1ra-933/2014 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 1 CP

1ra-933/2014 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-933/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

24 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Constantin Alerguș, Ion Guzun, Iurie Bejenaru, Valentina Clevadî,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către partea

vătămată Stahi Liubovi, avocatul Sarsaman Grigore în numele părții vătămate

Jenerenco Gheorghe, avocatul Gîlcă Ilie în numele inculpatei Chetrean Liliana,

avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatei Vozian Nina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2014, în cauza penală în

privința lui

Tanasiev Serghei Tudor, născut la 26 decembrie 1963,

originar din or. Ștefan Vodă, domiciliat mun. Chișinău, str.

Buiucani, 5 ap. 58;

Vozian Nina Ion, născută la 16 aprilie 1963, originară din

r-l Strășeni, domiciliată r-l Criuleni, s. Onițcani

și

Chetrean Liliana Gavril, născută la 06 iulie 1972,

originară din mun. Chișinău, domiciliată or. Criuleni, str.

Biruinței 20, ap. 34.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

08.07.2013 pînă la 27.01.2014

16.04.2014 pînă la 24.07.2014

C O N S T A T Ă :

N.I. și Chetrean L.G. au fost achitați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal, din motivul că fapta inculpaților nu întrunește elementele de

infracțiune.

Prin aceeași sentință Tanasiev S.T. a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal și conform art. 60 Cod penal a

fost liberat de răspundere penală pe motivul expirării termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Zamșa Eugenia Chiril, Băț Silvia

Gheorghe, Stahi Liubovi Constantin, Bacal Maria Ion și Grama Ludmila Nicolae au

fost lăsate fără soluționare, cu adresarea în instanța de judecată în ordinea

procedurii civile, iar cerințele acestor părți vătămate cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

1

De la Tanasiev S.T. s-a încasat în beneficiul părții vătămate Jenerenco

Gheorghe prejudiciul moral în mărime de 30.000 lei și cheltuielile de judecată în

sumă de 3000 lei.

perioada 17-18 decembrie 2007, activînd în funcția de manager al Oficiului regional

Criuleni al Organizației de microfinanțare „Microinvest” SRL, în scopul creării

condițiilor de acordare lui Reu Angela Nicolae a dreptului la primirea unui

împrumut de 60.000 lei de la această întreprindere și în scopul asigurării

rambursării de către ultima a împrumutului respectiv, la încheierea de către dînsa

din numele acestei întreprinderi în calitate de împrumutător a contractului de

împrumut cu destinație specială cu dobîndă, nr. CRTS-144.07 din 17 decembrie

2007, cu Reu A.N., în calitate de împrumutat, care constituie document oficial, a

falsificat semnătura fidejusorului Jenerenco G. din pct. 2.4.3 al acestui contract, pe

care 1-a deținut la sediul acestei filiale, situat în orașul Criuleni.

Ulterior, continuîndu-și acțiunile infracționale, Tanasiev S.T., știind cu

certitudine, că contractul respectiv este falsificat, folosindu-1 în scopul favorizării

obținerii de către Reu A.N. a unui împrumut de 60.000 lei de la această

întreprindere, 1-a prezentat administrației ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., în baza

căruia ultima, la 18 decembrie 2007, a acordat lui Reu A.N. un împrumut de 57.300

lei.

Astfel, acțiunile lui Tanasiev S.T. au fost încadrate în baza art.361 alin. (1) Cod

penal, confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi,

sau eliberează de obligații.

2.1. Totodată, Tanasiev S.T. a mai fost învinuit de organul de urmărire penală

de faptul că, în 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu expertul de

creditare ÎM OMF „Microinvest” SRL, Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu

certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit bunurile altor persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către aceasta pe Popov

Valentina Constantin de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL

au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu

material în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit că, în octombrie 2007, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul

ultimei de a dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, în urma convingerii de către ultima pe Grama L.N. de a lua împrumut de

bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL, au dobîndit ilicit o sumă în mărime de

60.000 lei, pe care partea vătămată de fapt nici nu a primit-o, banii fiind primiți de

către Vozian N.I., cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții

mari.

Tot el, a fost învinuit că, în decembrie 2007, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul

ultimei de a dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de

2

încredere, în urma convingerii de către ultima pe Platonenco Ana Marin de a lua

împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL, au dobîndit ilicit suma de

60.000 lei, cauzînd părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit că, în 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma

convingerii de către ultima pe Reu A.N., de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF

„Microinvest” SRL, au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții

vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit că, în 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune, anexînd acte anterioare cu

datele părții vătămate Jenerenco G., de împrumut a unei sume de bani din anul

2005 de la ÎM OMF „Microinvest” SRL, au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei,

cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit că, în martie 2008, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul

ultimei de a dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, în urma convingerii lui Stahi L.C., de către ultima de a fi garant la un

împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., de către Vozian N.I., au

dobîndit ilicit suma de 70.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu

material în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit că, în 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma

convingerii pe Istrati Vladimir Mihail de către ultima de a lua un împrumut de bani

de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., au dobîndit ilicit suma de 70.000 lei, cauzînd

astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit, că în 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma

convingerii lui Zolotco Silvia Constantin de către ultima de a fi garant la un

împrumut de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de către Bacal M.I., care a fost

convinsă de către Vozian N.I. să ia un împrumut, au dobîndit ilicit suma de 60.000

lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit că, în iunie 2007, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul

ultimei de a dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, în urma convingerii de către ultima a lui Băț S.G. de a lua împrumut de

bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., au dobîndit ilicit suma de 59.000 lei,

cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

3

Tot el, a fost învinuit că, în vara 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă

cu Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma

convingerii lui Zamșa E.C., de către ultima de a fi garant la un împrumut de bani

de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de către Vozian N.I., au dobîndit ilicit suma de

