1ra-419/13 — Cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 27 aprilie 2012, Vozian Nina, Chetrean Liliana și Tanasiev Serghei au fost achitați de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii. Tanasiev Serghei a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzută la art. 361 alin. (1) Cod penal și liberat de răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Zamșa Eugenia, Băț Silvia, Stahi Liubovi, Bacal Maria și Grama Ludmila au fost lăsate fără soluționare, iar cerințele părților vătămate Zamșa Eugenia, Băț Silvia, Stahi Liubovi și Bacal Maria cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, au fost respinse ca neîntemeiate. De la Tanasiev Serghei s-a încasat în beneficiul părții vătămate Gheorghe Jenerenco prejudiciul moral în mărime de 30.000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 3000 lei.

În fapt, instanța de fond a constatat că, inculpatul Tanasiev Serghei, în perioada 17 decembrie 2007-18 decembrie 2007, activînd în funcția de manager al 2 Oficiului regional Criuleni al Organizației de microfinanțare „Microinvest” SRL, în scopul creării condițiilor de acordare Angelei Reu a dreptului la primirea unui împrumut de 60.000 lei de la această întreprindere și în scopul asigurării rambursării de către ultima a împrumutului respectiv, la încheierea de către dînsa din numele acestei întreprinderi, în calitate de împrumutător a contractului de împrumut cu destinație specială cu dobîndă, nr. CRTS-144.07 din 17 decembrie 2007, cu Angela Reu, în calitate de împrumutat, care constituie document oficial, a falsificat semnătura fidejusorului Gheorghe Jenerenco din pct. 2.4.3 al acestui contract, pe care 1-a deținut la sediul acestei filiale, situat în orașul Criuleni. Ulterior, continuîndu-și acțiunile infracționale, Serghei Tanasiev, știind cu certitudine, că contractul respectiv, cu nr. CRTS-144.07 din 17 decembrie 2007, încheiat între ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. cu Angela Reu este falsificat, folosindu-1 în scopul favorizării obținerii de către Angela Reu a unui împrumut de 60.000 lei de la această întreprindere, 1-a prezentat administrației ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., în baza căruia ultima, la data de 18 decembrie 2007, a acordat Angelei Reu un împrumut de 57.300 lei. Tanasiev Serghei este învinuit că în anul 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare ÎM OMF „Microinvest” SRL, Chetrean Liliana și Vozian Nina, știind certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a Valentinei Popov, au dobîndit ilicit suma de bani în mărime de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în luna octombrie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OFM „Microinvest” SRL, Chetrean Liliana și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a Ludmilei Grama, au dobîndit ilicit o sumă de bani pe care partea vătămată de fapt nici nu a primit-o, aceștia fiind primiți de către Vozian Nina, în sumă de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în luna decembrie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., Chetrean Liliana și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a Anei Platonenco, au dobîndit ilicit suma de bani de 60.000 lei, cauzînd părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în anul 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” SRL Chetrean Liliana, și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a Angelei Reu, au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. 3 Tot el, este învinuit că, în anul 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” SRL Chetrean Liliana, și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune, anexînd acte anterioare cu datele părții vătămate, de împrumut a unei sume de bani din anul 2005 de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a lui Gheorghe Jenerenco, au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în luna martie 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. Chetrean Liliana, și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii Liubovei Stahi de către ultima de a fi garant la un împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., de către Vozian Nina, au dobîndit ilicit suma de 70.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în anul 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest" S.R.L. Chetrean Liliana și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către ultima de a lua un împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. a lui Vladimir Istrati, au dobîndit ilicit suma de 70.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit, că în anul 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. Chetrean Liliana, și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii Silviei Zolotco de către ultima de a fi garant la un împrumut de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de către Maria Bacal, care a fost convinsă de către Nina Vozian să ia un împrumut, au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în luna iunie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., Chetrean Liliana, și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. a Silviei Băț, au dobîndit ilicit suma de 59.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în vara anului 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., Chetrean Liliana și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii Eugeniei Zamșa de către ultima de a fi garant la un împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de către Nina Vozian, au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în anul 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. Chetrean 4 Liliana, și Vozian Nina, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii lui Nicolai Cușnir de către ultima de a fi garant la un împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de către Valentina Popov, care a fost convinsă să ia împrumut de către Nina Vozian, au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Tot el, este învinuit că, în luna decembrie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de creditare al ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., Chetrean Liliana Gavril și Vozian Nina Ion, știind cu certitudine despre scopul ultimei a dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. a Mariei Bacal, au dobîndit ilicit suma de 58.