1ra-490/2013 — 152 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 152 alin.1 CP
- Temei legal
- 152 alin.1 CP
1ra-490/2013 — 152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul 1ra-490/13
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
29 mai 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Constantin Gurschi,
judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
partea vătămată Țurcan Ilie împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 27 decembrie 2012 în cauza penală în privința lui
Dorogov Alexandr Anatoli,
născut la 02 noiembrie 1958, originar din Republica
Kazahstan, domiciliat în mun. Chișinău, str.
Milano, nr.14/D, ap. 36,
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 02 noiembrie 2010 - pînă la 18 martie 2011
(prima instanță);
de la 04 mai 2011 - pînă la 01 noiembrie 2011;
de la 16 noiembrie 2012 - pînă la 27 decembrie
2012 (instanța de apel);
de la 29 iunie 2012 - pînă la 16 octombrie 2012;
de la 02 aprilie 2013 - pînă la 29 mai 2013
(instanța de recurs ordinar).
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 martie
2011, Dorogov Alexandr a fost condamnat în baza art.152 alin. (1) Cod penal,
la 180 ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Acțiunea civilă înaintată de Ilie Țurcan a fost admisă în principiu,
urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în
ordinea procedurii civile.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Dorogov
Alexandr, la 07 august 2010, aproximativ la orele 2000, aflîndu-se în curtea
casei de locuit din str. Milano 14 E, mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict
cu Țurcan Ilie, l-a lovit pe ultimul cu un obiect neidentificat în brațul stîng,
1
după care, i-a aplicat lovituri cu pumnul în partea dreaptă a feței, cauzîndu-i
părții vătămate conform raportului de expertiză medico - legală nr. 2238/D
din 24 septembrie 2010, vătămări corporale medii.
Împotriva sentinței a declarat apeluri partea vătămată Țurcan Ilie,
care a solicitat casarea sentinței în partea aplicării pedepsei și în latura civilă,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, cu stabilirea unei
pedepse mai aspre față de inculpat, iar acțiunea civilă înaintată să fie admisă
integral, dispunîndu-se încasarea de la inculpatul Dorogov Alexandr a
prejudiciului moral în sumă de 100000 lei, prejudiciul material în mărime de
16610,70 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5500 lei.
În motivarea cererii de apel partea vătămată Țurcan Ilie a menționat că
pedeapsa aplicată inculpatului este prea blîndă, în urma maltratării lui au
survenit consecințe grave, iar instanța de fond incorect a admis acțiunea în
principiu, fără a o examina în fond, deoarece la materialele cauzei au fost
anexate suficiente probe ce confirmă atît cheltuielile suportate pentru
tratament, cît și pentru asistența juridică, iar instanța nu a studiat și nu a
verificat aceste probe, în vederea admiterii acțiunii civile.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
01 noiembrie 2011, au fost respinse, ca nefondate, apelurile părții vătămate
Țurcan Ilie.
Prin încheierea de corectare a Curții de Apel Chișinău din 04
noiembrie 2011, s-a dispus încasarea de la Dorogov Alexandr în beneficiul
lui Țurcan Ilie cheltuielile de judecată în sumă de 5500 lei.
Colegiul penal și-a argumentat soluția prin aceea că instanța de fond
corect a soluționat acțiunea civilă, dispunînd admiterea ei în principiu,
pentru ca cuantumul despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea
civilă, deoarece partea vătămată nu a prezentat suficiente probe pentru a
confirma cerințele sale. Partea vătămată, Țurcan I. a prezentat documente
referitor la recomandarea tratamentului sanatorial precum și trecerea unui
asemenea tratament, însă nu a prezentat careva probe privind cheltuielile
pentru medicamente și hrana specială.
Astfel, Colegiul a menționat că, în baza documentelor prezentate
instanța ar putea admite doar integral acțiunea civilă, ceea ce ar îngrădi
2
dreptul părții vătămate privind încasarea celorlalte sume. Din care motive,
instanța de apel a concluzionat a lăsa acțiunea civilă privind cuantumul
despăgubirilor spre soluționare în instanța civilă.
Referitor la pedeapsa numită, Colegiul penal o consideră echitabilă și
în limitele legii, la stabilirea căreia instanța de fond a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, de caracterul și gradul pericolului social al infracțiunii
comise, de persoana celui vinovat, de motivul acestuia, de circumstanțele
care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate.
Astfel, Colegiul penal a constatat că instanța de fond corect a ajuns la
concluzia că reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă fără izolarea
acestuia de societate.
Împotriva hotărîrii judecătorești nominalizate a declarat recurs
ordinar, partea vătămată Țurcan Ilie, care invocînd temeiul de drept
prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat
casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel într-un
alt complet de judecată.
