1ra-794/13 — art.201 1 alin. 3 CP

1ra-794/13 — art.201 1 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul 1ra-794/13

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

DDEECCIIZZIIEE

08 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Ursache Petru,

Judecători –Timofti Vladimir, Covalenco Elena, Nicolaev Ghenadie și Diaconu Iurie,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de inculpatul Tarasov Mihail

și avocatul acestuia, Ceachir Anatolie împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 21 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

decembrie 2012 în cauza penală privindu-l pe

Tarasov Mihail Vladimir, născut la 24 martie 1977, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. M. Sadoveanu 26/2, ap. 20;

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 02.01.2012 pînă la 21.05.2012;

- în instanța de apel din 26.06.2012 pînă la 13.12.2012;

- în instanța de recurs din 26.06.2013 pînă la 08.10.2013.

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Avocatul Ceachir Anatolie și inculpatul Tarasov Mihail, care s-au pronunțat

pentru admiterea recursului în sensul declarat .

Procurorul Crijanovschi Sergiu, care a solicitat respingerea recursului declarat de

avocat și inculpat.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Mihail a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a dispus încasarea de la Tarasov Mihail în beneficiul lui Rumeanțeva Larisa,

prejudiciul moral în sumă de 15000 lei.

Tarasov Mihail și concubina sa, Razguleaeva Olga a apărut un conflict familiar în urma

căruia Tarasov Mihail a aplicat violență față de ultima, manifestată atît fizic prin

obturarea și comprimarea orificiilor respiratorii (nas și gură) cu mîna, cît și verbal

provocînd stări de tensiune și suferință psihică prin ofense, înjurări, insultări, acțiuni care

au determinat-o pe victimă să se arunce pe geamul apartamentului nr. 197 de la et. 3 a

blocului de locuit amplasat pe bd. Mircea cel Bătrîn 3, mun. Chișinău, în rezultatul cărui

fapt aceasta a decedat.

În drept, acțiunile acestuia au fost încadrate în prevederile art. 2011 alin. (3) lit. b)

Cod penal – violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată

fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei,

care a determinat la sinucidere.

Vișnevski Nicolai, care au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin

1

care Tarasov Mihail să fie achitat, iar acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții

vătămate să fie respinsă, invocînd că instanța nu a dat o apreciere viridică a probelor din

dosar și anume a declarațiilor martorilor de la locul de muncă și de la domiciliul

decedatei comunicînd că Razguleaeva Olga pe parcusrul a cîtorva ani pînă la sinucidere

se afla în depresie, avea schimbări bruște de dispoziție (plîngea, pe urmă rîdea), nu era

mulțumită de viața pe care o ducea, exclama că nu vrea să trăiască și vrea s-o urmeze pe

mama ei decedată, avea comportament agresiv în relațiile cu colegii și cu însuși

inculpatul.

a fost respins ca nefondat apelul inculpatului și avocatului său, Vișnevski Nicolai, cu

menținerea sentinței fără modificări.

Tarasov Mihail și avocatul Ceachir Anatolie, care indicînd prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu achitarea lui Tarasov

Mihail, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare

gravă de drept, care a afectat soluția instanței și că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii;

- relațiile dintre inculpat și partea vătămată Razguleaeva Olga erau doar ca niște

cunoștințe și cîte o dată se întîlneau în oraș sau la ea acasă și nu au fost în relații de

concubinaj niciodată;

- în acea seară nu a aplicat careva violență fizică sau psihică în privința părții

vătămate, ci dimpotrivă aceasta fiind într-o stare de ebrietate avansată dorea să-și taie

venele, el însă a întreprins măsuri pentru a o proteja de la sinucidere;

- consideră că i-a fost încălcat dreptul la apărare inculpatului, deoarece avocatul

care îl apăra nu cunoștea bine limba de stat și din acest considerent nu putea să-i explice

poziția de apărare și nu putea să-i asigure o apărare procesuală efectivă în cadrul

cercetării judecătorești, deoarece procesul a fost dus în limba de stat, fără interpret;

- unele probe nu au fost apreciate obiectiv și nu au fost înlăturate contradicțiile

dintre ele;