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Instanța a reținut că responsabil de perfectarea contractului de împrumut pe numele Angela Reu, unde fidejusor este indicat Gheorghe Jenerenco, a fost inculpatul Serghei Tanasiev și, după cum s-a constatat în ședința de judecată, Gheorghe Jenerenco a fost absent la perfectarea contractului de împrumut. Deci, vina inculpatului Serghei Tanasiev în confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, sau eliberează de obligații, este dovedită integral, iar acțiunile lui urmează a fi încadrate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal. Totodată, procurorul n-a prezentat careva probe concludente și pertinente care ar confirma cu certitudine faptul, că la primirea banilor de la părțile vătămate în cauză, inculpata Nina Vozian avea intenția de a nu-și exercita angajamentul asumat, angajament care ea 1-a recunoscut în cadrul urmăririi penale, cît și în ședința de judecată. Mai mult, pînă la intentarea procesului penal, ea benevol a achitat unele sume bănești, pe care părțile vătămate urmau să le achite la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L.. De aici, este evidentă lipsa intenției în acțiunile inculpatei Nina Vozian, ce exclude înțelegerea prealabilă între ea și inculpații Serghei Tanasiev și Liliana Chetrean, iar ca urmare și lipsa vinovăției a acestora în comiterea infracțiunii imputate, prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal. În ședința de judecată inculpata Nina Vozian a declarat, că le-a explicat părților vătămate că are nevoie de bani pentru investire în agricultură și, totodată, le-a propus să ia un credit de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., iar banii să-i transmită ei, ce au și confirmat în ședința de judecată toate părțile vătămate. În ședința de judecată s-a constatat, că în acea perioadă inculpata Nina Vozian se ocupa cu legumicultura, prelucra o suprafață mare de teren, a construit 8 sere, 3 fîntîni, a procurat o pompă de irigare în cîmp, dar anul s-a dovedit a fi secetos, roadă puțină, circumstanțe care au și determinat faptul imposibilității inculpatei să se achite integral cu părțile vătămate. Conform depozițiilor părților vătămate Liubovi Stahi, Ludmila Grama, Silvia Băț, depuse în ședința de judecată, acestea anterior au mai luat bani în împrumut pentru inculpata Nina Vozian și care au fost restituiți integral și fără probleme, iar partea vătămată Eugenia Zamșa a declarat, că anterior a fost a fidejusor la două contracte de împrumut pentru Nina Vozian, care, la fel, au fost în termen integral achitate. 5 Astfel, învinuirea adusă inculpaților este bazată numai pe niște presupuneri, și ei urmează a fi achitați pe art. 190 alin. (5) Cod penal, deoarece fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii, iar între inculpați și părțile vătămate persistă relații civile.

Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care: Tanasiev Serghei să fie condamnat în baza art. 190 alin. (5), 361 alin. (1), 84 Cod penal la 12 ani închisoare, Vozian Nina și Chetrean Liliana să fie condamnate în art. 190 alin. (5) Cod penal la cîte 15 ani închisoare, fiecare, cu admiterea integrală a acțiunilor civile în favoarea părților vătămate. Apelantul a invocat că vinovăția inculpaților este confirmată pe deplin prin probele cercetate - declarațiile părților vătămate Reu Angela, Popov Valentina, Grama Ludmila, Platonenco Ana, Jenerenco Gheorghe, Stahi Liubovi, Istrati Vladimir, Zolotco Silvia, Băț Silvia, Zamșa Eugenia, Cușnir Nicolae și Bacal Maria, că anume inculpații au săvîrșit infracțiunea incriminată, prin înșelăciune și abuz de încredere față de ei, alte probe acumulate în cadrul urmăririi penale examinate în procesul cercetării judecătorești. Instanța de fond nu a dat o apreciere corectă probelor examinate. 3.1. Inculpatul Tanasiev Serghei la fel a declarat apel, cerînd casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care pe art. 361 alin. (1) Cod penal să fie achitat. Apelantul a menționat că în raportul de expertiză grafologică este indicat, că în contractul din 17 decembrie 2007 semnătura nu este a lui Jenerenco Gheorghe dar a altei persoane, însă aceasta nu înseamnă că „altă persoană” este Tanasiev Serghei, iar conform art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința nu poate fi bazată pe presupuneri, toate îndoielile în privința dovedirii învinuirii trebuie să fie interpretate în favoarea inculpatului. 3.2. A declarat apel și avocatul Balan Valentin în interesele părților vătămate Bacal Maria, Băț Silvia și Zamșa Eugenia, în care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care, inculpații să fie condamnați în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și admise integral acțiunile civile înaintate de părțile vătămate. Apelantul a specificat că vinovăția inculpaților este confirmată prin probele administrate și cercetate în instanța de judecată. 3.3. Partea vătămată Stahi Liubovi la fel a declarat apel, în care a cerut casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, conform căreia inculpații să fie condamnați în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și încasat de la ei prejudiciul material în sumă 200.000 lei, moral în mărime de 96.473, 33 lei, și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 7400 lei. Ea a indicat că instanța de fond nu a dat o apreciere corectă probelor conținute în respectiva cauză penală.

Potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2012, apelurile au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. 6 Vozian Nina, Chetrean Liliana și Tanasiev Serghei au fost condamnați în baza art. 196 alin. (4), 90 Cod penal la cîte 2 ani închisoare fiecare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 2 ani, pentru fiecare. Acțiunile civile ale părților vătămate Bacal Maria, Băț Silvia, Zamșa Eugenia, Grama Ludmila și Stahi Liubovi, cu privire la încasarea prejudiciului material au fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenire să hotărască instanța civilă. De la Vozian Nina, Chetrean Liliana și Tanasiev Serghei, în mod solidar, s- a încasat în beneficiul lui Bacal Maria, Băț Silvia, Zamșa Eugenia, Grama Ludmila, Stahi Liubovi și Jenerenco Gheorghe, cîte 1000 lei prejudiciul moral. În rest sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că apelul inculpatului Tanasiev Serghei urmează a fi respins referitor la nevinovăția sa, ori faptul falsificării contractului vizat la rubrica semnătura fidejusorului a fost confirmat cu certitudine prin raportul de expertiză, declarațiile lui Gheorghe Jenerenco și înscrisurile anexate. Însă apelul lui urmează a fi admis în latura civilă, adică instanța de apel va dispune casarea sentinței în partea încasării în contul lui Gheorghe Jenerenco a prejudiciului moral în sumă de 30.000 lei, dar va menține sentința în partea încasării în contul lui Gheorghe Jenerenco a 3000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, ori pretențiile lui în această privință se confirmă prin ordinul de plată nr. 445434 din 10.02.2012. Totodată, instanța a constatat că inculpata Vozian Nina, prin înțelegere prealabilă cu angajații ÎM OMF „Microinvest” S.R.L, filiala Criuleni, managerul Tanasiev Serghei și expertul de creditare Chetrean Liliana, prin înșelăciune și abuz de încredere, încheind contracte de împrumut între ÎM OMF „Microinvest” S.R.L, filiala Criuleni în calitate de împrumutător pe de o parte și cetățenii selectați de către Vozian Nina pe de altă parte, trecînd banii împrumutați în administrarea Ninei Vozian, în lipsa intenției de însușire a mijloacelor bănești, au cauzat daune materiale în proporții deosebit de mari. Astfel, în luna iunie 2007, inculpata Vozian Nina, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Tanasiev Serghei și Chetrean Liliana, prin înșelăciune și abuz de încredere, încheind contractul de împrumut nr. CRCL-95/07 din 11.06.2007 între Silvia Băț și ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de acordare a sumei împrumutului de 60.000 lei Silviei Băț, în care în calitate de fidejusor a semnat contractul Zamșa Eugenia, au transmis suma din împrumut de 60.000 lei Ninei Vozian, cauzînd astfel Silviei Băț și Eugeniei Zamșa un prejudiciu material în proporții mari în sumă de 60.000 lei. Tot ei, în luna octombrie 2007, prin înșelăciune și abuz de încredere, încheind contractul de împrumut nr. CRCL-139/07 din 25.10.2007 între Ludmila Grama și ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de acordare a sumei împrumutului de 60.000 lei Ludmilei Grama, au transmis suma din împrumut de 60.000 lei Ninei Vozian, cauzînd astfel Ludmilei Grama un prejudiciu material în proporții mari. Tot ei, în luna decembrie 2007 prin înșelăciune și abuz de încredere, încheind contractul de împrumut nr. CRTS - 144.07 din 17.12.2007 între Angela Reu și ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de acordare a sumei împrumutului de 60.000 lei Angelei Reu, în care în calitate de fidejusor a semnat contractul Jenerenco Gheorghe, au transmis suma din împrumut de 60.000 lei Ninei Vozian, cauzînd 7 astfel Angelei Reu și lui Jenerenco Gheorghe un prejudiciu material în proporții mari. Tot ei, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna decembrie 2007, încheind contractul de împrumut nr. CRCL-170/07 din 06.12.2007 între Ana Platonenco și ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de acordare a sumei împrumutului de 60.000 lei Anei Platonenco, au transmis suma din împrumut de 60.000 lei Ninei Vozian, cauzînd astfel Anei Platonenco un prejudiciu material în proporții mari. Tot