timpul serviciului.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Cecoi Anatolie, cu menținerea

sentinței.

4.1. La adoptarea soluției sale, instanța de apel a constatat că, probele

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată prin prisma art. 101 CPP din punct de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, - confirmă

vinovăția inculpatului Cecoi Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157

Cod penal.

În acest sens, instanța de apel, s-a referit la un șir de probe pertinente,

concludente și utile, care confirmă vinovăția acestuia, inclusiv:

 declarațiile reprezentantului părții vătămate, Begu Anatolie, Drăguțan

Anghelina;

 declarațiile martorilor Filat Ion, Pancrat Serghei, Mustețeanu Octavian, Liga

Victor;

 înștiințarea 903, înregistrată sub nr. 5347 din 04.06.2011 (vol. I, f.d.12);

 procesul-verbal de examinare din 14.02.2011 (vol. I, f.d. 14);

 certificatul de vizită nr. 40229 din 05.06.2011 (vol. I, f.d. 13);

 raportul de examinare medico-legală nr. 1603/D din 27.06.2011 (vol. I, f.d.

41);

 raportul de examinare medico-legală nr. 1778/D din 18.07.2011 (vol. I, f.d.

90-91);

 procesul-verbal de audierea părții vătămate Begu Anatolie din 10.09.2011

(vol. I, f.d. 93);

 raportul de expertiză medico-legală nr. 2714/D din 05.10.2011 (vol. I, f.d.

132-133);

 procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.12.2011

(vol. I, f.d. 138, 139);

 procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

22.12.2011 (vol. I, f.d. 159- 165).

2

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Cecoi Anatolie în comiterea

infracțiunii imputate, Colegiul penal a apreciat-o ca o metodă de eschivare de la

răspunderea penală, aceasta fiind combătută prin probele menționate supra

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești. La fel, instanța de

fond just a reținut că declarațiile martorilor, care sunt colaboratori de poliție și colegi

de serviciu cu inculpatul, sunt contradictorii, între aceștia nu exista o poziție unică

referitor la circumstanțele de fapt petrecute în cauză.

Colegiul penal a statuat că, instanța de fond la individualizarea pedepsei

inculpatului a ținut cont de cerințele art. 61, 75-77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvîrșite de inculpat, de motivul acesteia, de personalitatea acestuia, de circumstanțele

atenuante și agravante ale cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului, stabilinudu-i o pedeapsă echitabilă în raport cu circumstanțele

cauzei.

6) CPP, a atacat cu recurs ordinar sentința primei instanțe și decizia instanței de apel,

solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de

achitare, din motiv că instanțele ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită probelor

administrate la dosar și verificate în ședința de judecată, - probe, care nu dovedesc

vinovăția sa în comiterea infracțiunilor imputate.

5.1. În motivarea cerințelor sale, recurentul a invocat că declarațiile părții

vătămate Begu Anatolie nu sunt veridice și urmau a fi apreciate critic de către

instanțele ierarhic inferioare.

Totodată, indică că declarațiile martorilor Pancrat Serghei, Mustețeanu Octavian

și Liga Victor, incorect au fost puse de către instanța de judecată la baza sentinței de

condamnare, deoarece aceștia au confirmat nevinovăția sa în cele imputate.

În acest aspect, a mai invocat că instanțele ierarhic inferioare ilegal au pus la

baza sentinței de condamnare: înștiințarea 903, înregistrată sub nr. 5347 din

04.06.2011, deoarece partea vătămată sa adresat la Spitalul de Urgență la 03.06.2011,

ora 17.00, iar echipajul de poliție din care făcea parte în acea zi a fost informat la ora

20.30; rapoartele de examinare medico-legală nr. 1778/D din 18.07.2011 și nr. 2714/D

din 05.10.2011.

Mai mult, recurentul a conchis că, în cauză nu s-a ținut cont de – Fișa postului

său, prin care sînt stabilite obligațiile șoferului echipajului unității de transport și

anume - în timpul serviciului, conducătorul unității de transport este responsabil de

autoturisme și de toate echipamentele din dotare și poate interveni și părăsi unitatea de

transport doar în cazuri excepționale.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP, hotărîrea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

3

Însă, acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

6.2. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, instanța de recurs examinînd

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr. 9 din 30.X.2009 „Cu privire la

judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs

controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de

apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau

procesual. Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept.

6.3. Colegiul penal, reține că instanțele de fond și de apel, judecînd cauza și

verificînd probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatului Cecoi Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal,

fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă ținîndu-se cont de prevederile art. 7, 61, 75-77

Cod penal.

Deci, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5.1 al prezentei decizii, prin

care se susține că inculpatul Cecoi Anatolie nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii

imputate, - acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel

și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă

în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd

hotărîrile atacate în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) CPP, în sensul că nu se

identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare,

urmează a se constata că recursul înaintat în cauză este vădit neîntemeiat.

La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului declarat de

inculpatul Cecoi Anatolie, se evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează

recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 CPP,

astfel, criticele formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrilor

recurate, ca fiind ilegale. Astfel spus, reaprecierea probelor, în modul propus de către

inculpat, nu se încadrează în prevederile art. 427 CPP.

6.4. Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de

apel (vol. 2, f.d. 57-63) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că

instanța de apel la judecarea apelului declarat de inculpatul Cecoi Anatolie, a respectat

întocmai prevederile art. 415, 417 CPP, astfel întemeindu-și concluziile sale pe probele

legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind

reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată, iar inculpatul și avocatul acestuia

n-au solicitat audierea suplimentară a martorilor, fiind audiați pe viu inculpatul și

reprezentantul părții vătămate Begu A., Drăguțan Anghelina.

4

La fel, Colegiul penal menționează și faptul că la terminarea urmăririi penale

partea apărării, în sensul art.251 CPP, n-a contestat legalitatea actelor procedurale

adoptate în cauză, care reflectă mijloacele de probă și procedeele probatorii, acceptate

ulterior de către instanțele de judecată.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) CPP, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrilor adoptate în

prezenta cauză penală și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

declarat de inculpatul Cecoi Anatolie, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cecoi Anatolie

Anatolii împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2013 în propria

cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 11 decembrie 2013.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

5