1r-arest-11/2013 — excrocherie, păstrarea și comercializarea armelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- excrocherie, păstrarea şi comercializarea armelor
- Temei legal
- art. 290, 190 alin. 4 CP
1r-arest-11/2013 — excrocherie, păstrarea și comercializarea armelor (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1r-arest-11/2013
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
13 august 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
președinte – Constantin Gurschi,
judecători – Constantin Alerguș și Andrei Harghel,
interpret – Ludmila Batîr,
judecând în ședință închisă recursul inculpatului Florea Anatolie, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 18 martie 2013, în cauza penală în
privința lui
Florea Anatolie Cozma, născut la 26 mai
1963, domiciliat în mun. Chișinău, str.
Independenții 9/4, ap. 22.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 18.10.2011 – 11.05.2012;
Instanța de apel: 12.07.2012 – 18.03.2013;
Instanța de recurs: 08.08.2013 – 13.08.2013.
Procedura de citare a fost legal executată.
În ședință s-au prezentat:
Inculpatul Florea Anatolie și avocatul acestuia, Ceachir Anatolie, care au solicitat
admiterea recursului în sensul declarat și stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse
non-privativă de libertate.
Procurorul Dumitru Graur, a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil, cu
menținerea hotărîrii atacate.
Asupra recursului în cauză Colegiul penal
C O N S T A T Ă:
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2013, s-a
dispus admiterea apelului declarat de inculpatul Florea A. și s-a casat, inclusiv din oficiu,
sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 11 mai 2012, potrivit căreia Florea A. a
fost condamnat în baza art. 290 alin. (2) lit. b) CP, la 4 ani închisoare și în baza art. 190
alin. (4) CP, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în
domeniul comercializării armelor pe un termen de 5 ani, și definitiv fiindu-i stabilită, cu
aplicarea art. 84 alin. (1) CP, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
1
pedepselor aplicate, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării armelor pe un
termen de 5 ani, fiind dispusă rejudecarea cauzei penale în privința lui Florea A., de către
instanța de fond, în alt complet de judecată.
Totodată, prin decizia instanței de apel s-a dispus menținerea măsurii preventive în
privința lui Florea A., sub formă de arest.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la judecarea cauzei în
instanța de fond, s-au admis erori procesuale care nu pot fi corectate de instanța de apel,
și respectiv, s-a conchis asupra trimiterii cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt
complet de judecată, dat fiind că inculpatului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil
garantat de art. 6 din CEDO, dreptul la apărare și dreptul la traducător.
Nefiind de acord cu decizia pronunțată de instanța de apel, în partea ce ține de
aplicarea măsurii preventive - arestul, inculpatul Florea A., a înaintat recurs, solicitând
anularea acestuia, fără a formula o motivare corespunzătoare sub acest aspect. În drept,
recursul declarat fiind întemeiat pe prevederile art. 437 alin. (1) și (2), 438 CPP.
În cadrul ședinței de judecată, avocatul Ceachir A., în numele inculpatului Florea
A., a înaintat un recurs suplimentar, potrivit căruia solicită înlocuirea măsurii preventive
– arestul, cu o altă măsură alternativă.
Judecînd recursul, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate de părți în
cadrul ședinței de judecată, Colegiul penal constată, că acesta urmează a fi admis, pentru
următoarele considerente.
Reieșind din textul recursului declarat de către inculpat, se constată că, drept temei
al controlului judiciar al legalității deciziei instanței de apel privind măsura preventivă
aplicată, recurentul invocă art. 437 alin. (1) și (2), 438 CPP, norme ce reglementează
recursul ordinar împotriva hotărîrilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de
atac apelul. Însă, Colegiul penal reține că, recurentul urma să invoce prevederile expuse
în art. 329 alin. (2) și art. 311-312 CPP, ce reglementează rezolvarea chestiunii cu privire
la măsura preventivă, aplicabile în cazul supus judecării.
În continuare, verificând legalitatea și temeinicia aplicării măsurii preventive –
arestul, de către instanța de apel, în privința inculpatului Florea A., după casarea sentinței
și dispunerea unei noi rejudecări a cauzei în instanța de fond, Colegiul penal conchide că
instanța de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 416 CPP, potrivit
cărora instanța de apel, deliberînd asupra apelului, este obligată să se expună asupra
măsurii preventive, și asupra oricăror alte chestiuni de care depinde soluționarea
completă a apelului, precum și, de prevederile expuse în art. 176 alin. (1) CPP, și anume,
că măsurile preventive pot fi aplicate de către instanța de judecată numai în cazurile în
care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul, învinuitul,
inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanță, să
împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrșească alte infracțiuni, de
asemenea, ele pot fi aplicate de către instanță pentru asigurarea executării sentinței.