ei, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna decembrie 2007, încheind contractul de împrumut nr. CRTS -142/07 din 17.12.2007 între Maria Bacal și ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de acordare a sumei împrumutului de 60.000 lei Mariei Bacal, în care în calitate de fidejusor a semnat contractul Zolotco Silvia, au transmis suma din împrumut de 58.000 lei Ninei Vozian, cauzînd astfel Mariei Bacal și Silviei Zolotco un prejudiciu material în proporții mari. Tot ei, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna iunie 2008, încheind contractul de împrumut nr. CRCL - 89/08 din 03.06.2008 între Valentina Popov și ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de acordare a sumei împrumutului de 40.000 lei Valentinei Popov, în care în calitate de fidejusor a semnat contractul Cușnir Nicolae, au transmis suma din împrumut de 40.000 lei Ninei Vozian, cauzînd astfel Valentinei Popov și lui Cușnir Nicolae un prejudiciu material în proporții mari. Tot ei, prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna iunie 2008, încheind contractul de împrumut nr. CRTS - 55/08 din 25.03.2008 între Istrati Vladimir și ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de acordare a sumei împrumutului de 70.000 lei, în care în calitate de fidejusor a semnat contractul Stahi Liubovi, au transmis suma din împrumut de 70.000 lei Ninei Vozian, cauzîndu-le astfel lui Istrati Vladimir și Stahi Liubovi un prejudiciu material în proporții mari. Astfel, inculpații, prin acțiunile sale intenționate, au cauzat părților vătămate un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 408.000 lei. Fiind audiați pe parcursul judecării cauzei, inculpații nu au recunoscut vina, însă au depus declarații despre relațiile avute între ei și părțile vătămate, legate de acordarea împrumuturilor. Inculpata Vozian Nina a declarat că din anii 2005-2006 lucrează în agricultură pe terenul care se află în satul Onițcani, raionul Criuleni, din care avea un venit bun. Avînd nevoie de surse financiare pentru dezvoltarea de mai departe a afacerilor în agricultură, a hotărît să apeleze la persoane din sat cu rugămintea de a o ajuta în primirea creditelor, iar ea s-a obligat să achite atît creditul, cît și dobînda aferentă creditului. Însă, din cauza secetei, a pierdut toată recolta și nu a putut întoarce banii. Aceste probleme de rambursare a creditelor au apărut în anul 2009. În prezent datoriile la contractele de împrumut ale părților vătămate Ludmila Grama și Ana Platonenco au fost achitate integral. Este de acord să achite toate împrumuturile primite de părțile vătămate, inclusiv dobînda și penalitățile acumulate. Probele expuse confirmă că în acțiunile inculpaților se conține componența de infracțiune prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, fiindcă ei, neavînd intenția de însușire a mijloacelor bănești primite în calitate de împrumut de către părțile vătămate și transmise inculpatei Vozian Nina pentru investire în afaceri, au cauzat părților vătămate daune în proporții deosebit de mari. 8 La acest capitol este justificată concluzia instanței de fond referitor la lipsa probelor ce ar demonstra intenția inculpaților de a însuși mijloacele bănești acordate prin contracte părților vătămate, dar transmise ulterior în posesia Ninei Vozian. Declarațiile părților vătămate și a martorilor referitor la faptul, că inculpații Serghei Tanasiev și Liliana Chetrean erau implicați în acordarea ilegală a împrumuturilor pe numele părților vătămate pentru transmiterea ulterioară a mijloacelor bănești primite Ninei Vozian, confirmă cu certitudine comiterea infracțiunii de către toți trei inculpați, acțiunile cărora intenționat au fost îndreptate spre cauzarea prejudiciului în proporții deosebit de mari părților vătămate. Adică, inculpații Serghei Tanasiev și Liliana Chetrean, încălcînd în mod conștient procedura la întocmirea contractelor de împrumut pe numele părților vătămate pentru transmiterea ulterioară a banilor inculpatei Nina Vozian, își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările prejudiciabile și admiteau în mod conștient survenirea acestor urmări, nemaivorbind de inculpata Vozian Nina, care