1ra-746/2013 — art. 264 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 264 alin. 3 CP
1ra-746/2013 — art. 264 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul 1ra-746/2013
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
17 iulie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
președinte – Constantin Gurschi,
judecători – Andrei Harghel și Constantin Alerguș,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de procurorul
în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vasile Bolduratu și de avocatul
Alexandru Luca în numele inculpatului Taran Alexandr împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2013 în privința lui
Taran Alexandr Vladimir, născut la 16.05.1989, originar și
domiciliat în mun. Chișinău, str. Pajurii 13/1, ap. 45.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 20.09.2012 pînă la 05.02.2013;
Instanța de apel de la 05.03.2013 pînă la 01.04.2013;
Instanța de recurs de la 11.06.2013 pînă la 17.07.2013.
Asupra recursului ordinar, Colegiul penal
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 05 februarie 2013
Taran Alexandr a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) CP cu aplicarea art.
3641 alin.(8) CPP la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 2 ani.
În baza art. 90 CP executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe termen
de probă 2 ani.
S-a încasat de la Taran Alexandr Vladimir în beneficiul lui Verbnîi Serghei
suma de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
S-a încasat de la Taran Alexandr Vladimir în beneficiul lui Verbnîi Serghei
suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică
S-a respins ca neîntemeiată pretenția lui Verbnîi Serghei către Taran Alexandr
Vladimir privind încasarea sumei rămase de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică.
Pentru pronunțarea sentinței instanța de fond a reținut că, Taran Alexandr
Vladimir la 20.06.2012, în mun. Chișinău conducînd automobilul de model „Opel
Vectra” se deplasa pe str. Grădina Botanică din direcția str. Salcîmilor, mun.
Chișinău. În timpul deplasării, ajungînd la trecerea pentru pietoni amplasată în
apropierea stației de alimentare cu petrol „Petrom”, n-a manifestat prudență sporită la
trafic, prin ce a ignorat cerințele pct. 11 lit. f), pct. 45 (1) și (2) ale Regulamentului
Circulației Rutiere și ca urmare a tamponat pietonul Verbnîi Natalia, a.n. 1982, care
s-a angajat în traversarea carosabilului regulamentar de la stînga spre dreapta relativ
deplasării unității de transport la trecerea nedirijată semnalizată prin indicatoarele
rutiere 5.50.1-5.50.2 și marcajul rutier 1.14.1 al Regulamentului Circulației Rutiere.
În rezultatul accidentului rutier pietonul Verbnîi Natalia, a primit vătămări
corporale grave, în rezultatul cărora la 30.06.2012 a decedat.
1
Sentința a fost contestată cu apeluri de către:
- procuror care a solicitat casarea sentinței instanței de fond, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei hotărîri mai aspre. În argumentarea apelului acuzatorul de
stat a menționat, că inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă fără a ține cont de caracterul
și gradul de pericol social al infracțiunii;
- avocatul Olesea Codru și reprezentantul părții vătămate Nistor Aliona care
au solicitat casarea parțială a sentinței în latura penală, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei hotărîri mai aspre.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2013
au fost admise apelurile procurorului, avocatului Olesea Codru și reprezentantului
părții vătămate Nistor Aliona, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre prin care
inculpatul Taran Alexandr a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) CP cu
aplicarea art. 364/1 alin. (8) CPP la 2 ani închisoare, cu menținerea celorlalte
dispoziții din sentință.
Instanța de apel a constatat corectă încadrarea acțiunilor celui vinovat în baza
art. 264 alin. (3) lit. b) CP, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere
și de exploatare a unităților de transport de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.
Totodată instanța de apel a considerat prea blîndă pedeapsa stabilită de instanța
de fond cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal inculpatului Taran Alexandr.
În atare situație, instanța de apel a remarcat că prima instanță n-a acordat deplină
eficiență prevederilor art. 61, 75 CP aplicînd pedeapsa greșit individualizată în raport
circumstanțele de fapt și de drept.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare:
- avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului Taran Alexandr, făcînd
trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 16) CPP a invocat, că s-a aplicat
pedeapsă penală contrar prevederilor legale, hotărîrea atacată contravine altor hotărîri
de aplicare a aceleiași norme date anterior de CSJ. Solicită menținerea sentinței
instanței de fond;
- procurorul facînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) CPP
a invocat, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor apelului privind
înăsprirea pedepsei și s-a aplicat pedeapsa contrar prevederilor legale, avînd în vedere
că art. 364/1 CPP nu prevede procedură specială ce ar permite stabilirea pedepsei sub
limita admisibilă de lege.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție apreciază recursurile ordinare
ca inadmisibile, reieșind din următoarele.
După cum a fost menționat mai sus, instanța de apel a stabilit corect
calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 264 alin. (3) lit. b) CP, or, încadrarea
juridică și gradul de vinovăție nu se contestă de părți în proces.
Reiterăm – ambele recursuri se axează asupra mărimii și categoriei de
pedeapsă:
Avocatul pledează pentru o pedeapsă cu suspendarea executării, iar procurorul
pentru agravarea pedepsei prin majorarea sancțiunii.
În acest context instanța de apel a reținut următoarele:
2
Pedeapsa stabilită de către instanța de fond cu aplicarea prevederilor art. 90 CP
este prea blîndă.
