1 ra-1034/2013 — 264 al.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 264 al.1 CP
- Temei legal
- 264 al 1CP
1 ra-1034/2013 — 264 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra-1034/2013
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
DECIZIE
13 noiembrie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Elena Covalenco, Nicolae Gordilă,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Iurie Crivorucica în numele inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei
Strășeni din 18 februarie 2013 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie
2013, în cauza penală în privința lui
Oanța Constantin Vasile,
născut la 06 aprilie 1976, originar
și domiciliat în s. Vărzărești, r-
nul Călărași.
Datele referitoare la termenul
de examinare a cauzei:
de la 12 septembrie 2011
pînă la 18 februarie 2013
(prima instanță)
de la 19 martie 2013 pînă
la 25 aprilie 2013 (instanța
de apel)
de la 10 septembrie 2013
pînă la 13 noiembrie 2013
(instanța de recurs)
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 18 februarie 2013, Oanța Constantin a
fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod
penale, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 unități
convenționale echivalentul a 3000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de 1 an.
Potrivit sentinței s-a constatat, că Oanța Vasile la 19 iulie 2010, în jurul
orelor 20.00, conducînd vehiculul ,,VAZ 2104” cu nr de înmatriculare CHC 688,
pe traseul Chișinău – Ungheni în direcția Ungheni km 24 +500 m, a încercat să
1
depășească, ieșind de pe banda de circulație esențială, intersectînd marcajul
longitudinal 1.1.1, prin ce a încălcat cerințele Regulamentului circulației rutiere dar
și prevederile pct.45 alin.(1) lit.a) b) d), ulterior, nu s-a isprăvit cu conducerea
automobilului și ieșind pe banda cu sens opus de deplasare s-a tamponat cu
automobilul de model ,, Vaz – 21053,, cu nr de înmatriculare E 59HC40, condus
de către cet. Ion Creangă, căuzîndu-i pasagerului Iordachi Ion vătămări corporale
medii cu dereglări de lungă durată a sănătății, iar șoferului i-au fost cauzate
vătămări ușoare fără cauzarea prejudiciului sănătății.
Acțiunea civilă a fost admisă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor
cuvenite să hotărască instanța civilă.
Sentința a fost atacată în ordine de apel de către avocatul Vlah Victor în
numele inculpatului și inculpat, care au solicitat casarea integrală a sentinței cu
dispunerea achitării inculpatului, din motivul lipsei elementelor constitutive a
infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal.
S-a invocat că, instanța la motivarea sentinței s-a bazat doar pe poziția
acuzării, că procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.07.2010 și schița
accidentului rutier nu puteau fi puse la baza sentinței, deoarece au fost abținute cu
încălcarea esențială de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de
procedură penală, actele menționate nu au fost contrasemnate de către Oanța
Constantin ceia ce contravine art. art. 124, 260, 261 CPP.
În cadrul cercetării judecătorești au fost cercetate mai multe probe, însă nici
una din ele nu au demonstrat vinovăția inculpatului.
S-a menționat faptul, că inculpatul este invalid din copilărie de gr I, se
caracterizează pozitiv, învață și totodată lucrează, nu are antecedente penale, și pe
parcursul întregului proces s-a manifestat ca o persoană agreabilă, respectuoasă și
coerentă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2013, au fost admise
apelurile declarate, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată
o nouă hotărîre prin care, lui Oanța Constantin recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, și condamnat la 150 unități
convenționale, i-a fost exclusă pedeapsa complimentară – privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an.
În rest sentința fiind menținută.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat, că instanța de fond
a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității lor, a stabilit
cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept și just a calificat acțiunile
inculpatului în baza art. 264 alin.(1) Cod penal.
Colegiul penal a reținut că vina inculpatului a fost demonstrată prin probele
administrate în cadrul cercetării judecătorești și verificate în cadrul instanței de
apel, și anume prin:
- declarațiile părților vătămate Iordachi Ion și Creangă Ion;
- martorilor Solomon Diana, Eugen Fialcovschi, Botezatu Denis;
2
- procesul-verbal de examinare la fața locului (f.d.17-40);
- raportul de expertiză medico-legală (f.d. 64);
- raportul de expertiză medico-legală (f.d. 74).
S-a menționat faptul că la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, deși
instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal, a aplicat incorect
inculpatului pedeapsa în formă de amendă, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 1 an, potrivit sancțiunii art. 264 alin.(1) Cod
penal, se pedepsește cu amendă în mărime de pînă la 300 unități convenționale sau
cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu
închisoare de pînă la 3 ani cu sau fără privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de pînă la 2 ani, pedeapsa complementară (cu sau fără
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani), se
aplică doar la aplicarea pedepsei cu închisoare, nu și la aplicarea amenzii.