direct administra mijloacele bănești primite de la părțile vătămate. La fel s-a constatat că Vozian Nina a administrat mijloacele bănești în afacerile sale legate de lucrările agricole, iar imposibilitatea rambursării la timp a împrumuturilor a fost legată de insuccesele obiective, legate de anii secetoși și lipsa recoltei la producția agricolă preconizată. Este necesar a exclude din învinuirea inculpaților valoarea prejudiciului imputat în învinuire în sumă de 329.000 lei (737.000–40.800 = 329.000), deoarece sumele acordate au fost indicate în rechizitoriu cu titlul de prejudiciu cauzat nu numai împrumutătorilor Silvia Băț, Angela Reu, Maria Bacal,Valentina Popov și Istrati Vladimir, dar au fost dublate aceleași sume ca prejudiciu cauzat și fidejusorilor Eugenia Zamșa, Silvia Zolotco, Cușnir Nicolae, Jenerenco Gheorghe și Stahi Liubovi. Inculpații, implicînd la acordarea împrumuturilor un număr mai mare de 10 persoane, cu transmiterea ulterioară Ninei Vozian a mijloacelor bănești în proporții mai mare de 100.000 lei își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările prejudiciabile și admiteau în mod conștient survenirea acestor urmări.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurentul a invocat că instanța de apel a ignorat jurisprudența, potrivit căreia pentru a încadra acțiunile inculpaților în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, urma să constate că nu a avut loc însușirea banilor, ci a fructului beneficiului, folosul utilizării banilor încredințați ei. Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpînire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat. Instanța nu a luat în considerare că Vozian Nina niciodată nu a fost înregistrată ca subiect al antreprenoriatului și nu a arendat careva terenuri agricole, fapt confirmat prin certificatul eliberat de primăria Onițcani, r-nul Criuleni (f.d. 144 vol. II). 9 În instanța de apel, acuzarea a prezentat informația privind veniturile obținute de către Vozian Nina prin care s-a constatat că în perioada anilor 2007 - 2010 ultima nu a înregistrat careva venituri. Prin urmare, alături de alte circumstanțe, în cauza dată intenția de sustragere a fost demonstrată prin situația financiară extrem de neprielnică a inculpatei Vozian Nina, care și-a asumat angajamentul de a restitui sumele de bani, lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al angajamentului asumat, lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentului. În drept recursul este fondat pe temeiul din art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, că faptei săvîrșite i s- a dat o încadrare juridică greșită. 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpata Vozian Nina în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurenta a specificat că fapta ei nu întrunește elementele infracțiunii, între ea și părțile vătămate există relații civile cu caracter patrimonial, privind împrumutul unor sume: părțile vătămate de la bancă, iar ea de la părțile vătămate. 5.2. Recurs ordinar au declarat și inculpata Chetrean Liliana, cu avocatul său Gîlcă Ilie, în care la fel cer casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurenții au specificat că hotărîrea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că în acțiunile inculpatei nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Astfel, fiindu-i incriminate toate cele 7 episoade, instanța de apel nu a luat în considerare faptul, că Chetrean Liliana a participat, prin pregătirea setului de documente, la acordarea împrumuturilor din partea SRL „Microinvest” în calitate de expert de creditare, doar în patru cazuri, și anume: 1. Contractul de împrumut nr.CRCL-139/07 încheiat cu Grama Ludmila la data de 25 octombrie 2007; 2. Contractul de împrumut nr.CRCL-170/07 încheiat cu Platonenco Ana la data de 06 decembrie 2007; 3. Contractul de împrumut nr.CRCL-89/08 încheiat cu Popov Valentina la data de 03 iunie 2008; 4. Contractul de împrumut nr.CRCL-95/07 încheiat cu Băț Silvia la data de 11 iunie 2007. Altfel spus, inculpata Chetrean Liliana în cazul acordării împrumuturilor părților vătămate Reu Angela, Bacal Maria și Istrati Vladimir nu a participat în nici un fel la