1ra-888/13 — 152 alin 1 CP

Dosarul nr. 1ra-888/13

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ion Arhiliuc și Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de partea vătămată

Socolov Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

aprilie 2013, în cauza penală privindu-l pe

Suhari Mihai Vasili, născut la 01 octombrie 1989, originar din

or. Florești și domiciliat în mun. Chișinău, str. Columna 121,

ap. 61, moldovean, cetățean al R. Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Mihai a fost condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, iar în baza

art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită i-a fost suspendată condiționat pe un termen de

probă de 1 an.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată a fost admisă parțial, fiind încasat din

contul lui Suhari Mihai în beneficiul lui Socolov Alexei prejudiciul material în sumă de

2.500 lei, prejudiciul moral în sumă de 2.000 lei și cheltuielile pentru asistența medicală

în sumă de 2.500 lei.

iunie 2009, aproximativ la ora 00:30, aflîndu-se în apropierea blocului locativ nr. 121 de

pe str. Columna, mun. Chișinău, împreună cu alte persoane, manifestînd o deosebită

obrăznicie și exprimînd o vădită lipsă demonstrativă de respect față de societate, a inițiat

un conflict cu cet. Socolov Alexei, s-a apropiat de ultimul și i-a aplicat cîteva lovituri cu

pumnii în regiunea capului și a corpului, cauzîndu-i potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 2267/D din 18.08.2009, leziuni corporale medii.

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

1

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Suhari Mihai să fie condamnat în baza

art. 152 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, să fie admisă în întregime acțiunea civilă

și să fie încasate cheltuielile legate pentru serviciile avocatului la faza judecării cauzei în

sumă de 3.000 lei.

În susținerea cerințelor sale, apelantul a invocat că, infracțiunea comisă de Suhari M.

prezintă un pericol social sporit, și acest fapt, precum și faptul, că inculpatul nu lucrează,

a comis o altă infracțiune la etapa urmăririi penale și nu a recuperat prejudiciul cauzat nu

permit suspendarea condiționată a executării pedepsei.

La fel, prima instanță nu a argumentat admiterea parțială a acțiunii civile cu

încasarea prejudiciului moral simbolic, nu a indicat careva argumente întru confirmarea

concluziei, că solicitarea sa privind încasarea din contul părții civilmente responsabile

prejudiciul moral în sumă de 70.000 lei pentru recuperarea materială a suferințelor fizice

și morale legate de cauzarea sănătății prin infracțiune, trebuie să fie admisă numai în

limitele sumei de 2.000 lei.

admis parțial apelul părții vătămate Socolov Alexei, casată sentința instanței de fond doar

în partea încasării prejudiciului moral și cheltuielile de judecată cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărîri prin care a fost dispusă încasarea de la Suhari Mihai în beneficiul

lui Alexei Socolov cu titlu de prejudiciu moral suma de 5.000 lei și cheltuielile de

judecată în sumă de 5.700 lei în rest sentința a fost menținută.

4.1. La adoptarea soluției date instanța de apel a statuat că, instanța de fond analizînd

cumulul de probe prin prisma art. 101 CPP din punct de vedere al pertinenții,

concludenții, veridicității și coroborării lor just a dedus vinovăția inculpatului în baza art.

152 alin. (1) Cod penal, or, încadrarea juridică nici nu se contestă.

4.2. Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de caracterul

și de gradul de pericol social al infracțiunii săvîrșite de inculpat, de persoana celui

vinovat, că anterior nu a fost condamnat, de recunoașterea vinei și căința sinceră, de

prevederile art. 8, 3641 CPP, la fel și aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal corect a fost

făcută de prima instanță, or, careva impedimente legale la aplicarea normei respective nu

au fost stabilite, pedeapsa numită inculpatului considerîndu-se una legală, în limitele

sancțiunilor articolelor incriminate, astfel, instanța de apel a respins cerința apelantului

referitor la înăsprirea pedepsei inculpatului.

4.3. Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a constatat că instanța de fond

potrivit prevederilor legale, urma să stabilească cuantumul prejudiciului moral, să țină

cont atît de personalitatea și necesitățile părții vătămate cît și de starea materială și

posibilitățile financiare ale inculpatului, apreciind în speță suferințele morale și psihice

ale părții vătămate anume în suma respectivă.

recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Suhari Mihai să fie condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare cu

încasarea de la acesta a prejudiciului moral în sumă de 70.000 lei.