60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit că, în 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma

convingerii lui Cușnir Nicolai Constantin de către ultima de a fi garant la un

împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. de către Popov V.C., care a

fost convinsă să ia împrumut de către Vozian N.I., au dobîndit ilicit suma de 60.000

lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, a fost învinuit că, în decembrie 2007, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul

ultimei de a dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, în urma convingerii de către ultima a lui Bacal M.I. de a lua împrumut de

bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L., au dobîndit ilicit suma de 58.000 lei,

cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Astfel, Tanasiev S.T., Vozian N.I. și Chetrean L.G. de către organul de

urmărire penală au fost învinuiți de cauzarea părților vătămate a unui prejudiciu

material în suma totală de 737.000 lei, acțiunile acestora fiind încadrate în baza art.

190 alin. (5) Cod penal, adică, escrocherie, dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșite în proporții deosebit de mari, și pe această

parte de învinuire au fost achitați.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Tanasiev S.T. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5)

Cod penal, la 10 ani închisoare și în baza art. 361 alin. (1) Cod penal la 2 ani

închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de

infracțiuni a-i stabili acestuia pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, în

penitenciar de tip închis.

- Vozian N.I. și Chetrean L.G. să fie recunoscute vinovate și condamnate în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal, fiecare, la 15 ani închisoare, în penitenciar de tip

semiînchis.

- Acțiunea civilă să fie admisă integral.

În motivarea apelului, procurorul a invocat aprecierea eronată de către

instanța de fond a probelor administrate pe caz, deoarece acestea indică direct la

săvîrșirea de către inculpați a infracțiunilor imputate.

3.1. Inculpatul Tanasiev S.T. la fel a declarat apel, solicitînd casarea parțială a

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, în partea

4

ce ține de învinuirea bazată pe art. 361 alin. (1) Cod penal, invocînd că, în raportul

de expertiză grafologică este indicat, că semnătura de pe contractul din 17

decembrie 2007 nu este a lui Jenerenco G., dar a altei persoane, însă aceasta nu

înseamnă că „altă persoană” este Tanasiev S.T.

3.2. A declarat apel și avocatul Balan V., în numele părților vătămate Zamșa

E.C., Băț S.G., Stahi L.C. și Bacal M.I., în care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care, inculpații să fie

condamnați în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și admise integral acțiunile civile

înaintate, invocînd că probele administrate la caz confirmă vinovăția inculpaților de

cele incriminate.

3.3. Partea vătămată Stahi L.C. la fel a declarat apel, în care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, conform căreia inculpații să fie

condamnați în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și încasat de la ei prejudiciul

material în sumă 200.000 lei, prejudiciul moral în mărime de 96.473, 33 lei, și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 7400 lei, invocînd aprecierea eronată a

probelor conținute în respectiva cauză penală.

2012 au fost admise parțial apelurile, casată sentința, inclusiv din oficiu, în partea

achitării inculpaților pe art. 190 alin. (5) Cod penal, în partea admiterii acțiunii

civile a lui Jenerenco G., în partea nesoluționării acțiunilor civile ale părților

vătămate Zamșa E.C., Băț S.G., Stahi L.C., Grama L.N. și Bacal M.I. și în această

parte pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Tanasiev S.T., Vozian N.I. și Chetrean L.G. au fost recunoscuți vinovați și

condamnați în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, fiecare la 2 ani închisoare. În baza

art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de 2 ani, fiecare, obligîndu-i să nu-și schimbe locul de trai fără acordul

organului competent care pune în executare sentința.

Acțiunile civile ale părților vătămate Zamșa E.C., Băț S.G., Stahi L.C., Grama

L.N. și Bacal M.I., referitor la încasarea prejudiciului material au fost admise în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța

civilă.

Acțiunile civile în partea încasării prejudiciului moral au fost admise parțial,

cu încasarea în mod solidar de la Tanasiev S.T., Vozian N.I. și Chetrean L.G. a

prejudiciului moral în sumă de cîte 1000 lei, în beneficiul fiecăruia din părțile

vătămate Zamșa E.C., Băț S.G., Stahi L.C., Grama L.N., Jenerenco G. și Bacal M.I.

În rest sentința a fost menținută.

procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că, instanța de apel a ignorat:

- jurisprudența, potrivit căreia pentru a încadra acțiunile inculpaților în baza

art. 196 alin. (4) Cod penal, urma să constate că nu a avut loc însușirea banilor, ci a

fructului beneficiului, folosul utilizării banilor încredințați ei;

5

- Vozian N.I. niciodată nu a fost înregistrată ca subiect al antreprenorialului și

nu a arendat careva terenuri agricole, fapt confirmat prin certificatul eliberat de

primăria Onițcani, r-l Criuleni, iar conform informației privind veniturile obținute

de ea, s-a constatat că în perioada anilor 2007 -2010 ultima nu a înregistrat careva

venituri. Astfel, intenția de sustragere a fost demonstrată prin situația financiară

extrem de neprielnică a Vozian N.I., care și-a asumat angajamentul de a restitui

sumele de bani, lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al

angajamentului asumat, lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare

onorării angajamentului.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpata Vozian N.I. în care solicită casarea

deciziei și menținerea sentinței, invocînd că, fapta ei nu întrunește elementele

infracțiunii, între ea și părțile vătămate existau relații civile cu caracter patrimonial,

privind împrumutul unor sume: părțile vătămate de la bancă, iar ea de la părțile

vătămate.

