1ra-575/2013 — 224 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Briceni din 20 aprilie 2010, Guțu Oleg a fost condamnat în baza art. 224 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4000 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că Guțu Oleg, urmărind scopul primirii veniturilor ilicite prin punerea în circulație a substanțelor toxice, în una din zilele de le începutul lunii aprilie 2009, în apropierea s. Țaul, r-nul Dondușeni, i-a transmis lui Anischevici Alexandru 20 de ampule cu venin de șarpe, substanță toxică, circulația căreia, conform 1 Procesului-verbal nr. 7 al Hotărîrii „Droguri” din 01.12.1988 (în vigoare din 18.12.1999) privind substanțele narcotice, psihotrope, care se află sub control internațional, în corespundere cu Convențiile ONU din 1961, 1971 și 1988 pe teritoriul RM, fără autorizare corespunzătoare, este interzisă și care, conform concluziei specialiștilor prezintă pericol pentru viața și sănătatea populației. La data de 07 mai 2009, în or. Dondușeni, Guțu Oleg i-a transmis lui A. Anischevici încă 210 ampule cu venin de șarpe, circulația căruia fără autorizare corespunzătoare este interzisă.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Guțu Oleg care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, invocînd că nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, totodată a menționat că în cauza penală nu există nici o probă care ar demonstra punerea ilegală în circulație a substanței toxice – veninul de șarpe pur, care ar crea pericol pentru sănătatea populației.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2011, a fost admis apelul declarat de inculpatul Guțu Oleg, casată sentința Judecătoriei Briceni din 20 aprilie 2010, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre. Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, Guțu Oleg a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 224 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a menționat că învinuirea adusă lui Guțu Oleg, nefiind confirmată prin probe veridice, fiind bazată pe presupuneri, iar toate dubiile ce nu pot fi înlăturate în prezenta cauză urmează a fi tratate în favoarea lui. Pentru încadrarea acțiunilor inculpatului Guțu Oleg în prevederile art. 224 alin. (1) Cod penal, acuzarea urma să stabilească conținutul și cantitatea veninului de șarpe purificat, pus în circulație ilegală de către acesta, prezentînd în calitate de probă raportul de expertiză chimică, care, în materialele dosarului lipsește. Organul de urmărire penală, prin învinuirea formulată inculpatului Guțu Oleg, nu s-a expus prin ce se manifestă pericolul iminent de cauzare de daune esențiale sănătății populației, el constituind elementul principal și 2 legătura cauzală dintre fapta comisă și urmările ce puteau surveni. Neconstatarea lui de către partea acuzării, împiedică reținerea lui de fapt de către instanța de judecată, or, în caz contrar nu se va respecta principiul neagravării situației în propriul apel (acesta fiind declarat doar de către inculpat). Din considerentele expuse, instanța de apel a conchis că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei, deoarece instanța de apel a încălcat dreptul părții acuzării de a prezenta probe în confirmarea învinuirii aduse inculpatului Guțu O., prin ce a fost încălcat prevederile art. 24 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 martie 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2011 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției sale instanța de recurs a constatat, că instanța de apel nu a acordat procurorului posibilitatea de a prezenta probe suplimentare în sprijinul învinuirii înaintate lui Guțu O., încălcîndu-se principiul contradictorialității în procesul penal.

Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 februarie 2013, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul Guțu Oleg.

Colegiul penal și-a argumentat soluția prin aceea că instanța de fond a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, corect încadrînd acțiunile inculpatului Guțu Oleg în baza art. 224 alin.(1) Cod penal. Totodată a considerat că motivele indicate de apelant referitor la nevinovăția lui Guțu O. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 224 alin.(1) Cod penal, sunt neîntemeiate, deoarece, soluția instanței de apel privind vinovăția lui Guțu O. în comiterea infracțiunii imputate se bazează 3 pe cumulul de probe cercetate în ședința de judecată și anume: - procesul- verbal de cercetare la fața locului din 07 mai 2009; - actul eliberat de Academia de Științe a Moldovei, Centrul de Automatizare și Metrologie semnat de șefa S. Garaeva, unde în urma probei de analiză efectuată cu denumirea de “протол испытаний” primit de la cet. Anischevici A. s-a depistat că în ampule se află venin de șarpe; - declarațiile cet. Anischevici A., Rusu O.; - răspunsul Directorului Institutului de Chimie al AȘM Tudor Lupașcu, prin care au fost confirmate că, fiind selectate 15 fiole din cele prezentate, care au fost investigate cu ajutorul metodelor fizico-chimice de analiză. Spectrul de calitate al exemplarului cercetat include 18 aminoacizi proteinogenici și corespunde cu spectrul exemplului veninului de șarpe (Vispera ursini), însă concentrația aminoacizilor fiind foarte mică. Substanța în cauză, în proporții considerabile poate prezenta pericol pentru sănătatea și viața omului.

Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate a declarat recurs ordinar inculpatul Guțu Oleg, care, invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6), 8), 9) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Recurentul a motivat că ilegal a fost condamnat, hotărîrile de condamnare sunt bazate pe presupuneri, deoarece lipsesc probe directe care ar demonstra vina acestuia în comiterea infracțiunii imputate, instanțele judecătorești au examinat unilateral probele din dosar. Potrivit declarațiilor cet. Rusu O. și Aneschevici A. aceștia au confirmat că în ampulele indicate de culoare gălbuie nu era venin de șarpe, dar un amestec de componenți mai mult de 49 la număr, iar potrivit scrisorii Academiei de Științe a RM este indicat că în fiolele ridicate, nu este venin de șarpe pur, dar e un amestec de componenți chimici, care este presupus ca venin de șarpe, însă într-o concentrație destul de mică, iar dacă aceasta s-ar administra în proporții mari omului, poate prezenta pericol pentru viața acestuia și nu a populației. Instanța de judecată n-a ținut cont de faptul, că în cauză lipsește raportul de constatare științifică a expertizei chimice, prin care ar fi fost confirmată componența chimică a 230 fiole, pretinse că fiind puse de inculpat în circulație ilegală, precum și lipsa unei concluzii ce ar confirma că componența dată este substanță toxică, care 4 crează pericol cauzării de daune esențiale populației. Totodată, a menționat că organul de urmărire penală nici nu a stabilit care sunt proporțiile considerabile a substanței pretinse ca fiind puse în circulație ilegală de către inculpat, care ar crea pericol pentru sănătatea și viața omului.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal consideră că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent și este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit textului recursului, ca temei de casare a deciziei instanței de apel inculpatul Guțu Oleg invocă pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că: - hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile comise de instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar; - instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) – nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 9) – inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; și 12) - cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs constată că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, iar argumentele recursului contravine materialelor de fapt ale cauzei. Totodată, inculpatul Guțu Oleg solicită reaprecierea stării de fapt a cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare, însă un asemenea temei nu se regăsește în prevederile normelor sus menționate. Se constată că motivele din recursul ordinar sînt identice cu cele invocate în apel. 5 Astfel, recurentul nu indică nici un argument în susținerea acestor motive, nu invocă concret, care sînt argumentele care ar confirma că acesta nu a comis infracțiunea imputată lui. Nici instanța de recurs nu constată prezența pretinselor erori, deoarece din conținutul deciziei recurate rezultă că Curtea de Apel Bălți a oferit răspuns detaliat la toate motivele apelului inculpatului. Prin urmare, cu privire la temeiurile de casare menționate de recurent în recurs, Colegiul penal conchide că critica formulată este lipsită de suport probant. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de apel, judecînd apelul, a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv și, respectînd prevederile art.414, 417 Cod de procedură penală, a interogat suplimentar inculpatul, specialistul, a verificat declarațiile martorilor, a cercetat probele prezentate de procuror, care au fost analizate și apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblu coroborează cu alte probe și au confirmat vinovăția lui Guțu Oleg. Colegiul atestă că instanțele judecătorești, reieșind din prevederile legilor nominalizate, au dat o apreciere corectă declarațiilor inculpatului, declarațiile martorului Anischevici Alexandru, care a declarat că cîțiva ani în urmă în or. Dondușeni s-a întîlnit cu cunoscutul său, Guțu Oleg, care i-a spus că are niște venin de șarpe și dorește să-l vîndă, fapt despre care i-a comunicat și lui Russu O. La data de 01 aprilie 2009, a fost telefonat de către Russu O. care i-a spus că sunt cumpărători la veninul de șarpe. În aceiași zi el împreună cu Russu O. au plecat în or. Dondușeni, unde el s-a întîlnit cu Guțu O. și a primit de la acesta 20 ampule cu venin de șarpe și i-a achitat lui Guțu O. suma de 200 dolari SUA, din banii primiți de la Russu O. La 05 mai 2009, Russu Octavian a venit la dînsul cu un bărbat necunoscut, care s-a prezentat ca „Alexandru” și care i-a comandat 200 ampule cu venin de șarpe și s-au înțeles să se întîlnească la data de 07 mai 2009. În ziua indicată, el a plecat în or. Dondușeni, unde de la Guțu Oleg a primit – 210 ampule cu 6 venin de șarpe, convenind să-i aducă banii