1 ra-1064/2013 — 187 al. 2, 287 al. 2

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 23 aprilie 2013, Gojeanu Gheorghe Ivan a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. La fel acțiunile inculpatului au fost recalificate din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar procesul penal a fost încetat în baza prevederilor art. 55 Cod penal, cu atragerea lui la răspundere contravențională și stabilirea unei amenzi în mărime de 150 u.c. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, Munteanu Valeriu, a fost respinsă în partea încasării prejudiciului material și admisă în partea încasării prejudiciului moral din contul inculpaților în mod solidar, în cuantum de 4000 lei, precum și a cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 2500 lei. Prin aceeași sentință, Bursuc Andrei a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa închisorii pe un termen de 3 ani, executarea acesteia fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an, însă hotărîrile în privința lui nu se contestă.

Potrivit sentinței s-a stabilit că, la data de 29.07.2012, aproximativ la ora 15.00, Gojeanu Gheorghe împreună cu Bursuc Andrei, avînd scopul comiterii unui act de huliganism, aflîndu-se pe strada centrală a s. Molești r. Ialoveni, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, s-au apropiat de cet. Munteanu Valeriu și fără careva motive l-au numit în loc public cu cuvinte necenzurate, unde ulterior Bursuc Andrei i-a aplicat lui Munteanu Valeriu o lovitură cu o sticlă de sub bere în regiunea capului, iar Gojeanu Gheorghe i-a aplicat lui Munteanu Valeriu lovituri cu pumnul în față. 1 Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2152/D din 22.08.2012, lui Munteanu Valeriu i-au fost provocate vătămări corporale ușoare. Inculpatul Gojeanu Gheorghe a mai fost învinuit de către organul de urmărire penală și de faptul că la 29.07.2012 aproximativ la orele 15:30, avînd scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, pe una din străzile s. Molești, r. Ialoveni, aplicînd violență nepericuloasă pentru viață față de Munteanu Valeriu, i-a sustras în mod deschis suma de 200 lei, astfel cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă în valoare de 200 lei.

Sentința a fost atacată de către procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia pe motivul ilegalității și blîndeței pedepsei, în privința lui Gojeanu Gheorghe, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Gojeanu Gheorghe să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. e) și 287 alin. (3) Cod penal; - în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 3 (trei) ani închisoare; - în baza art. 287 alin. (3) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 3 (trei) ani închisoare; - în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă – închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 6 (șase) luni; - în baza art. 90 Cod penal a suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani; - a admite acțiunea civilă integral și de a încasa de la inculpați în mod solidar în folosul părții vătămate suma de 67700 (șaizeci și sapte șapte sute) lei. În motivarea apelului său, acuzatorul de stat a indicat că instanța de fond, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stabilește că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a examinat probele apreciindu-le separat, fără a motiva și stabili cauza pentru care declarațiile inculpaților sunt contrare, explicațiilor date de către aceștia la faza investigării cauzei penale, martorilor etc. De altfel, examinarea în parte a fiecărei probe administrate a permis excluderea acestora și adoptarea unei sentinței de achitare a inculpatului Gojeanu Gh. pe un capăt de învinuire și liberarea lui de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională pe alt capăt de învinuire.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2013, apelul procurorului a fost admis, fiind casată sentința în privința lui Gojeanu Gheorghe și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță în această parte, prin care: - Gojeanu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. e) și 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal – 3 (trei) ani închisoare, fără amendă, iar în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea acesteia a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani. 2 Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Munteanu Valeriu a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în procedura civilă.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că în urma aprecierii probelor administrate în cauza penală dată, s-a confirmat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a constatat că deși instanța de fond a acceptat declarațiile părții vătămate în ceea ce privește comiterea de către inculpați a acțiunilor de huliganism față de el și le-a pus la baza sentinței de condamnare, în timp ce inculpații n-au recunoscut faptul că l-au agresat fără nici un motiv, neîntemeiat au fost respinse declarațiile acestuia privind sustragerea deschisă a sumei de 200 lei de către Gojeanu Gh. La fel s-a constatat corectitudinea calificării acțiunii inculpatului Bursuc A. în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar ale inculpatului Gojeanu Gh. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că doar primul a folosit un obiect adaptat pentru aplicarea violenței – sticla de bere, la săvîrșirea actelor de huliganism, în timp ce Gojeanu Gh. a aplicat lovituri cu mîinile și picioarele. Astfel, conform practicii judiciare, dacă în timpul săvîrșirii huliganismului, unul dintre participanți aplică sau încearcă să aplice arma de foc, cuțite, boxe sau alte arme, precum și obiecte special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, fără știrea celorlalți participanți, atunci răspunderea conform alin. (3) al art. 287 Cod penal o poartă numai persoana care a comis excesul de autor. Respectiv, pentru încadrarea juridică similară a acțiunilor ambilor inculpați era necesară stabilirea existenței unei înțelegeri între ei la aplicarea armei sau altor obiecte, iar atît timp cît doar unul din ei a aplicat astfel de obiecte, o simplă aflare a lor în doi, în timp ce l-au ajuns din urmă pe Munteanu V., nu dovedea intenția comună de a-i aplica lovituri cu sticla peste cap. În aceeași ordine de idei, dacă ambii inculpați erau împreună cînd l-au bătut pe Munteanu V. și după aceasta Gojeanu Gh. a sustras deschis suma de 200 lei, după logica acuzării urma ca ambilor inculpați să le fie incriminată săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal. Instanța de apel a mai indicat și faptul concluzionării greșite a instanței de fond asupra recunoașterii vinovăției de către Gojeanu Gh. aplicînd neîntemeiat prevederile art. 55 Cod penal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către inculpat, care, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea recursului său, inculpatul a criticat modul de apreciere a probelor de către instanța de apel, indicînd asupra concluzionării greșite la adoptarea deciziei în privința lui.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. 3 Astfel, Colegiul penal reține că la examinarea cauzei în ordine de recurs conținutul acestuia se reduce doar la afirmarea asupra estimării incorecte a probelor de către instanța de apel. Totodată instanța de apel a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv și just a tras concluzia că inculpatul urmează a fi condamnat în baza art. art. 187 alin. (2) lit. e) și 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Aceste circumstanțe au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Totodată se reține că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propun părțile este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. La fel, Colegiul penal reține faptul că în recursul înaintat, inculpatul s-a limitat doar la indicarea formală a pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, fără însă a dezvălui conținutul acestui temei în speța dată, solicitînd pe de o parte, menținerea sentinței prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar pe de alta, indicînd că pe cauză nu au fost administrate careva probe, care ar demonstra vinovăția sa în faptele incriminate. Astfel, hotărîrea contestată nu a fost afectată de erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, faptelor săvîrșite fiindu-le dată o încadrare juridică corectă.

În conformitate cu art. 432 alin. alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Coelgiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Gojeanu Gheorghe împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2013, în cauza penală privindu-l pe Gojeanu Gheorghe Ivan, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 decembrie 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Elena Covalenco Nicolae Gordilă 4