1 ra-453/2013 — 201 prim. alin. 3 lit. a

De la 06 iulie 2012 pînă la 19 iulie 2012 (prima instanță)

De la 20 august 2012 pînă la 29 noiembrie 2012 (instanța de apel)

De la 21 martie 2013 pînă la 17 aprilie 2013 (instanța de recurs) CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 19 iulie 2012, Spivacenco Mariana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiind condamnată la 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei. 2. Potrivit sentinței s-a stabilit că, Spivacenco Mariana a fost învinuită de faptul, că la 04 mai 2012, în jurul orelor 23:50 min., aflîndu-se la domiciliul său situat în s. Hîrtopul –Mare, r-nul Criuleni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma unui conflict iscat cu concubinul său Boaghe Marin Constantin, manifestînd un comportament violent față de ultimul, intenționat i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea abdomenului, în rezultatul căreia i-a cauzat vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. 1 3. Sentința a fost atacată de inculpată, care a solicitat casarea acesteia cu stabilirea unei pedepse mai blînde. 3.1 - avocatul Andrei Erman în numele inculpatei a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri cu aplicarea art. 90 Cod penal. 3.2 - partea vătămată Boaghe Marin a solicitat să fie aplicată în privința lui Spivacenco Mariana condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2012, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în urma analizei și verificării probelor pe cauză prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere aș pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și în ansamblul lor din punct de vedere al coroborării, indică incontestabil la vinovăția inculpatei privind comiterea infracțiunii incriminate. Totodată s-a ținut cont de faptul că Spivacenco Mariana și-a recunoscut vina, se căiește sincer de cele întâmplate, fiindu-i stabilită o pedeapsă în corespundere cu cerințele art. art. 75-78 Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de Spivacenco Mariana, în care se solicită casarea sentinței și a deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Se invocă că, la judecarea apelului instanța nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate, prin care se confirmă nevinovăția ei, astfel încălcînd principiul contradictorialității, nu s-au apreciat corect circumstanțele de fapt și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent. Recurentul a invocat în recursul ordinar temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și art. 427 alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde. 2 Însă, Colegiul constată că textul recursului inculpatei nu cuprinde o careva motivare ori argumentare sub aspectul prezenței în speță a temeiurilor stipulate în pct. 6) și 8) alin. (1) ale art. 427 Cod de procedură penală. Astfel, se constată netemeinicia argumentului inculpatei precum, la judecarea apelului nu au fost luate în considerație declarațiile părții vătămate, prin care se confirmă nevinovăția ei, din motiv că instanța de apel a verificat și a analizat toate probele în cauza dată sub aspectul pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și în ansamblul lor din punct de vedere al coroborării, potrivit criteriilor prevăzute de art. 101 Cod de procedură penală, apreciindu-se în acest fel asupra probării incontestabile a vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii imputate. Or, recurentul invocă în recurs aceleași argumente ca și în apel, asupra cărora, instanța de apel deja s-a expus motivat și detaliat. 7.1 În partea ce ține de invocarea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată netemeinicia acestuia, din motiv că însuși din conținutul cererilor de apel și recurs se constată că inculpata recunoaște vinovăția sa în fapta incriminată și solicită înstanței de apel aplicarea unei pedepse mai blînde, pe cînd în cererea de recurs, dintr-un motiv neclar declară că este nevinovată solicitînd să fie achitată. În acest context, Colegiul penal menționează că nerecunoașterea vinovăției de către inculpată nu echivalează cu achitarea ei, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția ei în comiterea infracțiunilor imputate. 7.2 În partea ce ține de stabilirea pedepsei, Colegiul penal reține drept întemeiate argumentele instanței de apel, care a apreciat că instanța de fond i-a stabilit inculpatei o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu respectarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei, luînd în considerație toate circumstanțele concrete ale cauzei, cele atenuante, caracterul și gravitatea infracțiunii comise, motivul și scopul celor comise, personalitatea vinovatului, de consecințele survenite în rezultatul comiterii infracțiunii, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea inculpatei, cît și din partea altor persoane, precum și de faptul că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei. Față de considerentele expuse supra Colegiul penal constată că judecarea cauzei în procedura de apel a avut loc cu respectarea principiului contradictorialității, expunîndu-se clar asupra tuturor motivelor invocate în apel. Soluția instanțelor de fond se bazează pe cumulul de probe cercetate în ședințele de judecată, prin urmare, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nefiind comise careva erori. În consecință, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel nu este afectată de erori de drept prevăzute de pct. pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, motiv pentru care recursul declarat de inculpată se va declara inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 3 7. În conformitate cu art. 432 alin. alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpata Spivacenco Mariana împotriva Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2012 în cauza penală privind-o pe Spivacenco Mariana Grigore, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 15 mai 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 4