5.2. Recurs ordinar au declarat și inculpata Chetrean L.G., cu avocatul său

Gîlcă I., în care au solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței, invocînd că:

instanța de apel a ignorat faptul că: ea a participat ca expert doar pe 4 din 7

epizoare incriminate, probele au fost apreciate eronat, decizia nu cuprinde motivele

de drept și de fapt pe care se întemeiază soluția de condamnare, în momentul

acordării împrumutului de către SRL „Microinvest” toate cele 4 părți vătămate

(Grama, Platonenco, Popov și Băț) au primit personal de la societate banii

împrumutați, care au trecut nemijlocit în posesia părților vătămate și ulterior doar

aceștia i-au transmis lui Vozian N.I. sumele de bani primite.

5.3. A declarat recurs ordinar și avocatul Balan V., în numele părților vătămate

Zamșa E.C., Băț S.G. și Bacal M.I., în care au solicitat casarea parțială a deciziei,

rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie exclusă aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal și admisă integral acțiunea civilă în partea

prejudiciului moral, invocînd aplicarea nefondată a art. 90 Cod penal și la

determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat, instanța de

apel nu a luat în considerație gravitatea suferințelor psihice și fizice provocate.

5.4. În numele părții vătămate Jenerenco G. a declarat recurs ordinar și

avocatul Sarsaman G., în care se solicită casarea deciziei, menținerea sentinței, în

partea admiterii acțiunii civile înaintată de Jenerenco G., invocînd că, instanța de

apel incorect a diminuat cuantumul prejudiciului moral de la 33.000 la 1000 lei.

În partea descriptivă a deciziei s-a reținut că se va menține sentința în partea

încasării în contul lui Jenerenco G. a 3000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată

referindu-se la faptul că pretențiile se confirmă prin ordinul de plată nr.445434 din

10 februarie 2012, însă în dispozitivul deciziei s-a decis încasarea în folosul lui

Jenerenco G. doar a sumei de 1000 lei cu titlu de pagubă morală.

5.5. Partea vătămată Stahi L.C. la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită

casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet

6

de judecată, invocînd că, acțiunile inculpatei Vozian N.I. care a intrat în posesia

banilor urmează a fi calificate ca escrocherie.

recursurile ordinar, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei

penale de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, s-a menționat că potrivit părții descriptive a

sentinței, instanța de fond doar a reprodus declarațiile inculpaților, care nu au

recunoscut vina, a părților vătămate, a martorilor, nu s-a referit la nici o probă

scrisă din categoria celor administrate în cazul faptelor incriminate inculpaților dar

pentru care ei au fost achitați, nu a apreciat fiecare probă separat din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, sub toate aspectele și în mod

obiectiv. Astfel, nu a asigurat accesul părților în egală măsură la cercetarea tuturor

probelor conținute în dosar, nu a indicat motivele pentru care instanța a respins

probele aduse în sprijinul acuzării. Instanța de apel, conform părții descriptive a

deciziei sale, nu numai că nu a corectat erorile de drept comise de prima instanță,

dar le-a și repetat cu exactitate.

Totodată, instanța de apel nu a analizat și apreciat declarațiile părților

vătămate cu privire la faptul că actele privind acordarea împrumutului erau

pregătite, întocmite și prezentate inculpaților Tanasiev S.T. și Chetrean L.C. de

inculpata Vozian N.I., iar Tanasiev S.T. și Chetrean L.C. încurajau părțile vătămate

prin a le spune că Vozian N.I. este o persoană de încredere și un client conștiincios

al întreprinderii respective de creditare, care achită împrumuturile la timp. Aceste

circumstanțe generează o bănuială rezonabilă că inculpații aveau o înțelegere

prealabilă și acționau în coroborare privind efectuarea acțiunilor în consecința

cărora banii ridicați de părțile vătămate să ajungă la inculpata Vozian N.I.

Mai mult, instanța de apel nu a judecat cauza în raport cu jurisprudența

națională, potrivit căreia, primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui

angajament este calificată ca escrocherie în cazul în care făptuitorul, încă la

momentul intrării în stăpînire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor

și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat. Alături de alte circumstanțe,

această intenție este demonstrată prin: situația financiară extrem de neprielnică a

persoanei, care și-a asumat angajamentul, la momentul încheierii tranzacției; lipsa

de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al angajamentului asumat;

lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentului; etc.