Decizia a fost atacată în ordine de recurs de către avocatul Iurie Crivorucica
în numele inculpatului, care a solicitat casarea hotărîrilor adoptate în cauză cu
dispunerea achitării inculpatului din motivul lipsei elementelor constitutive a
infracțiunii.
Sentința instanței de fond cît și decizia instanței de apel le consideră ilegale
din motivul că a fost admisă o eroare gravă de fapt, și anume faptul constatării de
către instanța de apel a obiectivității probelor analizate de instanța de fond prin
prisma art. 101 CPP. Recurentul invocă că instanța, a ajuns într-un mod eronat la
concluzia că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale
componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal.
Totodată se evidențiază faptul, că instanța la motivarea sentinței s-a bazat doar
pe poziția acuzării, cu toate că în cadrul cercetării judecătorești s-au constatat alte
circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei și anume: prin declarațiile
părții vătămate Iordachi Ion și a martorului Fialcovschi Eugen, s-a confirmat faptul
că accidentul rutier a avut loc pe banda din mijloc a traseului, destinată virării la
stînga și nu pe banda extremă din stînga cum s-a invocat de către acuzare, ceea ce a
fost încă o dată confirmat de către partea vătămată Iordachi Ion în cadrul
dezbaterilor în instanța de apel.
Se mai menționează că procesul-verbal de cercetare la fața locului din
19.07.2010 și schița accidentului rutier nu puteau fi puse la baza sentinței, deoarece
au fost abținute cu încălcarea esențială de către organul de urmărire penală a
dispozițiilor Codului de procedură penală, actele menționate nu au fost
contrasemnate de către Oanța Constantin ceia ce contravine art. art. 124, 260, 261
CPP.
Referitor la personalitatea inculpatului, la locul de trai se caracterizează pozitiv,
învață, lucrează, fără antecedente penale, este invalid din copilărie de gr. I, pe
parcursul întregului proces penal s-a manifestat ca o persoană agreabilă,
respectuoasă și coerentă.
3
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se
constată că recursul este vădit neîntemeiat.
Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor
invocate de recurent.
Recurentul ca temei de casare a deciziei în cauză, invocă lipsa elementelor
constitutive în acțiunile inculpatului.
Colegiul consideră că temeiul de casare invocat de recurent, nu este aplicabil
în speța examinată din punct de vedere al prezenței erorii de drept care ar
determina necesitatea casării deciziei instanței de apel.
Starea de fapt constatată cu încadrarea acțiunilor lui Oanța Constantin în baza
art.264 alin.(1) Cod penal este corectă, în concordanță deplină cu probele
administrate, amplu analizate și just apreciate. Probele reținute de instanța de apel
sînt pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între ele și nu prezintă
temei de îndoială, iar argumentele apărării, precum că fapta lui nu întrunește
elementele infracțiunii se apreciază ca vădit neîntemeiate.
Este nefondat și argumentul apărării privind recunoașterea nulității procesului-
verbal de cercetare la fața locului și schemei accidentului rutier, pe motiv că nu au
fost semnate de inculpat, odată ce Oanța Constantin a refuzat să le semneze (f.d.
227), fără invocarea motivului, iar faptul dat este o metodă de apărare și nu
servește temei privind inadmisibilitatea probelor.
Astfel, instanța de fond în baza celor expuse și materialului probator care a
fost verificat, corect a constatat vina inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate.
În ce privește determinarea tipului și măsurii de pedeapsă stabilită acestuia,
Colegiul penal consideră, că instanța de fond chiar dacă, a ținut cont de prevederile
art. 75-77 al Codului penal, a aplicat inculpatului o pedeapsă contrar prevederilor
legale ale art. 264 alin.(1) al Codului penal.
Prin urmare, Colegiul atenționează că, instanța de apel corect a exclus
pedeapsa complimentară aplicată inculpatului de către instanța de fond – privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an, deoarece
pedeapsa complementară (cu sau fără privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de 2 ani), se aplică doar la aplicarea pedepsei cu
închisoare, nu și la aplicarea amenzii.
Potrivit modificărilor survenite la sancțiunea art. 264 alin.(1) Cod penal, prin
Legea nr. 45 XVI din 21.04.2005 (M.OF. al RM nr.69 din 13.05.2005), sintagma ,,
în toate cazurile “ (se are în vedere pedeapsa complimentară), a fost exclusă și nu
mai poate fi aplicată în concurs cu pedeapsa amenzii.
Astfel, Colegiul penal, conchide că instanța de apel s-a expus asupra
motivelor invocate în apelurile declarate, iar hotărîrea adoptată nu este afectată de
4
erori de drept, prevăzute de art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, motiv pentru
care recursul dat se va declara inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Iurie
Crivorucica în numele inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 18
februarie 2013 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2013, în cauza
penală în privința lui Oanța Constantin Vasile, ca vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 decembrie 2013.
Președinte Petru Ursache
Judecători Elena Covalenco
Nicolae Gordilă
Copia corespunde originalului
Judecător: Petru Ursache
5