a doua zi. Aproximativ la orele 1500, lîngă Spitalul din or. Lipcani, s-a întîlnit cu Rusu O. și încă doi cumpărători, unul din care era Alexandru, s-au urcat în automobilul cumpărătorilor, unde, el i-a transmis șoferului pachetul cu 210 ampule cu venin de șarpe. Alexandru a scos un pachet de dolari SUA, care i-a transmis lui Russu O. să-i numere, în momentul căruia au fost reținuți. Vina o recunoaște integral și se căiește sincer; - declarațiile martorului Russu Octavian, care a dat declarații analogice cu cele ale martorului Anischevici Alexandru, actele cauzei, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 mai 2009 (f.d.37- 38, vol.I), potrivit căruia în or. Lipcani, str. Independenței vis-a-vis de casa nr.16, în stradă se afla automobilul de model „Toyota Caryna”, cu n/î CYY- 700, în care au fost reținuți cet. Rusu Octavian și Aneschevici Alexandru, iar, în automobil au fost depistate 200 fiole cu substanță de culoare gălbuie. În buzunarul scurtei în care era îmbrăcat cet. Anischevici A. au fost depistați bani, în bancnote a cîte 100 dolari SUA, în sumă totală de 20000 dolari SUA, fapt constatat prin procesul-verbal de examinare din 08 mai 2009; - procesul- verbal de ridicare din 10 mai 2009 (f.d.78, vol.I) în urma căruia de la cet. Ganea Anatol, au fost ridicate 20 ampule cu substanță gălbuie, care au fost primite la data de 01 aprilie 2009 de la Russu O., o bancnotă de 100 dolari SUA și un act venin primit de la Anischevici Alexandru; - actul, denumit „протокол испытаний” eliberat de Academia de Științe al RM (f.d.79, vol.I), care este semnat de șefa Garaeva Svetlana, unde s-a confirmat faptul că în ampule se află venin de șarpe; - procesul-verbal de reținere a lui Russu Octavian din 07 mai 2009 (f.d.144-145, vol.I), unde în rezultatul percheziției corporale ale lui Rusu O. au fost depistate, ridicate și sigilate 10 ampule cu substanță gălbuie; - răspunsul Directorului Institutului de Chimie al A.Ș.M., Tudor Lupașcu (f.d.64, vol.I) prin care se confirmă că au fost selectate 15 fiole din numărul total prezentat, care au fost investigate cu ajutorul metodelor fizico-chimice de analiză. Exemplele cercetate reprezintă un amestec de substanțe, care conține, carbon, azot și hidrogen. Spectrul de calitate al exemplului cercetat include 18 aminoacizi proteinogenici și corespunde cu spectrul exemplului veninului de șarpe, însă concentrația aminoacizilor este foarte mică. Substanța în cauză, în proporții considerabile poate prezenta pericol pentru sănătatea și viața omului. 7 Argumentele recurentului, precum că instanțele de judecată incorect au apreciat probele sus indicate, punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu pot fi reținute ca temei de admitere a acestui recurs, deoarece, ca probe acestea sînt adunate, verificate și apreciate de instanță cu respectarea procedurii penale. Cu atît mai mult că critica referitor la procedura de apreciere a probelor ține de stare de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de către două instanțe de judecată. Astfel, instanțele de fond și de apel au menționat că din probele administrate în cauză, și anume prin sentința Judecătoriei Briceni din 23 iulie 2009 de condamnare a lui Anișchevici Alexandru și Rusu Octavian, care a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2009, constituie puterea lucrului judecat și indică la vinovăția lui Guțu Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 224 alin.(1) Cod penal. Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept, care au dus la respingerea apelului declarat de inculpat, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. Prin urmare, argumentele recurentului, precum că Guțu Oleg nu a comis infracțiunea prevăzută de art. 224 alin.(1) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției de către condamnat în comiterea infracțiunii date, nu poate servi temei de achitare a acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția condamnatului în comiterea infracțiunii imputate și este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale. Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul consideră că faptei săvîrșite de către Guțu Oleg i s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă i s-a stabilit în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptelor comise, de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea. 8 În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de inculpatul Guțu Oleg și, potrivit legii, se impune respingerea recursului ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărîrilor atacate ca fiind legale și întemeiate.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Guțu Oleg Nicolae, împotriva sentinței Judecătoriei Briceni din 20 aprilie 2010 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 februarie 2013 în cauza penală în privința acestuia, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 iunie 2013. Președinte Constantin Gurschi Judecători Constantin Alerguș Andrei Harghel 9