2

În susținerea cerințelor sale, recurentul a invocat că instanța de apel nu a argumentat

admiterea parțială a acțiunii civile referitor la încasarea prejudiciului moral, astfel

argumentele invocate de instanța de apel nu pot fi acceptate nici în privința

individualizării pedepsei.

Totodată, recurentul a mai invocat și faptul că instanța de fond neîntemeiat a făcut

referire la prevederile art. 3641 CPP, or, dosarul penal în cauză este constituit doar din

probele prezentate de către partea vătămată, iar inculpatul a recunoscut vina formal, prin

urmare instanțele de fond și apel incorect au stabilit că, pe cauză sunt circumstanțe

atenuante, astfel pedeapsa cu închisoarea numită inculpatului urma să-i fie stabilită fără

aplicarea art. 90 Cod penal.

6.Verificînd argumentele invocate de partea vătămată Socolov Alexei, în raport cu

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar,

reieșind din următoarele considerente.

6.1. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile

invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în caz, în

care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes

deosebit pentru jurisprudență.

La fel, în sensul art. 429 alin. (1) CPP, recursul trebuie să fie motivat, iar potrivit

art. 430 CPP, trebuie să conțină elemente obligatorii stipulate expres, cu motivarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 CPP.

6.2. Prin urmare, reglementarea dreptului de a declara recursul ordinar împotriva

hotărârii instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual de

dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cît și o obligație de a formula cererea

respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în articolele 427, 429 și 430 CPP.

Una din aceste cerințe este ca cererea respectivă să conțină motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, adică recursul să fie motivat.

Odată ce temeiul, aplicarea căruia ar conduce la soluția privind casarea hotărârii

atacate, nu este argumentat, instanța de recurs n-are dreptul ca, din oficiu, să-l

argumenteze, dat fiind faptul că se încalcă dreptul la un proces echitabil, instanța

devenind, astfel, părtinitoare.

De vreme ce temeiurile pentru care se poate declara recursul împotriva hotărârilor

instanțelor de apel sunt expuse și limitativ enunțate de art.427 CPP, rezultă că motivarea

acestuia trebuie să se refere numai la acele temeiuri cu indicarea expresă a textelor de

lege pe care se întemeiază.

6.3. Privitor la recursul nominalizat, declarat în ordinea art.420 CPP, în raport cu

analiza normativă ce reglementează calea de atac ordinară propriu–zisă ce precede, se

constată că partea vătămată recurentă, criticând soluționarea acțiunii civile și pedeapsa

inculpatului, a se vedea pct. 5 al prezentei decizii, nu motivează ilegalitatea hotărârii

atacate sub aspectul cerințelor și exigențelor legii, dar își exprimă la general dezacordul

său cu cuantumul prejudiciului moral încasat și cu individualizarea pedepsei inculpatului,

- neinvocînd nici un temei din cele 16 prevăzute la art. 427 CPP.

3

Deci, criticile formulate de recurent nu conțin indicii a unor erori de drept și,

respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate ca fiind ilegale.

În atare situație, se apreciază că recursul nominalizat nu conține argumentele

ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de

importanță generală abordată în cauza dată – cerințe stipulate în art.430 pct.5) CPP, ceea

ce echivalează cu nemotivarea recursului.

În consecință, aflându-se în imposibilitate procesual-penală de a face o analiză a

fondului cauzei sub aspectul de drept privind verificarea hotărârii atacate pe baza

materialului din dosarul cauzei, Colegiul penal, în temeiul articolului 432 alin.(2) p.1)

Cod de procedură penală, va decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de

partea vătămată Socolov Alexei.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Socolov Alexei,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2013, în

cauza penală în privința lui Suhari Mihai Vasili, din motiv că nu îndeplinește cerințele

de formă și conținut prevăzute de art. 429-430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică la 30 octombrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

4

Dosarul nr. 1ra-888/13

Curtea Supremă de Justiție

D I S P O Z I T I V U L

D E C I Z I E I

16 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ion Arhiliuc și Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de partea vătămată

Socolov Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

aprilie 2013, în cauza penală privindu-l pe

Suhari Mihai Vasili, născut la 01 octombrie 1989, originar din

or. Florești și domiciliat în mun. Chișinău, str. Columna 121,

ap. 61, moldovean, cetățean al R. Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

În conformitate cu art. 431 și 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Socolov Alexei,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2013, în

cauza penală în privința lui Suhari Mihai Vasili, din motiv că nu îndeplinește cerințele

de formă și conținut prevăzute de art. 429-430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată se va pronunța la 30 octombrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

5