1ra-655/2013 — art. 287 alin. 3, 179 alin. 1 CP

1ra-655/2013 — art. 287 alin. 3, 179 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-655/2013

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

19 iunie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

judecători – Nicolae Gordilă, Elena Covalenco,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tudor Cojocaru,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie

2013, în cauza penală în privința lui

Khodeli Vazha Gherisoevici, născut la 02

noiembrie 1978, originar și domiciliat în or. Tbilisi,

microraionul 3, cartierul 4, blocul 54, ap. 18.

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare și în baza

art. 179 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Khodeli V.G. i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate 4 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

pe teritoriul magazinului "Vulpea Alina", din s. Păpăuți, r-l Rezina, pe fundalul

unor neînțelegeri apărute spontan între el și cet. Ajder Serghei, încălcînd

grosolan ordinea publică, manifestînd lipsa de respect față de societate, în

prezența persoanelor ce se aflau acolo, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. l621/D, din 28.06.2012, leziuni

corporale ușoare.

1

Tot el, continuându-și acțiunile huliganice, la 05.06.2012, în jurul orei 01.30,

manifestînd obrăznicie deosebită, cautîndu-1 pe Adjer S., a pătruns ilegal în

domiciliul fiului acestuia, Ajder Vădim, domiciliat în s. Păpăuți, r-l Rezina, și

nereacționînd la cerința ultimului de a părăsi locuința 1-a amenințat cu moartea,

alergînd după el prin jurul casei cu un cuțit de bucătărie în mînă, pe care l-a

aruncat în direcția lui. Mai apoi, cu un hîrleț, găsit în gospodărie a deteriorat

sticlele geamurilor de la casa acestuia. Conflictul a fost aplanat de către doi

localnici, care au venit, auzind strigăte de amenințare și zgomot de geamuri

sparte.

Acțiunile lui Khodeli V.G. au fost calificate în baza art. 287 alin. (3) Cod

Penal, adică – huliganismul agravat, acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, cu încercarea aplicării unor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale și în baza art. 179 alin. (1) Cod Penal,

adică – violare la domiciliu, exprimată prin pătrunderea ilegală în domiciliul părții

vătămate fără consimțămîntul acesteia.

inculpatului Khodeli V.G., care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Khodeli V.G.,

să fie condamnat în baza art. 287 alin. (1) și art. 179 alin. (1) Cod penal, cu

stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, criticînd aplicarea pedepsei cu

închisoare, invocînd faptul că:

- la baza sentinței sunt puse numai declarațiile părții vătămate Adjer S. și

Ajder V., a martorilor Ajder N. și Bulgac E.;

- instanța de fond a apreciat eronat declarațiile martorilor Pînzari A., Vulpea

A. și Vulpea A.;

- instanța de fond eronat în sentință a menționat că potrivit procesului-

verbal de cercetare la fața locului, au fost depistate 3 cuțite în loc de 2;

- la stabilirea pedepsei instanța nu a luat în considerație toate circumstanțele

cauzei, lipsa antecedentelor penale și colaborarea activă a inculpatului cu

organul de urmărire penală.

3.1 Inculpatul Khodeli V.G., de asemenea a declarat apel solicitînd casarea

acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să-i fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal, invocînd

asprimea pedepsei, deoarece instanța de fond nu a luat în considerație

următoarele circumstanțele atenuante: inculpatul a fost provocat de acțiunile

imorale a părții vătămate, recunoașterea vinei, căința sinceră, lipsa

antecedentelor penale și la întreținere are un copil minor.

2013, au fost admise apelurile, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Khodeli V.G., a fost

2

condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art.

179 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, iar conform art. 84 alin. (1) Cod penal, i-

a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani 6 luni închisoare. În baza art. 90 Cod

penal pedeapsa stabilită i-a fost suspendată condiționat pe un termen de 3 ani,

obligîndu-1 să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului care pune

în executare sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța de fond

a analizat obiectiv cumulul de probe administrat la dosar, just a încadrat

acțiunile inculpatului Khodeli V.G. in baza art. 287 alin. (3) și art. 179 alin. (1)

Cod penal.

Astfel, vinovăția inculpatului este confirmată prin: declarațiile părților

vătămate Ajder S. și Ajder V., martorilor Pînzaru A., Vulpea A., Vulpea A., Ajder

N., Bulgac E., Bolganschi C., și prin materialele cauzei penale: procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 05.06.2012 (f.d. 7-8), raportul de expertiză medico-

legală nr. l62/D, din 28.06.2012 (f.d. 92), raportul de expertiză medico-legală, nr.

