1re-282/2013 — art. 469-472 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 469-472 CPP
- Temei legal
- 469-472 CPP
1re-282/2013 — art. 469-472 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1re-282/2013
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 noiembrie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
condamnatul Toacă Ion împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 11 iunie 2013
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
11.01.2013 – 10.04.2013 (prima instanță)
07.05.2013 – 11.06.2013 (instanța de
recurs)
Asupra recursului în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al
Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă:
Prin sentința judecătoriei Anenii Noi din 28 decembrie 2011, Toacă Ion
Constantin a fost condamnat:
- în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe o perioadă de 4 (patru) ani;
- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 1(un) an închisoare.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumulul parțial al pedepselor aplicate, lui Toacă Ion i s-a stabilit pedeapsa
definitivă de 3 (trei) ani 2 (două) luni închisoare, cu executarea acesteia în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe o perioadă de 4 (patru) ani.
Avocatul Vladimir Poalelungi în numele condamnatului a depus un
demers privind înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai
blîndă, invocînd temeiul art. 92 Cod penal.
În motivarea demersului înaintat, avocatul a invocat că condamnatul a
executat efectiv 1/3 din termenul de pedeapsă, nu i-au fost aplicate sancțiuni de
către administrația Penitenciarului, nu a fost recunoscut violator al regimului de
1
detenție, a reparat integral daunele cauzate în urma infracțiunii comise și a
participat la executarea muncilor remunerate și neremunerate.
Prin încheierea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 aprilie 2013 a
fost respins ca neîntemeiat demersul avocatului Vladimir Poalelungi în numele
condamnatului, privind înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă
mai blîndă în temeiul art. 92 Cod penal.
Încheierea nominalizată a fost atacată cu recurs de către condamnat, prin
care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care în
privința sa să fie înlocuită partea neexecutată din pedeapsă cu o pedeapsă mai
blîndă, motivînd că vina în cele incriminate nu a recunoscut, fiind pensionar, nu
lucrează și are nevoie de tratament.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie
2013, a fost respins recursul condamnatului ca fiind nefondat, cu menținerea
încheierii fără modificări.
În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a statuat că, în conformitate cu
prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b)
Cod penal face parte din categoria infracțiunilor grave, astfel cerința
condamnatului nu se încadrează în temeiul art. 92 alin. (1) Cod penal, care
stipulează că pentru săvîrșirea unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave,
instanța de judecată, ținînd cont de comportarea condamnatului în timpul
executării pedepsei, poate pronunța o încheiere cu privire la înlocuirea părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă.
În recursul în anulare declarat de condamnat, se solicită casarea deciziei
instanței de recurs și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie redusă
pedeapsa, din motiv că instanțele de judecată incorect nu au aplicat în privința sa
prevederile art. 92 Cod penal deoarece el a comis infracțiunea din imprudență,
este pensionar și are nevoie de tratament medical.
Verificînd argumentele recursului în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 452 alin.(1) Cod de procedură penală în raport cu
prevederile art. 455 Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs în anulare la
Curtea Supremă de Justiție, sentințele irevocabile de condamnare, de achitare sau
de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Celelalte hotărîri irevocabile nu pot fi contestate cu recurs în anulare după
modificările efectuate la art. 452 Cod de procedură penală, prin Legea nr. 66 din
05 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr.155-159/510 din 27 iulie 2012;
în vigoare din 27 octombrie 2012.
Astfel, Colegiul penal menționează că încheierile judecătorului de
instrucție pronunțate în baza art. 469-471 Cod de procedură penală pot fi atacate
cu recurs ordinar iar decizia instanței de recurs, în cazul dat, decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2013, este irevocabilă și nu poate fi
supusă căii de atac.
Cele menționate denotă faptul că, în speță, condamnatul nu este în drept să
declare recurs în anulare în speța dată, acesta utilizînd o cale de atac neprevăzută
de lege.
2
În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra
inadmisibilității recursului în anulare declarat de condamnat din motiv că, decizia
în cauză nu poate fi contestată cu recurs în anulare.
Reieșind din cele expuse, în conformitate cu prevederile art. 432 și 456
Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
DD EE CC II DD EE :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Toacă Ion
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2013.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 20 noiembrie 2013.
Președinte Judecător Judecător
(semnătura) (semnătura) (semnătura)
Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti
Copia corespunde originalului
Judecător: Ghenadie Nicolaev
3