Pe lîngă aceasta, instanța de recurs a menționat că în partea descriptivă a

deciziei atacate există divergențe care se exclud reciproc. Or, instanța a indicat că

inculpații au comis infracțiunea prevăzută la art. 196 alin. (4) Cod penal, dar:

„acțiunile cărora intenționat au fost îndreptate spre cauzarea prejudiciului în proporții

deosebit de mari părților vătămate…, își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, au prevăzut urmările prejudiciabile și admiteau în mod conștient survenirea

acestor urmări”, acestea fiind elemente caracteristice infracțiunii prevăzută la art. 190

7

Cod penal, iar concluzia că: „Vozian Nina a administrat mijloacele bănești în afacerile

sale legate de lucrările agricole, iar imposibilitatea rambursării la timp a împrumuturilor a

fost legată de insuccesele obiective, legate de anii secetoși și lipsa recoltei la producția

agricolă preconizată”, înclină dubios către niște rapoarte civile.

Este evidentă și necoroborarea soluției instanței de apel cu jurisprudența

CtEDO, conform căreia, condamnarea inculpatului în baza altei acuzații și altor

circumstanțe decît cele conținute în învinuirea inițială, dar fără a aduce la

cunoștința părților și fără a oferi inculpatului dreptul de a se pregăti și a se expune

asupra acestei acuzații noi, reprezintă o încălcare a dreptului persoanei inculpate la

un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1, 3 CEDO (hotărîrea din 12.04.2011,Adrian

Constantin vs. România, hotărîrea din 09.10.2009, Abramean vs Federația Rusă, etc…).

2014 au fost admise parțial apelurile declarate, casată sentința în partea achitării

inculpaților în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, cît și în partea civilă și pronunță o

nouă hotîrăre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Tanasiev S.T., Vozian N.I. și Chetrean L.G. au fost recunoscuți vinovați și

condamnați în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, fiecare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea bunurilor materiale pe

un termen de cîte 3 ani, fiecăruia, cu executarea pedepsei de către Tanasiev S.T. în

penitenciar de tip închis, iar de către Vozian N.I. și Chetrean L.G. în penitenciar

pentru femei de tip închis.

- Acțiunile civile ale părților vătămate Zamșa E.C., Băț S.G., Stahi L.C., Bacal

M.I., Grama L.N. și Generenco G., în privința încasării daunei materiale au fost

admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună

instanța civilă.

- De la fiecare din inculpații Tanasiev S.T., Vozian N.I. și Chetrean L.G. s-a

încasat în beneficiul părților vătămate Zamșa E.C., Băț S.G., Stahi L.C., Bacal M.I.,

Grama L.N. și Jenerenco G. prejudiciul moral în mărime a cîte 1000 lei. În rest

sentința a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că, Tanasiev S.T. în 2008, împreună și după o

înțelegere prealabilă cu expertul de creditare ÎM OMF „Microinvest” SRL, Chetrean

L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit

bunurile altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii

de către aceasta de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a lui

Popov V.C., au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un

prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, în octombrie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean

L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit

bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii

de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a lui

Grama L.N., au dobîndit ilicit o sumă în mărime de 60.000 lei, pe care partea

8

vătămată de fapt nici nu a primit-o, aceștia fiind primiți de către Vozian N.I.,

cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, în decembrie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma

convingerii de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest”

SRL a lui Platonenco A.M., au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd părții

vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, în 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean L.G. și

Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit bunurile

altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către

ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a lui Reu A.N.,

au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu

material în proporții mari.

Tot el, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean L.G. și Vozian

N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit bunurile altor

persoane, prin înșelăciune, anexînd acte anterioare cu datele părții vătămate, de

împrumut a unei sume de bani din anul 2005 de la ÎM OMF „Microinvest” SRL a

lui Jenerenco G., au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate

un prejudiciu în proporții mari.

Tot el, în martie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean

L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit

bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii

lui Stahi L.C., de către ultima de a fi garant la un împrumut de bani de la ÎM OMF

„Microinvest” S.R.L., de către Vozian N.I., au dobîndit ilicit suma de 70.000 lei,

cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean L.G. și Vozian

N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit bunurile altor

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii de către ultima

de a lua un împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. a lui Istrati V.M.,

au dobîndit ilicit suma de 70.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu

material în proporții mari.

Tot el, în 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean L.G. și

Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit bunurile

altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii lui

Zolotco S.C. de către ultima de a fi garant la un împrumut de la ÎM OMF

„Microinvest” S.R.L. de către Bacal M.I., care a fost convinsă de către Vozian N.I. să

ia un împrumut, au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate

un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, în iunie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean L.G.

și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit

bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii

9

de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest” S.R.L. a lui

Băț S.G., au dobîndit ilicit suma de 59.000 lei, cauzînd astfel părții vătămate un

prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, în vara 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean L.G.

și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit

bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii

lui Zamșa E.C., de către ultima de a fi garant la un împrumut de bani de la ÎM OMF

„Microinvest” S.R.L. de către Vozian N.I., au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei,

cauzînd astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, în 2008, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Chetrean L.G. și

Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a dobîndi ilicit bunurile

altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma convingerii lui Cușnir

N.C. de către ultima de a fi garant la un împrumut de bani de la ÎM OMF

„Microinvest” S.R.L. de către Popov V.C., care a fost convinsă să ia împrumut de

către Vozian N.I., au dobîndit ilicit suma de 60.000 lei, cauzînd astfel părții

vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Tot el, în decembrie 2007, împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Chetrean L.G. și Vozian N.I., știind cu certitudine despre scopul ultimei de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma

convingerii de către ultima de a lua împrumut de bani de la ÎM OMF „Microinvest”

S.R.L. a lui Bacal M.I., au dobîndit ilicit suma de 58.000 lei, cauzînd astfel părții

vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Astfel, instanța de apel a constatat că, Tanasiev S.T., Vozian N.I. și Chetrean

L.G. au cauzat părților vătămate un prejudiciu material în suma totală de 737.000

lei, acțiunile acestora fiind încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, adică,

escrocherie, dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, săvîrșite în proporții deosebit de mari.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a

pronunțat o sentință care este contrară legii, care în opinia instanței de apel

urmează a fi casată, iar inculpații urmează să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-le o pedeapsă cu

închisoare.