38 din 05.06.2012 (f.d. 44), precum și alte probe administrate în cadrul procesului

penal, ce denotă cu certitudine faptul comiterii de către inculpat a acțiunilor de

violare de domiciliu și huliganism agravat.

In continuare, instanța de apel a considerat nefondate argumentele apărării

cu referire la faptul că inițiatorul conflictului ar fi fost partea vătămată Ajder S.,

deoarece atît din declarațiile părții vătămate, cît și a martorilor audiați, rezultă că

partea vătămată Ajder S. a făcut o glumă, care nu a fost înțeleasă de către

inculpat, care în cele urmă 1-a lovit pe pătimit cu pumnii.

De asemenea este de menționat și faptul că nu poate servi drept argument

întru recalificarea acțiunilor inculpatului pe art. 287 alin. (l) CP, faptul că

martorul Bolganschi C., nu ar fi văzut un careva cuțit la inculpat în momentul

cînd fugea după partea vătămată Ajder V. și faptul că pe muchiile cuțitelor

ridicate nu au fost depistate urme papilare ale inculpatului, deoarece, aceste

argumente vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate Ajder V. și a

martorului Ajder N., care au indicat că inculpatul a intrat în ograda casei părții

vătămate, acesta avea în mînă un cuțit, iar apoi un hărleț și o sapă.

Instanța de apel nu a reținut nici argumentul precum că și inculpatul a avut

de suferit leziuni corporale în urma conflictului iscat cu partea vătămată Ajder S.,

deoarece în cazul de față partea vătămată a declarat că a încercat să se apere de

acțiunile agresive ale lui și în atare circumstanțe aplicăndu-i lovituri peste corp.

Cît privește pedeapsa numită inculpatului, sub formă de închisoare,

instanța de apel a considerat aplicarea pedepsei date, mult prea pripită și

nefondată.

solicită casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu menținerea sentinței, pe

motiv că apelul a fost greșit admis. Criticile formulate de recurent privesc, în

3

esență, temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, și anume:

- intanța de apel la stabilirea pedepsei a ignorat prevederile art. 61 și 75 Cod

penal;

- instanța de apel nu a ținut cont de motivul infracțiunii și urmările ei, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului;

- instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a apreciat obiectiv toate

circumstanțele cauzei;

- inculpatul are viză de domiciliu permanentă în or. Tbilisi, ce pune la

îndoială faptul că vor fi respectate interdicțiile stabilite prin prevederile art. 90

Cod penal.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul consideră decizia instanței de apel neîntemeiată numai în partea

stabilirii pedepsei, astfel, în privința calificării acțiunilor inculpatului Khodeli

V.G. în baza art. 287 alin. (3) și art. 179 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs nu

se va expune.

Instanța de recurs constată că, în mod just instanța de apel a admis apelurile

apărătorului și a inculpatului, ținînd cont de prevederile art. 61 alin. (l) și (2) Cod

penal, precum că pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un

mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de

judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd

anumite lipsuri și restricții drepturilor. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Executarea

pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea

persoanei condamnate.

Astfel, reieșind din contextul legii vizate, instanța de apel, în opinia

instanței de recurs, a constatat întemeiat că la aplicarea pedepsei, nu au fost luate

în considerațiile toate criteriile de individualizare a pedepsei penale, în baza art.

75 și 76 Cod penal, și anume faptul că lipsesc careva circumstanțe agravante. In

calitate de circumstanțe atenuante instanța de apel corect a evidențiat faptul că

inculpatul anterior nu a fost condamnat, acesta a recunoscut integral vina și se

căiește sincer de cele comise, a restituit integral prejudiciul cauzat părții

4

vătămate Ajder V., acesta din urmă neavînd careva pretenții față de inculpat a

solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde.

In situația dată, instanța de apel just a remarcat faptul că circumstanțele

constatate în cauză sunt suficiente pentru a concluziona că față de inculpat este

posibilă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică a dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei, stabilindu-i inculpatului un termen de probă.