încheierea contractelor de împrumut, nu a decis în nici un fel acordarea acestor împrumuturi, deaceea incriminarea acestor 3 episoade inculpatei Chetrean Liliana pur și simplu nu are nici o logică și nici un suport juridic sau probant. O altă eroare gravă de fapt comisă de către instanța de apel în privința inculpatei Chetrean Liliana este neluarea în considerare a probelor referitor la faptul, că decizia cu privire la acordarea împrumutului părții vătămate Popov Valentina a fost luată nu de către inculpata Chetrean Liliana, dar de către comitetul 10 de creditare a ÎM OMF „Microinvest” SRL, fapt confirmat prin către procesul- verbal nr.31-CR al ședinței comitetului de creditare. O altă eroare gravă de fapt comisă de către instanța de apel în privința inculpatei Chetrean Liliana este neluarea în considerare a faptului, că absolut toate contractele de împrumut din numele SRL „Microinvest” au fost semnate de către managerul filialei Serghei Tanasiev și nu de inculpata Chetrean Liliana, adică aceasta nu a luat nici o decizie unipersonal referitor la acordarea împrumuturilor părților vătămate. Decizia contestată nu cuprinde motivele de drept și de fapt pe care se întemeiază soluția de condamnare. Obiectul material al acestei infracțiunii îl poate constitui orice valoare materială care în momentul săvîrșirii infracțiunii încă nu a trecut în posesia proprietarului, dar trebuia să treacă, dacă vinovatul nu ar fi săvîrșit infracțiunea în cauză. Astfel, în momentul acordării împrumutului de către SRL „Microinvest” toate cele 4 părți vătămate cărora Chetrean Liliana le-a pregătit setul de acte (Grama, Platonenco, Popov și Băț) au primit personal de la societate banii împrumutați, fapt ce a fost confirmat de însăși părțile vătămate, adică banii care chipurile constituie prejudiciul în speță, au trecut nemijlocit în posesia părților vătămate și ulterior doar acestea avînd încredere în Vozian Nina, i-au transmis acesteia sumele de bani primite. 5.3. A declarat recurs ordinar și avocatul Balan Valentin, în numele părților vătămate Zamșa Eugenia, Băț Silvia și Bacal Maria, în care solicită casarea deciziei instanței de apel în partea aplicării față de inculpați a prevederilor art. 90 Cod penal și admiterii parțiale a acțiunii civile. El a menționat că, aplicarea față de inculpați a prevederilor art. 90 Cod penal este nefondată, iar motivele instanței de apel referitor la motivele aplicării acestui articol sunt neîntemeiate și nu sunt bazate pe materialele cauzei penale. La determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii, instanța de apel nu a luat considerație gravitatea suferințelor psihice și fizice provocate, precum și datele obiective care certifică acest fapt. 5.4. În numele părții vătămate Jenerenco Gheorghe a declarat recurs ordinar avocatul Sarsaman Grigore, în care cere casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond, în partea admiterii acțiunii civile înaintată de Jenerenco Gheorghe. El a menționat că, instanța de apel incorect a dat apreciere situației de fapt, diminuînd cuantumul reparării pagubei morale de la 33.000 la 1000 lei. În partea descriptivă a deciziei sale colegiul a reținut că va menține sentința în partea încasării în contul lui Jenerenco Gheorghe a 3000 cu titlul de cheltuieli de judecată referindu-se la faptul că pretențiile se confirmă prin ordinul de plată nr.445434 din 10.02.2012, însă din dispozitivul deciziei se constată cu totul altceva și anume că colegiul a decis încasarea în folosul lui Jenerenco Gheorghe doar a sumei de 1000 lei cu titlu de pagubă morală. 11 5.5. Partea vătămată Stahi Liubovi la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurenta a indicat că criteriul de delimitare a infracțiunii prevăzută de art. 196 Cod penal în raport cu infracțiunea de escrocherie este acțiunea principală din cadrul laturii obiective a infracțiunii prevăzută la art. 196 Cod penal, care nu poate presupune luarea din posesia victimei a bunului, în caz contrat sunt prezente elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 Cod penal. Prin urmare, acțiunile inculpatei Vozian Nina care a intrat în posesia banilor urmează a fi calificate ca escrocherie.

