1ra-794/13 — Art.201 1 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21 mai 2012, Tarasov Mihail a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a dispus încasarea de la Tarasov Mihail în beneficiul lui Rumeanțeva Larisa, prejudiciul moral în sumă de 15000 lei.

În fapt, s-a constatat, că la 30 octombrie 2011, aproximativ ora 2100, între Tarasov Mihail și concubina sa, Razguleaeva Olga a apărut un conflict familiar în urma căruia Tarasov Mihail a aplicat violență față de ultima, manifestată atît fizic prin obturarea și comprimarea orificiilor respiratorii (nas și gură) cu mîna, cît și verbal provocînd stări de tensiune și suferință psihică prin ofense, înjurări, insultări, acțiuni care au determinat-o pe victimă să se arunce pe geamul apartamentului nr. 197 de la et. 3 a blocului de locuit amplasat pe bd. Mircea cel Bătrîn 3, mun. Chișinău, în rezultatul cărui fapt aceasta a decedat. În drept, acțiunile acestuia au fost încadrate în prevederile art. 2011 alin. (3) lit. b) Cod penal – violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a determinat la sinucidere.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către inculpat și avocatul acestuia, Vișnevski Nicolai, care au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin 1 care Tarasov Mihail să fie achitat, iar acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate să fie respinsă, invocînd că instanța nu a dat o apreciere viridică a probelor din dosar și anume a declarațiilor martorilor de la locul de muncă și de la domiciliul decedatei comunicînd că Razguleaeva Olga pe parcusrul a cîtorva ani pînă la sinucidere se afla în depresie, avea schimbări bruște de dispoziție (plîngea, pe urmă rîdea), nu era mulțumită de viața pe care o ducea, exclama că nu vrea să trăiască și vrea s-o urmeze pe mama ei decedată, avea comportament agresiv în relațiile cu colegii și cu însuși inculpatul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2012 a fost respins ca nefondat apelul inculpatului și avocatului său, Vișnevski Nicolai, cu menținerea sentinței fără modificări.

Hotărîrile nominalizate sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpatul Tarasov Mihail și avocatul Ceachir Anatolie, care indicînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu achitarea lui Tarasov Mihail, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de drept, care a afectat soluția instanței și că nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - relațiile dintre inculpat și partea vătămată Razguleaeva Olga erau doar ca niște cunoștințe și cîte o dată se întîlneau în oraș sau la ea acasă și nu au fost în relații de concubinaj niciodată; - în acea seară nu a aplicat careva violență fizică sau psihică în privința părții vătămate, ci dimpotrivă aceasta fiind într-o stare de ebrietate avansată dorea să-și taie venele, el însă a întreprins măsuri pentru a o proteja de la sinucidere; - consideră că i-a fost încălcat dreptul la apărare inculpatului, deoarece avocatul care îl apăra nu cunoștea bine limba de stat și din acest considerent nu putea să-i explice poziția de apărare și nu putea să-i asigure o apărare procesuală efectivă în cadrul cercetării judecătorești, deoarece procesul a fost dus în limba de stat, fără interpret; - unele probe nu au fost apreciate obiectiv și nu au fost înlăturate contradicțiile dintre ele; - instanțele de judecată nu au stabilit cu certitudine ce fel de relații au existat între inculpat și partea vătămată, deaorece din probele administrate rezultă că între aceștia existau relații de cunoștințe și nicidecum de concubinaj; - instanțele de judecată nu au luat în considerație probele care confirmă starea psihico-psihologică înainte de sinucidere și anume la data de 09.09.2006 a avut tentativă de sinucidere prin plaga tăiată a antibrațului stîng, la data de 24.09.2006 intoxicație acută medicamentoză, tentativă de sinucidere, sindrom haluginogen; raportul de examinare medico-legală nr. 2007 din 30.10.2011, potrivit căruia în privința lui Razguleaev Olga, a fost constatată ebrietate alcoolică 2,5% alcool etilic în sînge, și 2,9% în urină. La momentul suicidului Razguleaeva Olga se afla în stare psihică, care a determinat-o la suicid; - consideră că Tarasov Mihail nu este subiectul infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece nu este membru al familiei, de asemenea lipsesc probe veridice, incontestabile ce ar dovedi acțiunile de violență din partea inculpatului; - instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictoralității judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei. 2