În motivarea recursului recurentul a invocat, că pedeapsa stabilită
inculpatului este prea blîndă, acesta nu și-a recunoscut integral vina și nu s-a
căit sincer de cele comise, astfel pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul, iar
instanța de apel în această parte s-a pronunțat parțial și neargumentat.
Referitor la latura civilă, instanța de apel a omis să indice la concret
care din documentele prezentate nu sunt valabile și din ce cauză. Consideră,
că instanța de apel nici nu a încercat să soluționeze acțiunea civilă prin ce i-a
lezat dreptul la un proces echitabil, iar în partea încasării prejudiciului
moral, instanța de apel, a pronunțat o soluție absolut contrară legii,
menținînd soluția instanței de fond.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 16 octombrie 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de partea
vătămată Țurcan Ilie, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 01 noiembrie 2011 în privința lui Dorogov A. în partea
soluționării acțiunii civile privind încasarea prejudiciului material și moral,
și dispusă rejudecarea cauzei în partea dată de către aceeași instanță de apel
în alt complet de judecată. În rest, decizia contestată a fost menținută.
3
În motivarea soluției sale instanța de recurs a constatat, că instanțele
ierarhic inferioare au stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept ale
cauzei, considerînd justă concluzia privind vinovăția lui Dorogov Alexandr
în comiterea infracțiunii incriminate, iar pedeapsa aplicată fiindu-i
individualizată în limitele prevăzute de lege.
La fel, instanța de recurs a ajuns la concluzia că argumentele expuse în
partea descriptivă a deciziei precum că partea vătămată nu a prezentat probe
suficiente pentru confirmarea cerințelor sale în latura civilă sunt neclare, se
contrazic reciproc și contravin prescripțiilor legale, potrivit cărora atît
caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice, cît și mărimea
compensației pentru prejudiciul moral sunt apreciate și determinate doar de
instanța de judecată. Astfel, instanța a constatat, că instanța de apel nu a
judecat apelul părții vătămate în sensul vizat, deoarece nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate și a adoptat o hotărîre, care nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția.
Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 27 decembrie 2012, a fost admis apelul părții vătămate Țurcan
Ilie în latura civilă, casată parțial sentința Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 18 martie 2011 și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea de la Dorogov
Alexandr în beneficiul lui Țurcan Ilie prejudiciul moral în sumă de 5000 lei.
În rest, sentința a fost menținută.
La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că, instanța de
fond just a ajuns la concluzia de a admite acțiunea civilă în partea încasării
prejudiciului material în principiu, urmînd ca asupra cuantumului
despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța în ordinea civilă, deoarece
nu sunt date convingătoare, ce ar confirma mărimea despăgubirilor
materiale solicitate, fiindcă partea vătămată Țurcan I. la diferite etape ale
procesului indică diferite sume bănești, în care își apreciază prejudiciul
material suportat. Mai mult ca atît, potrivit declarațiilor părții vătămate, la
momentul examinării cererii de apel, acesta suporta tratament.
Referitor la prejudiciul moral, instanța de apel a conchis că apelul
părții vătămate Țurcan Ilie în latura civilă, este întemeiat parțial, urmînd a fi
încasat de la inculpat în mărime de 5 000 lei. Totodată, instanța a considerat
4
că mărimea prejudiciului moral solicitat de partea vătămată în sumă de
100000 lei, este prea exagerată, iar suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciu
moral, este o compensare suficientă pentru acoperirea suferințelor fizice și
psihice pricinuite victimei, cu atît mai mult că condamnarea inculpatului în
sine constituie deja o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată.
Împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din
27 decembrie 2012, a declarat recurs ordinar partea vătămată Țurcan Ilie,
care, invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, a solicitat casarea hotărîrii contestate în latura civilă și
dispusă rejudecareai cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet
de judecată, invocînd următoarele:
- instanța de apel la rejudecarea cauzei era obligată să soluționeze
acțiunea civilă atît în partea încasării prejudiciului moral, cît și în partea
încasării prejudiciului material, însă nejustificat și neargumentat a menținut
sentința instanței de fond în această parte.
- referitor la suma prejudiciului moral încasată prin hotărîrea atacată,
în mărime de 5000 lei, consideră că este prea mică, în raport cu suferințele
care i-au fost cauzate în urma faptei săvîrșite de inculpatul Dorogov A.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în
raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul consideră
inadmisibilitatea recursului declarat, din următoarele considerente.
Partea vătămată Țurcan Ilie a invocat în recursul ordinar declarat ca
temei pentru recurs pct. 6) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală.