Judecînd recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect se atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rînd, conform art. 101 alin. (1), (2), (4), 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărîrii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Normele de drept enunțate au fost ignorate de instanța de fond. Or, potrivit părții descriptive a sentinței contestate, instanța de fond doar a reprodus declarațiile inculpaților, care nu au recunoscut vina, a părților vătămate, a martorilor, nu s-a referit la nici o probă scrisă din categoria celor administrate în cazul faptelor incriminate inculpaților dar pentru care ei au fost achitați, nu a apreciat fiecare probă separat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, sub toate aspectele și în mod obiectiv. Astfel, nu a asigurat accesul părților în egală măsură la cercetarea tuturor probelor conținute în dosar, nu a indicat motivele pentru care instanța a respins probele aduse în sprijinul acuzării (pct. 2 din prezenta decizie). 12 Prin urmare, instanța de fond nu a judecat cauza în conformitate cu rigorile legale. În al doilea rînd, potrivit art. 394 alin. (1) pct. 2), 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419, Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sînt dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă probele corect au fost apreciate în ansamblu, prin prisma cumulului de dovezi anexate la dosar. Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Instanța de apel, sfidînd aceste prescripții legale, conform părții descriptive a deciziei sale, nu numai că nu a corectat erorile de drept comise de prima instanță, dar le-a și repetat cu exactitate, adică nu a apreciat fiecare probă, inclusiv cele scrise, separat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, sub toate aspectele și în mod obiectiv, nu a asigurat accesul părților în egală măsură la cercetarea tuturor probelor conținute în dosar, nu a indicat motivele pentru care instanța a respins probele aduse în sprijinul acuzării, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol, în special asupra celor indicate de procuror (pct. 4 din prezenta decizie). Totodată, instanța de apel nu a analizat și apreciat declarațiile părților vătămate cu privire la faptul că actele privind acordarea împrumutului erau pregătite, întocmite și prezentate inculpaților Tanasiev Serghei și Chetrean Liliana de inculpata Vozian Nina, iar ultimii încurajau părțile vătămate prin a le spune că Vozian Nina este o persoană de încredere și un client conștiincios al întreprinderii respective de creditare care achită împrumuturile la timp. Aceste circumstanțe generează o bănuială rezonabilă că inculpații aveau o înțelegere prealabilă și acționau în coroborare privind efectuarea acțiunilor în consecința cărora banii ridicați de părțile vătămate să ajungă la inculpata Vozian Nina. Mai mult, instanța de apel nu a judecat cauza în raport cu jurisprudența națională, potrivit căreia, primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament este calificată ca escrocherie în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpînire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat. Alături de alte circumstanțe, 13 această intenția este demonstrată prin: situația financiară extrem de neprielnică a persoanei, care și-a asumat angajamentul, la momentul încheierii tranzacției; lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentului; etc. Pe lîngă aceasta, în partea descriptivă a deciziei atacate există divergențe care se exclud reciproc. Or, instanța a indicat că inculpații au comis infracțiunea prevăzută la art. 196 alin. (4) Cod penal, dar: „acțiunile cărora intenționat au fost îndreptate spre cauzarea prejudiciului în proporții deosebit de mari părților vătămate…, își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările prejudiciabile și admiteau în mod conștient survenirea acestor urmări”, acestea fiind elemente caracteristice infracțiunii prevăzută la art. 190 Cod penal, iar concluzia că: „Vozian Nina a administrat mijloacele bănești în afacerile sale legate de lucrările agricole, iar imposibilitatea rambursării la timp a împrumuturilor a fost legată de insuccesele obiective, legate de anii secetoși și lipsa recoltei la producția agricolă preconizată”, înclină dubios către niște rapoarte civile (pct. 4 din prezenta decizie). Este