Cu referire la poziția apelantului Tanasiev S.T. precum că dânsul nu este

vinovat în comiterea infracțiunii imputate, prevăzute de art. 361 Cod penal,

instanța de apel a considerat că, atât în cadrul examinării cauzei în instanța de fond

cât și în cea de apel s-a constatat faptul, că responsabil de perfectarea contractului

de împrumut pe numele lui Reu A.N., unde fidejusor este indicat Jenerenco G., a

fost inculpatul Tanasiev S.T. și, după cum s-a constatat, Jenerenco G. a fost absent la

perfectarea contractului de împrumut. Ca urmare, fiind demonstrată incontestabil,

vina inculpatului Tanasiev S.T. în confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, sau eliberează de obligații, iar

acțiunile inculpatului se încadrează în dispoziția art. 361 alin. (1) Cod penal.

10

Instanța de apel la aprecierea măsurii și a modului de aplicarea a pedepsei față

de inculpați, a luat în considerație circumstanțele săvârșirii infracțiunii, rolul lor în

comiterea infracțiunilor, că dânșii au săvârșit o infracțiune deosebit de gravă pe

mai multe episoade, în privința a mai multor părți vătămate.

vătămată Stahi L.C., care solicită casarea acesteia în partea ce ține de acțiunea civilă

înaintată de ultima, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă

integral acțiunea civilă înaintată de Stahi L.C., invocînd că instanța de apel

neîntemeiat a admis acțiunea civilă în partea prejudiciului material în principiu, iar

în partea prejudiciului moral neîntemeiat a redus cuantumul acestuia, ignorînd

suferințele psihice suportate.

7.1. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar și de către avocatul

Sarsaman G. în numele părții vătămate, Jenerenco G., care solicită casarea acesteia,

cu menținerea sentinței, invocînd că instanța de apel neîntemeiat a diminuat suma

prejudiciului moral, ignorînd suferințele psihice suportate.

7.2. Recurs ordinar este declarat și de către avocatul Gîlcă I., în numele

inculpatei Chetrean L.G., care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței, invocînd că:

- instanța de apel a ignorat cererea recurentului din 18 noiembrie 2013, privind

anexarea și cercetarea probelor, depusă în instanța de apel și ca urmare nu a

cercetat probele date;

- instanța de apel a apreciat eronat probele administrate la caz;

- instanța de apel eronat a stabilit prezența elementelor infracțiunii prevăzute

de art. 190 Cod penal în acțiunile inculpatei.

7.3. La fel recurs ordinar este declarat și de către avocatul Dudulica L., în

numele inculpatei Vozian N.I., care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței, invocînd că, instanța de apel eronat a apreciat cumulul de

probe administrat la caz.

procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate,

solicitînd respingerea acestora ca inadmisibile, deoarece ele nu se conformează

prevederilor art. 427 Cod de procedură penală.

8.1. Referință este depusă și de către partea vătămată Jenerenco G., care solicită

admiterea recursului declarat de către avocatul Sarsaman G. și respingerea

celorlalte recursuri ca inadmisibile.

penal lărgit concluzionează respingerea acestora, ca inadmisibile, din următoarele

considerente:

Luînd în considerație că în recursuri nu se invocă dezacordul cu decizia

instanței de apel în partea încadrării acțiunilor inculpatului Tanasiev S.T. în baza

art. 361 alin. (1) Cod penal, Colegiul în această parte nu se va expune.

11

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu

menținerea hotărîrii atacate.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că în vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin

apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a

săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis,

dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul reține că în cadrul ședințelor de judecată în instanța de apel au fost

audiate părțile vătămate Istrati V.M. (f.d.92, v.6), Popov V.C. (f.d.93, v.6), Cușnir

N.C. (f.d.94, v.6), Jenerenco G. (f.d.95, v.6), Stahi L.C. (f.d.96-97, v.6), Zamșa E.C.

(f.d.98, v.6), Bacal M.I. (f.d.99, v.6), Băț S.G. (f.d.100-101, v.6), Reu A.N. (f.d.110, v.6),

inculpații Vozian N.I. (f.d.122-123, v.6), Tanasiev S.T. (f.d.124-125, v.6), Chetrean

L.G. (f.d.126, v.6), precum și cercetate probele administrate la caz: plângerile

părților vătămate; copiile contractelor de împrumut; copiile actelor confirmative de

luare a creditului de la „Microinvest" S.R.L.; procesele-verbale de audiere a părților

vătămate; procesele-verbale de confruntare din 28 martie 2011, dintre Bacal M.I. și

Vozian Nina, dintre Istrati V.M. și Vozian N.I., Stahi L.C. și Vozian N.I.; procesele-

verbale de confruntare din 31 martie 2011 dontre Popov V.C. și Vozian N.I., dintre

Grama L.N. și Chetrean L.G., dintre Vozian N.I. si Chetrean L.G.; plângerea părții

vătămate Jenerenco G.; copia dispoziției de plată de casă nr. 926 din 18 decembrie

2007; raportul de expertiză nr. 2182 din 12 noiembrie 2011; raportul de expertiză nr.