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 18 martie 2011,
Dorogov Alexandr a fost condamnat în baza art. 152 alin.(1) Cod penal, la
180 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Acțiunea civilă, a fost
admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se
pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău 04 noiembrie 2011, s-a dispus
încasarea de la Dorogov Alexandr în beneficial lui Țurcan Ilie cheltuielile de
judecată în sumă de 5500 lei, iar prin decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 27 decembrie 2012, a fost admis apelul declarat de partea
vătămată Țurcan Ilie, casată parțial sentința în latura acțiunii civile și
5
pronunțată o nouă hotărîre, prin care s-a încasat de la inculpatul Dorogov A.
în beneficiul lui Țurcan I. prejudiciul moral în mărime de 5000 lei.
Nefiind de acord cu decizia contestată în latura acțiunii civile, a
declarat recurs ordinar partea vătămată Țurcan Ilie, în temeiul art. 427 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitînd casarea hotărîrii contestate cu
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Colegiul penal reține, că dispoziția art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală, la care se referă recurentul, prevede expres și limitativ 4
temeiuri în baza cărora pot fi supuse recursului hotărîrile instanței de apel:
– instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel;
– hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția;
- motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau acesta este
expus neclar;
- instanța a admis o eroare gravă de drept, care a afectat soluția
instanței.
Astfel, autorul recursului critică hotărîrea instanței de apel în latura
civilă, pe motiv că acțiunea civilă n-a fost admisă integral, ci doar în partea
încasării prejudiciului moral, care, reieșind din suma încasată, nu este
echitabilă în urma celor suferite, iar în partea prejudicilui material, în cauză
au fost prezentate suficiente probe, care confirmă cheltuielile materiale
suportate.
Instanța de recurs reține, că acest motiv invocat nu se regăsește în
temeiurile pentru recurs stipulate în art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură
penală.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii
de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.
Colegiul penal reține că, instanța de apel, prin admiterea acțiunii civile
în partea încasării despăgubirilor morale în sumă de 5000 lei, a ținut cont de
nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a suferințelor fizice și
psihice în legătură cu vătămările corporale medii, fiindu-i dereglată
sănătatea pe o perioadă de timp, precum și de faptul că, condamnarea
inculpatului în sine constituie la fel, o satisfacție echitabilă pentru partea
6
vătămată, astfel, suma încasată în beneficial lui Țurcan Ilie, este o sumă reală
și corespunde faptelor comise, care compensează consecințele negative ale
prejudiciului suportat de către victimă.
La fel, Colegiul conchide că, instanțele judecătorești corect au admis în
principiu acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului material, lăsînd ca
asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea
procedurii civile, pe motiv că nu au fost prezentate probe, ce ar confirma
mărimea despăgubirilor materiale suportate, fiindcă partea vătămată Țurcan
Il. la diferite etape ale procesului penal indica diferite sume bănești în care
apreciază prejudiciul material suportat.
Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează, că Colegiul penal al
Curții de Apel, corect a concluzionat că partea vătămată a prezentat
instanței de judecată copiile bonurilor de plată a mai multor preparate
medicamentoase, care nu i-au fost recomandate de medic, precum:
„Riboxinul”, „Betadina”, etc., la fel și, dispoziția de plată a U.S.G. Sistemului
Ostearticular cu ecografia USG art. genunchiului drept, anexate de partea
vătămată în argumentarea cheltuielilor suportate, care potrivit raportului de
examinare medico-legală nr. 1846/D din 20 august 2010, Țurcan Ilie a fost
diagnosticat cu „Semne de artroză avansată cu schimbări degenerative a
meniscurilor, sinovită activă. Leziunea menisculi medial” – care este o patologie
preexistentă cu caracter cronic, și care nu au nici o legătură cauzală cu
circumstanțele cauzei, din care motiv, nu se supun calificării medico-legale.
Colegiul remarcă că recursul repetă textul apelului și argumentele
expuse de recurent au fost anterior invocate în apel de către partea vătămată,
iar instanța de apel, examinîndu-le în ansamblu, conform art.414 alin.(3) Cod
de procedură penală, s-a pronunțat detaliat și motivat asupra tuturor
motivelor apelului.
În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru
admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se impune respingerea
recursului ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărîrilor
atacate.
În conformitate cu art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
7
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată
Țurcan Ilie împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 27 decembrie 2012, în cauza penală în privința lui Dorogov Alexandr
Anatoli, fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 iunie 2013.
Președinte Constantin Gurschi
Judecători Constantin Alerguș
Andrei Harghel
8