evidentă și necoroborarea soluției instanței de apel cu jurisprudența CtEDO, conform căreia, condamnarea inculpatului în baza altei acuzații și altor circumstanțe decît cele conținute în învinuirea inițială, dar fără a aduce la cunoștința părților și fără a oferi inculpatului dreptul de a se pregăti și a se expune asupra acestei acuzații noi, reprezintă o încălcare a dreptului persoanei inculpate la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1, 3 CEDO (hotărîrea din 12.04.2011,Adrian Constantin vs. România, hotărîrea din 09.10.2009, Abramean vs Federația Rusă, etc…). Circumstanțele expuse denotă în mod lucid că, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei penale în raport cu dispozițiile de drept formal și material, iar instanța de apel nu a judecat apelurile de pe rol, atît ale părților apărării cît și ale părților acuzării, și rejudecat cauza în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate și a adoptat o hotărîre, care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Dat fiind că încălcările, comise de ambele instanțe, a normelor procedurale specificate constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii tuturor recursurilor declarate, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 14 D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpata Vozian Nina, de inculpata Chetrean Liliana și de avocatul Gîlcă Ilie, avocatul Balan Valentin în numele părților vătămate Zamșa Eugenia, Băț Silvia și Bacal Maria, de avocatul Sarsaman Grigore în numele părții vătămate Jenerenco Gheorghe, de partea vătămată Stahi Liubovi, casează total decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2012, în cauza penală în privința inculpaților Vozian Nina Ion, Chetrean Liliana Gavril și Tanasiev Serghei Tudor, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunța în ședința publică din 25 iunie 2013, ora 09.50. Președinte Petru Ursache Judecători Iurie Diaconu Vladimir Timofti Ghenadie Nicolaev Elena Covalenco 15 Dosarul nr. 1ra-419/13 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E D I S P O Z I T I V 11 iunie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Petru Ursache, Judecători Iurie Diaconu, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev, Elena Covalenco, cu participarea: procurorului Sergiu Crijanovschi, inculpaților Vozian Nina, Chetrean Liliana,Tanasiev Serghei, avocaților Gorencu Cornelia, Crețu Rodica, Gîlcă I, Cernolev I., Balan Valentin, Sarsaman Grigore, a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpata Vozian Nina, de inculpata Chetrean Liliana și de avocatul Gîlcă Ilie, de avocatul Balan Valentin în numele părților vătămate Zamșa Eugenia, Băț Silvia și Bacal Maria, de avocatul Sarsaman Grigore în numele părții vătămate Jenerenco Gheorghe, de partea vătămată Stahi Liubovi, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2012, în cauza penală în privința inculpaților Vozian Nina Ion, născută la 16 aprilie 1963, originară și locuitoare a s. Onițcani, r-nul Criuleni, cetățeancă a Republicii Moldova, fără antecedente penale; Chetrean Liliana Gavril, născută la 06 iulie 1972 în mun. Chișinău, domiciliată în or. Criuleni, bd. Biruința, nr. 20 ap. 34, cetățeancă a Republicii Moldova, fără antecedente penale; Tanasiev Serghei Tudor, născut la 26 decembrie 1963 în or. Ștefan Vodă, domiciliat în mun. Chișinău, str. Buiucani 5, ap. 58, cetățean al Republicii Moldova, fără antecedente penale. Termenul de examinare a cauzei în instanța de fond: 15 iulie 2011 - 27 aprilie 2012, în instanța de apel: 28 iunie - 21 decembrie 2012, în instanța de recurs: 06 martie - 11 iunie 2013. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 16 D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpata Vozian Nina, de inculpata Chetrean Liliana și de avocatul Gîlcă Ilie, avocatul Balan Valentin în numele părților vătămate Zamșa Eugenia, Băț Silvia și Bacal Maria, de avocatul Sarsaman Grigore în numele părții vătămate Jenerenco Gheorghe, de partea vătămată Stahi Liubovi, casează total decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2012, în cauza penală în privința inculpaților Vozian Nina Ion, Chetrean Liliana Gavril și Tanasiev Serghei Tudor, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată va fi pronunța la 25 iunie 2013, ora 09.50. Președinte Petru Ursache Judecători Iurie Diaconu Vladimir Timofti Ghenadie Nicolaev Elena Covalenco 17