3209, 3210 din 30 decembrie 2010; demersul nr. 4119-07/11 din 14 februarie 2011;

contractul de împrumut cu destinație specială cu dobândă nr. CRTS-144.07 din 17

decembrie 2007.

Astfel, în opinia Colegiului, instanța de apel verificând acest cumul de probe

sub toate aspectele, complet și obiectiv, fiecare probă fiind apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, întemeiat a ajuns la concluzia

adoptării unei sentințe de condamnare în privința lui Tanasiev S.T., Vozian N.I. și

Chetrean L.G. în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

Instanța de apel la adoptarea unei astfel de soluții, în viziunea Colegiului, just

a conchis că, instanța de fond la examinarea cauzei penale în privința inculpaților a

neglijat prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la

sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, în care se prevede că în cazul

12

escrocheriei, victima transmite benevol bunurile către făptuitor, sub influenta

înșelăciunii sau a abuzului de încredere. Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii

unui angajament poate fi calificata ca escrocherie doar in cazul in care făptuitorul,

încă la momentul intrării in stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul

sustragerii lor si nu avea demonstrata prin: situația financiara extrem de

neprielnica a persoanei, care-si asuma angajamentul, la momentul încheierii

tranzacției; lipsa de fundamentare economica si caracterul nerealizabil al

angajamentului asumat; lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare

onorarii angajamentului; achitarea veniturilor către primii deponenți din contul

banilor depuși de deponenții ulteriori; prezentarea, la încheierea tranzacției, a unor

documente false; încheierea tranzacției în numele unei persoane juridice inexistente

sau înregistrate pe numele unei persoane de care se folosește o alta persoana pentru

a-si atinge interesele etc.

Raportînd cele menționate la cazul supus judecării, Colegiul consideră

întemeiată constatarea instanței de apel că, înșelând părțile vătămate să i-a

împrumuturi bănești în folosul inculpaților, în special, în folosul inculpatei Vozian

N.I., dânșii înțelegeau cu certitudine că nu au careva bani, mijloace fixe sau mobile,

care ar servi drept mijloace de restituire a banilor împrumutați, or, mai mult ca atât,

dânșii nu aveau nici o afacere din activitatea căreia ar fi putut restitui banii luați,

astfel, just instanța de apel a ajuns la ferma convingere că dânșii, chiar din start,

înțelegeau foarte bine că nu vor putea restitui banii, ca urmare, au amăgit părțile

vătămate și i-au indus în eroare, promițăndu-le că le vor restitui bani în termeni

legali, iar unora chiar le-au promis că le vor restitui banii cu procente în plus.

De asemenea, Colegiul consideră justă menționarea de către instanța de apel a

pct.2 al aceeași Hotărâri explicative, unde se consideră sustragere luarea ilegală și

gratuită a bunurilor din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial

efectiv acestuia, săvârșită în scop acaparator.

Deci, pentru existența escrocheriei, în modalitatea în care este incriminată

inculpaților, instanța de apel întemeiat a constatat că trecerea unor mijloace bănești

din proprietatea sau posesia victimelor în proprietatea inculpaților, în sumă de

737.000 lei, ce aparțineau părților vătămate, constituie infracțiunea prevăzută de

art. 190 alin. (5) Cod penal.

În același context, instanța de apel a reținut corect și prezența diminuării reale

a patrimoniului părților vătămate ca element obligatoriu al sustragerii ceea ce în

cazul escrocheriei presupune ca părțile vătămate transmiteau bunurile în mod

aparent benevol făptuitorului.

Astfel, instanța de apel a reținut corect că mijloacele bănești a căror sustragere

este incriminată au fost transmise de către părțile vătămate benevol inculpatei

Vozian N.I., ultima acționând prin înșelăciune și abuz de încredere, în comun acord

cu Tanasiev S.T. și Chetrean L.G., angajați ai IM OMF „Microinvest", SRL. Părțile

vătămate, fiind duse în eroare, iar inculpata Vozian N.I., de comun acord și în

rezultatul înțelegerii prealabile cu Tanasiev S.T. și Chetrean L.G., creându-i

13

impresie falsă despre restituirea ulterioară a împrumutului de la „Microinvest"

SRL, fără a întreprinde careva acțiuni concrete a realizat transmiterea voită a

diferitor sume bănești de către părțile vătămate pe care și le-au însușit, folosindu-i

în scopuri personale.

De asemenea, în opinia Colegiului este justificată concluzia instanței de apel

precum, instanța de fond la examinarea cauzei nu a luat în considerație faptul că,

inculpata Chetrean L.G. activa în calitate de expert în creditare, în atribuțiile căreia

intră întocmirea fișelor de monitorizare, conținutul cărora nu corespundea

adevărului.