În cele din urmă, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că scopul

prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului, v-a fi pe

deplin atinsă, prin stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, or, aplicarea

unei altei pedepse mai aspre, nu este rațională și nici proporțională acțiunilor

comise de acesta. Corectarea inculpatului, ca scop al pedepsei penale, presupune

conștientizarea de către acesta a celor săvârșite și reîntoarcerea și reîncadrarea lui

în activitatea societății, astfel că în cazul de față, instanța de apel a considerat că

inculpatul v-a conștientiza integral pericolul social al acțiunilor comise, iar

aplicarea pedepsei mai aspre este absolut inoportun situației de fapt și drept.

Astfel, prin numirea pedepsei menționate, scopul legii penale precum și

echitatea socială vor fi pe deplin întrunite și restabilite, exprimîndu-se ferma

convingere, că prin muncă cinstită și comportament exemplar, inculpatul v-a

îndreptăți încrederea acordată.

În acest context, examinînd decizia atacată în baza criticii formulate de

recurent, Colegiul constată neîntemeiat recursul declarat de procuror, iar în

privința argumentului privind faptul că inculpatul are viză de domiciliu

permanentă în or. Tbilisi, și astfel se pune la îndoială respectarea interdicțiilor

stabilite prin prevederile art. 90 Cod penal, Colegiul menționează că norma în

cauză nu prevede ca condiție de neaplicare a suspendării condiționate, lipsa vizei

de domicilui pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult, inculpatul fiind în

relații de concubinaj cu Stoler Ludmila, originara r-lui Rezina, conform

Certificatului de naștere NA-VI 0567741 eliberat de OSC Rezina (f.d.232), are la

întreținere un copil minor Stoler Mert Can, a.n. 16.10.2003.

De asemenea, conform angajamentului din 13.08.2012 (f.d. 161), inculpatul

s-a obligat pînă la finisarea examinării cauzei, să nu părăsească hotarele RM,

aflîndu-se la rudele din s. Păpăuți, r-l Rezina. În perioada urmăririi penale și

examinării cauzei în instanța de fond și de apel, conform materialelor dosarului,

inculpatul s-a prezentat la toate solicitările organelor de urmărire penală și a

instanțelor de judecată.

Rezumînd cele menționate, Colegiul constată ca neîntemeiat argumentul

recurentului privind imposibilitatea executării pedepsei și interdicțiilor de către

inculpat.

5

În recursul ordinar declarat de procuror, decizia recurată este criticată, prin

prisma temeiului de casare prevăzut la pct. 6) și 10) alin. (1) ale art. 427 Cod de

procedură penală.

Colegiul analizînd cazul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, constată că o hotărîre judecătorească este supusă casării, în

temeiul acestui punct cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței. Însă Colegiul consideră că, în cauză, instanța de apel

respectând prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat. De

asemenea, lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit

răspunsuri la toate motivele apelului declarat și decizia adoptată cuprinde toate

motivele pe care se întemeiază soluția, și motivarea soluției nu contrazice

dispozitivul hotărîrii. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Față de considerentele ce preced, în opinia instanței de recurs, nu se

constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Nici motivul de casare prevăzut în art. 427 pct. 10) Cod de procedură

penală, cu referire la aplicarea pedepsei individualizate contrar prevederilor

legale, nu este incident în cauză. Astfel, avînd în vedere pericolul social al faptei,

împrejurările comiterii ei, ținînd seama de persoana inculpatului, instanța de

apel a fost îndreptățită să aplice, o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare cu

suspendarea executării pedepsei pe un termen de 3 ani.

Colegiul constată că, pedeapsa astfel cum a fost individualizată de instanța

de apel, răspunde atît principiului proporționalității, cît și scopului prevăzut în

art. 61 Cod penal, și se apreciază că este dozată corespunzător atît cuantumul, cît

și modalitatea de executare a pedepselor aplicate.

Sub acest aspect, instanța de recurs apreciază că, față de natura și gravitatea

faptei comise, a circumstanțelor reale de săvîrșire a acesteia și a celor personale

ale inculpatului, pedeapsa stabilită de către instanța de apel este aptă să conducă

la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpatului, la

formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de

conviețuire socială și principiile morale.

Astfel, Colegiul conchide că temeiurile indicate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

6

al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în procuratura

de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tudor Cojocaru, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2013, în cauza

penală în privința lui Khodeli Vazha Gherisoevici, ca vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 iunie 2013.

Președinte: (semnătură) Petru Ursache

Judecători: (semnătură) Nicolae Gordilă

(semnătură) Elena Covalenco

Copia corespunde originalului

Judecător: Nicolae Gordilă

7