1re-240-2013 — art.91 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2011, Raiu Fiodor a fost condamnat în baza art.179 alin.(1), 164 alin.(1), 171 alin.(1) și 187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal, cu aplicarea art.84 Cod penal definitiv la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 500 unități convenționale. Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea de la Raiu Fiodor în beneficiul lui V.Mișcoi a prejudiciului material în sumă de 2700 lei.

Condamnatul, la 04.01.2013, s-a adresat cu cerere la Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău, solicitînd în baza art.91 Cod penal liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 09 aprilie 2013, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea condamnatului Raiu Fiodor privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen. Soluția respectivă a fost motivată prin faptul că, potrivit prevederilor art.91 Cod penal, liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen poate fi aplicată dacă instanța de judecată va considera posibilă corectarea condamnatului fără executarea deplină a pedepsei și care a executat efectiv cel puțin 2/3 din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Instanța a conchis că lipsesc temeiuri pentru liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, deoarece F.Raiu a comis mai multe infracțiuni, unele dintre care fac parte din categoria celor grave, nu a executat 2/3 din termenul de pedeapsă stabilit și nu a recuperat prejudiciul material cauzat în urma comiterii infracțiunii, astfel că condamnatul nu a îndeplinit condițiile prevăzute de art.91 Cod penal. 2. Încheierea nominalizată nu a fost atacată pe calea ordinară de atac, devenind irevocabilă. 3. În recursul în anulare declarat de condamnatul Raiu Fiodor se solicită casarea încheierii, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea sa, pe motiv că instanța nu a luat în considerație faptul că dînsul are la întreținere un copil, că este bolnav, iar prejudiciul material în cauză nu există, deoarece a restituit bunurile sustrase părții vătămate. 1

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. După cum rezultă din actele cauzei, prin încheierea judecătorului de instrucție cererea condamnatului F.Raiu a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece acesta execută pedeapsa pentru săvîrșirea unei infracțiuni grave, nu a executat 2/3 din termenul de pedeapsă stabilit și nu a recuperat prejudiciul material cauzat în urma comiterii infracțiunii. Conform art.472 Cod de procedură penală încheierile judecătorești privind soluționarea chestiunilor referitor la executarea hotărîrilor judecătorești pot fi atacate de către persoanele interesate în termen de 15 zile cu recurs, care se judecă conform prevederilor Titlului II Capitolul IV Secțiunea a 2-a § 2 din Partea specială, adică în instanța de apel. Potrivit textului încheierii, lui F.Raiu i s-a explicat dreptul de a ataca încheierea instanței în Curtea de Apel Chișinău, iar din procesul-verbal se observă că acestuia i s-a anunțat textul încheierii la data pronunțării și, odată cu pronunțarea acesteia, i s-a înmînat și o copie (f.d.14). Însă, primind copia încheierii Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 09 aprilie 2013, condamnatul nu a atacat cu recurs încheierea dată, adică nu a folosit calea ordinară de atac. Mai mult, potrivit art.466 alin.(2) pct.4) și alin.(5) Cod de procedură penală, hotărîrea primei instanțe a devinit definitivă și irevocabilă la data cînd s-a respins cererea condamnatului, deci la 09 aprilie 2013, deoarece dînsul nu sa folosit de dreptul de a ataca cu recurs încheierea judecătorească în termen de 15 zile. Articolul 452 Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012, oferă persoanelor menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorului sau reprezentantului lor legal, dreptul de a declara recurs în anulare, însă numai în privința acelor hotărîri judecătorești irevocabile, care pot fi atacate pe căi ordinare de atac, cu apel și recurs, împotriva acelor hotărîri, care au parcurs deja aceste căi de atac, adică sentințele irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Prin urmare, hotărîrea de liberare condiționată de pedeapsă înainte de termen nu cade sub incidența hotărîrilor judecătorești irevocabile prevăzute de art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, deoarece în ordinea recursului în anulare poate fi atacată hotărîrea care a fost verificată pe căile ordinare de atac și a devenit irevocabilă. În circumstanțele stabilite, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului declarat de condamnat din motiv că nu a fost utilizată calea ordinară de atac și încheierea în cauză nu poate fi contestată cu recurs în anulare.

În conformitate cu prevederile art.432, 452, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Raiu Fiodor împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 09 aprilie 2013, privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, în temeiul art.91 Cod penal. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 octombrie 2013 Președinte Petru Ursache Judecători Elena Covalenco Nicolae Gordilă 2