1 ra-789/2013 — 145 al. 2

Prin sentința judecătoriei Rîșcani din 27 iunie 2012, Toacă Grigorii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, fapta fiind recalificată de la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. Totodată inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

Potrivit sentinței s-a stabilit că Toacă Grigorii Ion în noaptea spre 18 noiembrie 2011, într-un interval de timp nestabilit, fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflîndu-se la domiciliul său în satul Duruitoarea Veche, raionul Rîșcani, în timpul unui conflict apărut între el și concubina sa cet.Filina Elena, a.n.1966, aplicîndu-și reciproc unui altuia lovituri, acționînd în scopul săvîrșirii omorului intenționat, a strîns-o cu mîinile de gît, sugrumînd- o, provocîndu-i fractura cornului drept al osului hioid. După aceasta, crezînd că concubina Filina Elena este moartă, acționînd în scopul ascunderii urmelor infracțiunii, a dus-o pe ultima în preajma unei livezi de mere, situată în apropierea s.Duruitoarea Veche, r.Rîșcani, unde a aruncat-o într-o fîntînă betonată, acoperind corpul cu bețe uscate de porumb și stropindu-le cu motorină dintr-o sticlă de masă plastică, adusă de el, le-a incendiat. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.l29"c" din 16.12.2011 moartea cet.Filina Elena a survenit în urma unei intoxicații cu monoxid de carbon, ce se dovedește prin depistarea unei concentrații majore trei plusuri a carboxihemoglobinei în sîngele cadavrului. Arsurile termice de gradul 2,3,4 au apărut în urma acțiunii de temperatură 1 înaltă în timpul și circumstanțele indicate produse vital și după caracterul lor corespund categoriei grave, periculoase pentru viață.

Sentința a fost atacată de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, fiindu-i numită pedeapsa închisorii pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea acesteia într-un penitenciar de tip închis. În motivarea apelului său acuzatorul de stat a criticat soluția de recalificare a faptei inculpatului odată ce chiar prin modalitatea de săvîrșire a faptei se conturează perfect semnul calificativ al agravantei omorului, săvîrșit cu o deosebită cruzime, manifestat prin arderea de viu a victimei. 3.1 Sentința a mai fost atacată și de către avocatul Vitalie Vangheli în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecaea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a inculpatului din motivul lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile acestuia. În motivarea cererii sale apărătorul a invocat faptul că concluzia instanței de fond s- a bazat pe niște presupuneri și nu pe probe care ar indica direct asupra comiterii faptei de către inculpat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 februarie 2013 a fost respins ca nefondat apelul avocatului și a fost admis apelul procurorului, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa închisorii pe un termen de 14 (patrusprezece) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a apreciat critic declarațiile de nerecunoaștere a vinovăției inculpatului, ele fiind combătute prin probele scrise cercetate în cadrul cercetărilor judecătorești, care confirmau că la locul unde a fost găsit cadavrul carbonizat al victimei a fost depistată și ridicată sticla de sub bere „Slavutici” în care erau urme de motorină cu care a fost stropită victima și incendiată, iar pe pereții sticlei au fost depistate amprentele digitale ale inculpatului. Versiunile inculpatului și faptul că acesta de mai multe ori și-a schimbat declarațiile, indică că aceasta era o modalitate de a duce în eroare instanța de judecată. La fel s-a constatat netemeinicia argumentului inculpatului precum a fost influențat de către colaboratorii poliției să-și recunoască vina, odată ce primul chiar și în explicațiile date experților psihiatri își legifera acțiunile incriminate, fiind exclusă în acest caz influențarea lui. Instanța de apel a mai statuat asupra netemeiniciei soluției de recalificare a faptei incriminate de la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la art. 145 alin. (1) Cod penal. Aceasta pentru că comiterea omorului prin strangulare constituia o metodă de manifestare a cruzimii deosebite. Faptul că inculpatul a strîns-o cu mîinile de gît și a sugrumat-o pe victimă fracturîndu-i cornul drept a osului hioid a gîtului, ca rezultat a strivirii gîtului decedatei, confirma intenția sa de omor cu deosebită cruzime. Consecutivitatea și continuitatea acțiunilor inculpatului confirma intenția lui în acest sens, astfel fapta sa incadrîndu-se în prevederile art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. În aceeași ordine de idei a fost respins apelul părții apărării deoarece probele examinate în cadrul cercetărilor judecătorești confirmau cert vinovăția inculpatului și combăteau argumentele apelantului referitor la necesitatea achitării inculpatului din 2 motivul lipsei elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. Argumentul apelantului precum partea vătămată a avut conflict cu mai mulți cetățeni, inclusiv și cu sora sa Goncear E., nu infirma vinovăția inculpatului, or probele cercetate indicau cu certitudine la vinovăția inculpatului. Argumentul apelantului referitor la lipsa confirmării identicității motorinei din sticla de bere cu motorina depistată la domiciliul și locul de muncă a inculpatului, a fost combătut prin expertizele prezente pe cauză. Acestea confirmau prezența amprentelor digitale ale lui Toacă G. pe această sticlă, fapt ce indica direct la inculpat ca persoana care a folosit-o la incendierea victimei, indiferent de unde provinea motorina. La fel instanța de apel a reținut și faptul că la aplicarea pedepsei inculpatului s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite și de persoanlitatea inculpatului, care a mai fost cunoscut cu legea penală, caracterizîndu-se negativ. Circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, iar din acest motiv reeducarea și corectarea inculpatului era posibilă doar cu izolarea acestuia de societate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, care nu și-a întemeiat cerințele pe prevederile art. 427 Cod de procedură penală și solicită reexaminarea cauzei penale, din motiv că fapta incriminată nu a fost săvîrșită de el.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Conform art. 424 alin. (2), 427 alin. (1), 429 alin. (1), 430 alin. (5), 434 Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, însă cererea de recurs trebuie să fie motivată, să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate în acest sens. Instanța de recurs, se pronunță doar în limitele motivelor invocate în recurs. Totodată, recursul de pe rol nu conține nici un temei de drept din cele stipulate în art. 427 Cod de procedură penală și indicarea unor concrete erori de drept, fiind omisă argumentarea ilegalității hotărîrilor contestate în acest sens. Rezultă, astfel, că recursul menționat nu întrunește condițiile legale de conținut, prevăzute în articolele specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Totodată, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește condițiile legale de conținut. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele de formă și conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală, el urmează a fi declarat inadmisibil.

Față de considerentele arătate, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : 3 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Toacă Grigorii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 februarie 2013, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Pronunțată integral la data de 11 septembrie 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Copia corespunde originalului Judecător Petru Ursache 4