Totodată, din procesul-verbal al ședinței de judecată din 06 decembrie 2012, se
constată că procurorul Tăut D., a solicitat instanței să admită apelul declarat de inculpat
2
din alte motive decît cele invocate în cerere, să dispună casarea sentinței și trimiterea
cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată, iar măsura preventivă
– arestul, aplicată inculpatului să fie prelungită pe un termen de 30 de zile. Însă, asupra
demersului respectiv, instanța de apel la adoptarea deciziei, a omis să se expună.
Or, Colegiul penal menționează că, în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. (1)
CPP, la judecarea cauzei, instanța, din oficiu sau la cererea părților, ascultînd opiniile
acestora, este în drept să dispună aplicarea, înlocuirea sau revocarea măsurii preventive
aplicate inculpatului. În cazul aplicării arestării preventive, hotărîrea instanței poate fi
atacată, în termen de 3 zile, în instanța ierarhic superioară cu recurs, care se va judeca
conform prevederilor art. 311 și 312 CPP, aplicate în mod corespunzător.
Potrivit art. 312 alin. (5) pct. 1) lit. b) CPP, în urma controlului judiciar efectuat,
instanța de recurs este în drept să admită recursul cu aplicarea unei alte măsuri
preventive, la alegerea instanței de recurs, însă nu mai aspră decît cea solicitată în
demersul procurorului.
Prin urmare, reieșind din textul normei expuse, instanța de recurs la examinarea
legalității arestării aplicate în privința inculpatului, este în drept să aplice altă măsură
decît cea stabilită, care nu trebuie, însă, să fie mai aspră decît cea solicitată în demersul
procurorului.
Din materialelor dosarului, se constată că, la faza judecării cauzei în instanța de
fond, măsura preventivă numită în privința inculpatului Florea A., la demersul
procurorului, a fost – arestul.
Prin urmare, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să decidă care măsură
urmează să-i fie aplicată în continuare inculpatului Florea A., în cazul în care a dispus
rejudecarea cauzei, dar din textul deciziei se vede că această cerință nu s-a respectat.
În speță, Colegiul constată că, sunt motive „pertinente și suficiente”, care ar justifica
înlocuirea măsurii preventive din arest, cu arest la domiciliu, și anume, reieșind din faptul
că, inculpatul este învinuit de săvîrșirea unor infracțiuni grave, pentru care legea prevede
o pedeapsă cu închisoare de la 7 pînă la 10 ani, de asemenea, avînd în considerație
complexitatea cauzei penale, gravitatea infracțiunilor comise, precum și personalitatea
inculpatului.
La fel, Colegiul reține că potrivit art. 425 CPP, situația recurentului nu poate fi
agravată în propriul recurs și din aceste considerente, avînd în vedere că cauza penală în
privința lui Florea A., deja s-a judecat pe fond și în apel, fiind verificate toate probele
administrate, prezența riscurilor care ar justifica menținerea stării de arest în privința
inculpatului, au decăzut. Adică, existența riscurilor de eschivare și de împiedicare a bunei
desfășurări a justiției, nu-i pot fi imputate la această etapă inculpatului.
În consecință, Colegiul penal conchide că, prin înlocuirea măsurii preventive –
arest, cu arestul la domiciliu, aplicat inculpatului Florea A., în circumstanțele descrise, se
urmărește un scop legal, fiind necesară și proporțională pericolului social al faptelor ce i
se încriminează, urmărind drept scop desfășurarea normală a cercetării judecătorești,
protejarea persoanelor participanți la proces, acordarea posibilității părților de a acumula
3
nestingherit probe și păstrarea intactă a acestora, garantarea desfășurării unui proces
obiectiv și echitabil, cu adoptarea unei hotărîri întemeiate și legale.
În conformitate cu prevederile art. 312 alin. (5) pct. 1) lit. b) CPP, Colegiul penal,
D E C I D E :
Admite recursul declarat de inculpatul Florea Anatolie Cozma, casează decizia
Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 18 martie 2013, în partea aplicării măsurii
preventive – arestul, în privința inculpatului, modificînd-o cu arest la domiciliu - str.
Independenții 9/4, ap. 22, mun. Chișinău, pe un termen de 90 zile, cu stabilirea restricției
- interzicerea de a ieși din locuință.
Punerea în executare a arestului la domiciliu aplicat inculpatului Florea Anatolie
Cozma și supravegherea executării acesteia, se va efectua de către Comisariatul de poliție
sector Botanica, mun. Chișinău.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 august 2013.
Președinte: (semnătură) Constantin Gurschi
Judecători: (semnătură) Constantin Alerguș
(semnătură) Andrei Harghel
Copia corespunde originalului
Președinte Constantin Gurschi
4