În atare situație, se apreciază că prima instanță n-a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 61, 75 CP.
În opinia instanței de apel, restabilirea echității sociale presupune restabilirea
drepturilor lezate în urma infracțiunii unei anumite persoane, societății, statului,
precum și reîntoarcerea, reîncadrarea vinovatului în societate după ispășirea pedepsei
echitabile.
Echitatea socială a pedepsei se realizează atunci cînd față de persoana care a
încălcat legea penală se aplică sancțiunea penală corespunzătoare gradului
prejudiciabil al infracțiunii comise, circumstanțelor acesteia și persoanei vinovate.
Corectarea condamnatului, ca scop al pedepsei penale, presupune conștientizarea
de către infractor a celor săvârșite și reîntoarcerea, reîncadrarea lui în activitatea
societății. El trebuie convins că respectarea legii penale este o necesitate și că numai
prin respectarea legii el va putea evita aplicarea și executarea altor pedepse.
Prin aplicarea pedepsei se urmărește prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, în
primul rînd - de către condamnați (prevenția specială), dar și de către alte persoane
(prevenția generală). Această concepție se deduce din scopul legii penale (art.2 CP).
Prin prisma art.art. 75-78 CP la examinarea cauzei s-au stabilit circumstanțe
atenuante - recunoașterea vinovăției, restituirea prejudiciului material cauzat prin
infracțiune, săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, aflarea la întreținere a unui
copil minor. Circumstanțe agravante nu au fost stabilite.
Conform art.3641 alin.(8) CPP inculpatul a recunoscut săvîrșirea faptelor
indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală. De aceea Taran Al. beneficiază de reducerea
cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.
Avînd în vedere prezență mai multor circumstanțe atenuante și lipsa
circumstanțelor agravante, ținînd cont și de consecințele ireparabile survenite,
instanța de fond corect a considerat necesar de a coborî pedeapsa pînă la limita
minimă, stabilind inculpatului pedeapsa cu închisoarea în limita minimă 2 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de
2 ani.
Tot odată, instanța de apel a remarcat, că stabilirea unei pedepse cu aplicarea art.
90 Cod penal, în privința lui Taran Alexandr este prea blîndă. La acesta concluzie
instanța de apel a ajuns reieșind din consecințele survenite în urma acțiunilor ilicite
ale inculpatului Taran Alexandr și anume decesul victimei.
Cu referire la acțiunea civilă înaintată instanța de fond corect a stabilit, că suma
încasată în mărime de 200 000 lei ar putea în careva măsură să contribuie la atenuarea
suferințelor psihice suportate și pe care le va mai suporta în viitor.
Argumentele recursului avocatului precum că pedeapsa stabilită de către
instanța de apel este contrară altor hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior
de CSJ nu sunt convingătoare.
În primul rînd acțiunea de aplicare a pedepsei este de competența exclusivă a
instanței de judecată care face acest lucru în corespundere cu criteriile generale de
individualizare a pedepsei pentru fiecare persoană în parte.
3
În al doilea rînd instanța pe fiecare caz în parte trebuie să asigure scopul
pedepsei ca aceasta să fie interpretată de cel vinovat ca rezultat meritat.
Criteriile generale de individualizare a pedepsei presupun, printre actele,
numirea pedepsei în măsura cuvenită, în corespundere cu gravitatea infracțiunii,
gradul prejudiciabil al faptei, urmările survenite, personalitatea infractorului,
circumstanțele concrete de săvîrșire a ei ș.a.. A individualiza pedeapsa mai înseamnă
adoptarea și aplicarea legii concrete la cazuri particulare.
Prin urmare, nu se poate de crezut că toate infracțiunile cu caracter rutier sunt
omogene. Fiecare din ele au specificul său. De aceea nici sancționarea persoanelor
vinovate în încălcarea regulilor de circulație nu pot fi sancționate prin analogie după
o formulă stereotipă, cum solicită avocatul în recurs.
Argumentele procurorului, că instanța de apel nu corect a aplicat prevederile art.
3641 CPP nu pot fi acceptate.
Potrivit art. 3641 alin. (8) CPP persoana care a recunoscut săvîrșirea faptelor
indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a
limitelor de pedeapsă prevăzută de lege în cazul pedepsei cu închisoare.
Astfel, cu referire la art. 264 alin. (3) lit. b) CP sancțiunea căruia este de la
3 la 7 ani închisoare, prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) CPP prin reducerea
limitelor minime și maxime de pedeapsă cu o treime se stabilește noua limită minimă
și maximă ce constituie de la 2 la 4 ani 8 luni închisoare.
După cum a fost menționat mai sus, Taran Al. a fost sancționat cu 2 ani
închisoare – pedeapsă pe care ultimul este obligat s-o ispășească pentru faptele sale.
Cele expuse combat totalmente recursurile avocatului și procurorului. Prin
urmare, pretinsele argumente ale lor nu se potrivesc cu argumentele pentru recurs din
cele prevăzute în art. 427 CPP, de aceea acestea se apreciază ca inadmisibile, fiind
vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 431, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în procuratura de
nivelul Curții de Apel Chișinău, Vasile Bolduratu și de avocatul Alexandru Luca
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2013 în
privința lui Taran Alexandr Vladimir, ca vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 august 2013, ora 930.
Președinte Constantin Gurschi
Judecători Andrei Harghel
Constantin Alerguș
4