Acțiunile inculpaților fiind comune, consecvente, unele se completau pe altele,

având un scop comun: însușirea de la părțile vătămate a banilor primiți din

împrumuturi. Primind sume enorme de la părțile vătămate, inculpații înțelegeau,

inițial, că dânșii nu au careva mijloace, care ar acoperi aceste împrumuturi, astfel,

chiar de la început înțelegeau că nu vor putea întoarce banii în termenii prevăzuți

în contract.

Rezumînd cele menționate, Colegiul apreciază, așa cum, de altfel, în mod

corect a reținut și instanța de apel, că instanța de fond a ajuns la concluzia

neîntrunirii elementelor infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal in

acțiunile inculpaților, în rezultatul aprecierii separate și neobiective a cumulului de

probe anexat la dosar, care urma să fie apreciat în ansamblul lor, sub toate aspectele

din punct de vedere al coroborării, pertinenței lor, călăuzindu-se pe prevederile

legii.

De asemenea, Colegiul constată că, situația a fost bine stabilită de instanța de

apel, în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat în

cauză, aprecierea dată faptelor este justă și corespunde situației de fapt reținute, în

mod corect, concluzionînd că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la

răspundere penală a inculpaților sub aspectul infracțiunii de escrocherie.

Analizînd legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma argumentelor

invocate de recurenți, Colegiul consideră că recursurile declarate sunt nefondate și

urmează a fi respinse pentru considerentele ce urmează:

Argumentul de bază invocat de avocatul Gîlcă I., în numele inculpatei

Chetrean L.G., în susținerea recursului declarat este ignorarea de către instanța de

apel a cererii recurentului din 18 noiembrie 2013, privind anexarea și cercetarea

probelor, depusă în instanța de apel, care nu a fost examinată de instanța de apel și

ca urmare probele anexate la cererea dată nu au fost cercetare de către instanța de

judecată.

În acest context Colegiul specifică faptul că, conform procesului verbal al

ședinței de judecată în instanța de apel din 27 ianuarie 2014, la etapa cercetării

probelor s-a indicat: “(f.d. 1-88, vol.VI) Cererea privind anexarea și cercetarea

documentelor de la avocatul Ilie Gîlcă și anexele pe 84 file. Întrebări n-au parvenit. Probele

au fost cercetate”. Apoi la etapa verificării de către instanța de apel dacă nu au

parvenit replici, avocatul Gîlcă I. a menționat că: “Vreau să atrageți atenția la pachetul

14

de acte care l-am anexat la materioalele cauzei, deoarece acestea confirmă lipsa intenției

inculpatei Chetrean L.C. de a comite careva fapte infracționale”(f.d.148, v.6).

Mai mult ca atît, instanța de apel în decizia sa a menționat: “În cadrul

examinării cauzei în apel, avocatul Gîlca I., în interesele inculpatei Chetrean L.G. a solicitat

de a anexa la materialele cauzei, probe, care în viziunea lui demonstrează lipsa intenției din

partea ultimei de a comite careva acte infracționale. Colegiul penal consideră că aceste probe

nici într-un caz nu demonstrează nevinovăția inculpatei Chetrean L.G. de comiterea

infracțiunii imputate, deoarece s-a constatat cu certitudine că ea activa în calitate de expert

în creditare, atribuțiile căreia țin de întocmirea fiselor de monitorizare, conținutul cărora nu

corespundea adevărului, fapt confirmat atât prin declarațiile părților vătămate Băț S.G.,

Grama L.N., Platonenco A.M., Popov V.C., potrivit cărora ultimele au solicitat acordarea

împrumutului de la „Microinvest" S.R.L. la solicitarea inculpatei Vozian N.I., cât și prin

celelalte probe scrise anexate la materialele cauzei penale, destinația creditelor nefiind în

corespundere cu fișele de monitorizare pe care inculpata Chetrean L.G. le întocmea”.

Astfel, Colegiul constată că, cererea de anexare și cercetare a probelor a fost nu

numai anexată la materialele cauzei de către instanța de apel, dar și citită, și

cercetată în prezența recurentului, fiind întrebată opinia lui la etapa

corespunzătoare, la ce recurentul nu a avut întrebări, ceea ce prezumă aprobarea

procedurii cercetării probelor de către instanța de apel, cu remarcarea doar a unei

replice privind atenționarea asupra probelor anexate.

De asemenea, Colegiul atestă faptul că, deși instanța de apel în decizia sa a

menționat cererea în cauză, însă nu s-a expus asupra conținutului probelor anexate

la această cerere și nu le-a dat careva apreciere. Totuși analizînd cumulul dat de

probe Colegiul consideră că, probele date nu au o careva relevanță la cauza supusă

judecării, deoarece ele reflectă procedura împrumutului și alte acțiuni, care nu au

nici o tangență la învinuirea înaintată, adică nu are nici o legătură cu infracțiunea

incriminată inculpatei – escrocherie. În acest context, fiind justă constatarea

instanței de apel în decizia sa: „Colegiul penal consideră că aceste probe nici într-un caz

nu demonstrează nevinovăția inculpatei Chetrean L.G. de comiterea infracțiunii

imputate…”.

În viziunea instanței de recurs, materialele date nu au o putere juridică pentru

a răsturna o hotărîre legală și întemeiată, deoarece ele doar denotă faptul onorării a

unor obligațiuni de serviciu de către inculpată în activitatea sa, însă acestea nu i se

încriminează ei. Învinuirea înaintată inculpatei nu se bazează pe neexecutarea

cărorva obligațiuni de serviciu.