Verificînd argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente. Potrivit pct. 37 al Hotărîrii CEDO din 20 iulie 2004 în cauza Nikitin versus Federația Rusă, Tarasov Mihail urmează a fi considerat cu statut de inculpat (art. 65 alin. (2) Cod de procedură penală) și nu de condamnat (art. 65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală), deoarece nu a epuizat căile ordinare de atac. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului declarat nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de apelant, în legătură cu ce în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit apelului declarat de către inculpatul Tarasov Mihail și avocatul său, Vișnevski Nicolai (vol. II, f.d. 29) criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței se invocă următoarele: „- martorii de la locul de muncă și de la domiciliul decedatei – Zatîca Victoria, Beșleagă Nina, Popov Silvia, Mînzăraru Cristina, Casian Maia, Severin Maria, Caraianu Leonid, Leahova Irina, Donciu Nadejda, Cuzimici Natalia, Macari Liliana, Denisiuc Nadejda, Sochircă Ion, Stolbov Iuri (fostul concubin al decedatei), Marinov Ivan, Ipatii Marina au declarat, în ședința de judecată ,că Razguleava Olga pe parcursul a cîtorva ani pînă la sinucidere se afla în depresie, avea schimbări bruște de dispoziție (plîngea, pe urmă rîdea), nu era mulțumită de viața pe care o ducea, exclama că nu vrea să trăiască și că vrea s-o urmeze pe mama ei decedată, avea comportament agresiv în relațiile cu colegii și cu Tarasov Mihail. Razguleaeva Olga deseori se plîngea că sora ei din Israel nu-i acorda nici un ajutor; - a fost stabilit și faptul că începînd cu primăvara 2011 Razguleaeva Olga consuma mult băuturile alcoolice, în special prefera vodca. Putea să nu vină cîteva zile acasă și la serviciu, pe urma se întorcea din oraș cu vînătăi, după beții de mai multe ori a fost găsită adormită în stradă. Fostul concubin, Stolbov Iuri și martorul Cuzimici Natalia au confirmat faptul că Razguleaeva cerea de la Stolbov băuturi alcoolice și în caz de refuz afirma că va sări din geam și Stolbov va fi condamnat la închisoare pe viață, deseori se așeza pe balustrada balconului, întindea picioarele jos și spunea că vrea să zboare; 3 - conform certificatelor medicale anexate la dosar, răspunsurilor din instituțiile medicale și declarațiilor martorilor, Razguleaeva Olga de cîteva ori a avut tentative de sinucideri, în primăvara anului 2009 intenționat s-a otrăvit cu pastile și în spital i-a fost stabilită intoxicarea organismului cu medicamente. În alte cazuri, ea și-a tăiat venele și gîtul. În primăvara 2011 Razguleaev Olga s-a aflat în secția ginecologică în legătură cu pierderea fătului, după ce a continuat beția în proporții și mai mari; - la data de 30.10.2011, duminica în ziua de sinucidere, Razguleaeva Olga a venit acasă tîrziu în stare avansată de ebrietate, unde a continuat să consume bere. Tarasov Mihail încerca s-o calmeze, însă ea striga, îl lovea tare, îl împingea, vroia să iasă din casă, pe urmă s-a deplasat către geamul deschis și brusc a sărit afară și Tarasov Mihail nu a reușit s-o oprească; - faptul că Razguleaeva Olga, înainte de sinucidere, se afla în stare gravă de ebrietate, a fost confirmat și de martorii ascultați în ședința de judecată și prin raportul de expertiza medico-legală din 01.11.2011 - 15.12.2011 întocmit în urma cercetărilor toxice a acesteia; - martorii au confirmat că Tarasov Mihail nu făcea conflicte, vroia să creeze o familie cu Razguleaeva Olga, muncea și întreținea familia; - consideră că Tarasov Mihail nu a determinat-o pe Razguleaeva Olga la sinucidere și în acțiunile lui nu sunt întrunite elementele infracțiunii date. Razguleava Olga singură a comis sinucidere; - s-a solicitat achitarea lui Tarasov Mihail și respingerea acțiunii civile înaintate de către Rumeanțeva Larisa”. Anume asupra acestor motive invocate în apel de inculpatul Tarasov Mihail și avocatul său, Vișnevski Nicolai, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită. Totodată, Colegiul lărgit invocă că conform codului penal violența în familie este acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, suferință psihică ori prejudiciu material sau moral. Acțiunea sau inacțiunea prejudiciabilă din contextul infracțiunii de violență în familie cunoaște următoarele modalități faptice de realizare: - violența fizică; - violența sexuală; - violența psihologică; - violența spirituală; - violența economică. Victimă a infracțiunii de violență în familie poate fi oricare membru al familiei făptuitorului. Astfel, Colegiul lărgit enunță că instanța de apel în decizia adoptată încadrînd acțiunile lui Tarasov Mihail în baza art. 2011 alin. (3) lit. b) Cod penal nu a motivat și nu s-a expus concret asupra violenței aplicate de către Tarasov Mihail față de Razguleaeva Olga, care a determinat-o la sinucidere, asupra legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, asupra laturii subiective față de urmările prejudiciabile. Instanța de apel, de asemenea, urma să demonstreze prin probe concrete relațiile existente între Tarasov Mihail și Razguleaeva Olga. Din conținutul deciziei nu este clară legătura familială între inculpat și victimă, nu-s indicate probele ce confirmă relațiile de concubinaj, aprecierea lor. 4 Totodată, Colegiul lărgit mai constată, că din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (vol. II, d.f. 51-52), rezultă că avocatul Ceachir Anatolie a declarat demers pentru a fi audiați suplimentar martorii Leahova, Crăciun și Spătaru. Instanța de apel, însă, a respins demersul avocatului, fără a se clarifica cu întrebările apărute la avocat către acești martori și fără careva motivare, prin ce a fost încălcat grav dreptul inculpatului la apărare, stipulat în art. 24, art. 68 alin. (1) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO. Reieșind din aceste motive, recursul declarat de către inculpatul Tarasov Mihail și avocatul Ceachir Anatolie urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual- penale asupra tuturor motivelor invocate în apel de apelanți și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (2), 416 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, menține măsura preventivă aplicată prin sentință față de Tarasov Mihail – arestarea preventivă.

Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 434, art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul declarat de inculpatul Tarasov Mihail și avocatul acestuia, Ceachir Anatolie, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2012 în privința lui Tarasov Mihail Vladimir, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Se mențin dispozițiile sentinței cu privire la măsura preventivă – arestarea preventivă, aplicată inculpatului Tarasov Mihail Vladimir. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată în ședință publică la 29 octombrie 2013, ora 0950. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Covalenco Elena Nicolaev Ghenadie Diaconu Iurie 5