- instanțele de judecată nu au stabilit cu certitudine ce fel de relații au existat între

inculpat și partea vătămată, deaorece din probele administrate rezultă că între aceștia

existau relații de cunoștințe și nicidecum de concubinaj;

- instanțele de judecată nu au luat în considerație probele care confirmă starea

psihico-psihologică înainte de sinucidere și anume la data de 09.09.2006 a avut tentativă

de sinucidere prin plaga tăiată a antibrațului stîng, la data de 24.09.2006 intoxicație acută

medicamentoză, tentativă de sinucidere, sindrom haluginogen; raportul de examinare

medico-legală nr. 2007 din 30.10.2011, potrivit căruia în privința lui Razguleaev Olga, a

fost constatată ebrietate alcoolică 2,5% alcool etilic în sînge, și 2,9% în urină. La

momentul suicidului Razguleaeva Olga se afla în stare psihică, care a determinat-o la

suicid;

- consideră că Tarasov Mihail nu este subiectul infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece nu este membru al familiei, de asemenea lipsesc

probe veridice, incontestabile ce ar dovedi acțiunile de violență din partea inculpatului;

- instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea

probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictoralității judecării

cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei.

2

Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele

considerente.

Potrivit pct. 37 al Hotărîrii CEDO din 20 iulie 2004 în cauza Nikitin versus

Federația Rusă, Tarasov Mihail urmează a fi considerat cu statut de inculpat (art. 65 alin.

(2) Cod de procedură penală) și nu de condamnat (art. 65 alin. (3) pct. 1) Cod de

procedură penală), deoarece nu a epuizat căile ordinare de atac.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului declarat nu

a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la modul cuvenit la

toate motivele invocate de apelant, în legătură cu ce în baza temeiului pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală urmează a fi casată decizia

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această

eroare nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit apelului declarat de către inculpatul Tarasov Mihail și avocatul său,

Vișnevski Nicolai (vol. II, f.d. 29) criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței se

invocă următoarele:

„- martorii de la locul de muncă și de la domiciliul decedatei – Zatîca Victoria,

Beșleagă Nina, Popov Silvia, Mînzăraru Cristina, Casian Maia, Severin Maria, Caraianu

Leonid, Leahova Irina, Donciu Nadejda, Cuzimici Natalia, Macari Liliana, Denisiuc

Nadejda, Sochircă Ion, Stolbov Iuri (fostul concubin al decedatei), Marinov Ivan, Ipatii

Marina au declarat, în ședința de judecată ,că Razguleava Olga pe parcursul a cîtorva ani

pînă la sinucidere se afla în depresie, avea schimbări bruște de dispoziție (plîngea, pe

urmă rîdea), nu era mulțumită de viața pe care o ducea, exclama că nu vrea să trăiască și

că vrea s-o urmeze pe mama ei decedată, avea comportament agresiv în relațiile cu

colegii și cu Tarasov Mihail. Razguleaeva Olga deseori se plîngea că sora ei din Israel

nu-i acorda nici un ajutor;

- a fost stabilit și faptul că începînd cu primăvara 2011 Razguleaeva Olga

consuma mult băuturile alcoolice, în special prefera vodca. Putea să nu vină cîteva zile

acasă și la serviciu, pe urma se întorcea din oraș cu vînătăi, după beții de mai multe ori a

fost găsită adormită în stradă. Fostul concubin, Stolbov Iuri și martorul Cuzimici Natalia

au confirmat faptul că Razguleaeva cerea de la Stolbov băuturi alcoolice și în caz de

refuz afirma că va sări din geam și Stolbov va fi condamnat la închisoare pe viață,

deseori se așeza pe balustrada balconului, întindea picioarele jos și spunea că vrea să

zboare;

3

- conform certificatelor medicale anexate la dosar, răspunsurilor din instituțiile

medicale și declarațiilor martorilor, Razguleaeva Olga de cîteva ori a avut tentative de

sinucideri, în primăvara anului 2009 intenționat s-a otrăvit cu pastile și în spital i-a fost

stabilită intoxicarea organismului cu medicamente. În alte cazuri, ea și-a tăiat venele și

gîtul. În primăvara 2011 Razguleaev Olga s-a aflat în secția ginecologică în legătură cu

pierderea fătului, după ce a continuat beția în proporții și mai mari;