Alt argument invocat de recurenți este stabilirea eronată a circumstanțelor de

fapt, prin aprecierea greșită a probelor ce dovedesc nevinovăția inculpaților în cele

incriminate. În opinia Colegiului, nici acest argument nu este incident în cazul

supus judecării, din motivul că instanța de apel a făcut o analiză completă a tuturor

probelor administrate în cele două faze ale procesului penal, stabilind corect

vinovăția inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii imputate. Pentru a

constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

15

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroare gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe

care materialul probator o susține. Verificînd probatoriul administrat în cauză, prin

prisma argumentului invocat, Colegiul îl consideră ca nefondat, în sensul că

inculpații sunt vinovați de săvîrșirea infracțiunii de escrocherie și că nu a fost

comisă o gravă eroare de fapt.

În privința argumentului invocat de recurenți privind netemeinicia admiterii

acțiunii civile în partea prejudiciului material numai în principiu, iar în partea

prejudiciului moral cu reducerea cuantumului acestuia, ignorînd suferințele psihice

suportate, Colegiul constată că acestea nu și-au găsit confirmare.

Astfel, cu referire la acțiunile civile ale părților vătămate Zamșa E.C., Băț S.G.,

Stahi L.C., Bacal M.I., Grama L.N. și Generenco G., în privința încasării daunei

materiale din contul inculpaților, instanța de apel întemeiat a constatat că de către

părțile vătămate și reprezentanții acestora nu au fost prezentate careva probe

incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret a prejudiciului material care

trebuie încasat de la inculpați, or, acțiunile lor civile sunt complicate, neconcrete, pe

parcursul judecării cauzei penale atât inculpații, cât și părțile vătămate au declarat

că au fost transmise și primite anumite sume de bani în contul părților vătămate,

însă în ce mărime anume, nu este posibil de constatat fără a amâna judecarea

cauzei, și reieșind din prevederile art. 225 alin.(3) Cod procedură penală, s-a ajuns

just la concluzia de a admite în principiu acțiunilor civile ale acestora, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii

civile.

În privința admiterii parțiale a acțiunii civile în partea încasării prejudiciului

moral, de la fiecare din inculpați a câte 1000 lei, în contul părților vătămate,

totodată considerând ca fiind exagerată suma de 200.000 lei pretinsă de aceștea,

Colegiul consideră corectă invocarea prevederilor art. 1423 Cod Civil, conform

căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către

instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

(dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în

considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta

etc), precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral

nu depinde de mărimea prejudiciului material. Astfel, fiind justificată constatarea

instanței de apel, precum părțile vătămate, au avut suferințe morale în urma

infracțiunii comise în privința lor, numai nu în cuantumul solicitat. Tot din aceste

considerente, s-a admis just parțial apelul inculpatului Tanasiev S.T., în partea

16

încasării prejudiciului moral, considerând suma de 30.000 lei încasată ca daună

morală în contul părții vătămate Jenerenco G. exagerată.

În recursul ordinar declarat de partea acuzării, decizia instanței de apel este

criticată, prin prisma temeiurilor de casare prevăzut la pct. 6) și 8) alin. (1) ale art.

427 Cod de procedură penală.

Conform pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în

cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

dispozitivul hotărârii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după

deliberare. Colegiul conchide că, în prezenta cauză nu se constată eroarea de drept

în cauză, și ca urmare hotărârea atacată este legală și întemeiată, instanța de apel,

dând o apreciere corectă probelor administrate, examinându-le multilateral, iar

motivarea soluției fiind bazată pe probele administrate în cadrul procesului penal,

instanța pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit constată, că Curtea de Apel s-a expus argumentat asupra

motivelor adoptării soluției sale. De asemenea, instanța de apel la rejudecarea

cauzei, conducîndu-se de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care

prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, a pronunțat o hotărîre legală și

întemeiată.

Conform pct. 8) al aceluiași articol, o hotărâre a instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara eroarea de drept atunci cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o

altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde.

Recurenții la baza recursurilor declarate au pus temeiul de “neîntrunire a elementelor

infracțiunii”.

La acest capitol, Colegiul remarcă faptul că, sub aspectul situației de

“neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul reține că instanța de apel a cercetat toate probele prezentate de părți

și le-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității probelor administrate în cauză și care în ansamblul lor au

confirmat vinovăția inculpaților. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie a

fost analizată în textul deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit. Ca urmare se constată că în cauză s-au

stabilit toate elementele componente ale infracțiunii de escrocherie în acțiunile

inculpaților. Rezumînd cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit conchide că

argumentele invocate de către recurenți sunt neîntemeiate, fapt ce determină

17

concluzia de respingere a recursurilor ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii

contestate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către partea

vătămată Stahi Liubovi, avocatul Sarsaman Grigore în numele părții vătămate

Jenerenco Gheorghe, avocatul Gîlcă Ilie în numele inculpatei Chetrean Liliana,

avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatei Vozian Nina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2014, în cauza penală în

privința lui Tanasiev Serghei Tudor, Vozian Nina Ion și Chetrean Liliana Gavril,

cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 august 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Constantin Alerguș

Ion Guzun

Iurie Bejenaru

Valentina Clevadî

18