- la data de 30.10.2011, duminica în ziua de sinucidere, Razguleaeva Olga a venit

acasă tîrziu în stare avansată de ebrietate, unde a continuat să consume bere. Tarasov

Mihail încerca s-o calmeze, însă ea striga, îl lovea tare, îl împingea, vroia să iasă din

casă, pe urmă s-a deplasat către geamul deschis și brusc a sărit afară și Tarasov Mihail

nu a reușit s-o oprească;

- faptul că Razguleaeva Olga, înainte de sinucidere, se afla în stare gravă de

ebrietate, a fost confirmat și de martorii ascultați în ședința de judecată și prin raportul

de expertiza medico-legală din 01.11.2011 - 15.12.2011 întocmit în urma cercetărilor

toxice a acesteia;

- martorii au confirmat că Tarasov Mihail nu făcea conflicte, vroia să creeze o

familie cu Razguleaeva Olga, muncea și întreținea familia;

- consideră că Tarasov Mihail nu a determinat-o pe Razguleaeva Olga la

sinucidere și în acțiunile lui nu sunt întrunite elementele infracțiunii date. Razguleava

Olga singură a comis sinucidere;

- s-a solicitat achitarea lui Tarasov Mihail și respingerea acțiunii civile înaintate

de către Rumeanțeva Larisa”.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de inculpatul Tarasov Mihail și

avocatul său, Vișnevski Nicolai, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat

superficial, fără argumentarea cuvenită.

Totodată, Colegiul lărgit invocă că conform codului penal violența în familie este

acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru

al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, suferință psihică ori prejudiciu

material sau moral.

Acțiunea sau inacțiunea prejudiciabilă din contextul infracțiunii de violență în

familie cunoaște următoarele modalități faptice de realizare:

- violența fizică;

- violența sexuală;

- violența psihologică;

- violența spirituală;

- violența economică.

Victimă a infracțiunii de violență în familie poate fi oricare membru al familiei

făptuitorului.

Astfel, Colegiul lărgit enunță că instanța de apel în decizia adoptată încadrînd

acțiunile lui Tarasov Mihail în baza art. 2011 alin. (3) lit. b) Cod penal nu a motivat și nu

s-a expus concret asupra violenței aplicate de către Tarasov Mihail față de Razguleaeva

Olga, care a determinat-o la sinucidere, asupra legăturii de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, asupra laturii subiective față de urmările

prejudiciabile.

Instanța de apel, de asemenea, urma să demonstreze prin probe concrete relațiile

existente între Tarasov Mihail și Razguleaeva Olga. Din conținutul deciziei nu este clară

legătura familială între inculpat și victimă, nu-s indicate probele ce confirmă relațiile de

concubinaj, aprecierea lor.

4

Totodată, Colegiul lărgit mai constată, că din procesul-verbal al ședinței de

judecată a instanței de apel (vol. II, d.f. 51-52), rezultă că avocatul Ceachir Anatolie a

declarat demers pentru a fi audiați suplimentar martorii Leahova, Crăciun și Spătaru.

Instanța de apel, însă, a respins demersul avocatului, fără a se clarifica cu

întrebările apărute la avocat către acești martori și fără careva motivare, prin ce a fost

încălcat grav dreptul inculpatului la apărare, stipulat în art. 24, art. 68 alin. (1) Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO.

Reieșind din aceste motive, recursul declarat de către inculpatul Tarasov Mihail și

avocatul Ceachir Anatolie urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel de apelanți și ținînd cont de motivele

casării deciziei atacate să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (2), 416 Cod de procedură penală,

Colegiul lărgit pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, menține măsura

preventivă aplicată prin sentință față de Tarasov Mihail – arestarea preventivă.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul declarat de inculpatul Tarasov Mihail și avocatul acestuia, Ceachir

Anatolie, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie

2012 în privința lui Tarasov Mihail Vladimir, cu dispunerea rejudecării cauzei în

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Se mențin dispozițiile sentinței cu privire la măsura preventivă – arestarea

preventivă, aplicată inculpatului Tarasov Mihail Vladimir.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată în ședință publică la 29

octombrie 2013, ora 0950.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Covalenco Elena

Nicolaev Ghenadie

Diaconu Iurie

5