1ra-375/2013 — art.362/1 alin.2, lit.c CP

1ra-375/2013 — art.362/1 alin.2, lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-375/13

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

28 mai 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel, Ion Arhiliuc, Elena

Covalenco,

interpretului – Condrațcaia Adriana,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Dorina Tăut

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 martie

2012 în cauza penală în privința lui

Luța Gheorghe Mihail,

născut la 02 aprilie 1976, originar din

r-nul Strășeni, s. Vorniceni, domiciliat în

mun. Chișinău, str. Cuza Vodă 9, ap. 122,

Datele referitoare la termenul de

examinare a cauzei:

2011 (prima instanță);

2012 (instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

Procurorul D. Graur a susținut recursurile ordinare, solicitînd casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței instanței de fond.

Apărătorul Lebedinschi Adrian și inculpatul Luța Gheorghe, au

solicitat respingerea recursurilor ordinare declarate de procuror ca fiind

nefondate, cu menținerea hotărîrii contestate.

Partea vătămată Andriuță Valeriu fiind citat legal pe adresa

nominalizată în rechizitoriu și actele cauzei, în ședința instanței de recurs nu

s-a prezentat, la dosar fiind anexat avizul de recepție.

1

C O N S T A T Ă:

Luța Gheorghe a fost condamnat în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal,

la amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate ce ține de organizarea migrației pe un termen de 1 (unu)

an.

S-a dispus încasarea de la Luța Gheorghe în beneficiul lui Andriuța

Valeriu, prejudiciu material în sumă de 450 Euro, conform cursului oficial în

valută națională, la momentul executării hotărîrii.

Gheorghe pe parcursul lunii octombrie 2006, aflîndu-se în mun. Chișinău,

acționînd prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu cet. Spătar Boris

(în privința căruia a fost pronunțată o hotărîre definitivă de condamnare pe

acest caz) urmărind scopul obținerii unui folos financiar în mărime de 3500

Euro, ceea ce la acel moment conform cursului oficial al BNM constituia

suma de 58156 lei, a întreprins acțiuni privind organizarea intrării și șederii

ilegale pe teritoriul Irlandei, prin tranzitarea teritoriului mai multor țări a

cetățeanului R. Moldova Andriuță Valeriu, care nu este nici cetățean, nici

rezident al acestei țări.

Astfel, la începutul lunii octombrie 2006, Andriuță Valeriu a solicitat

lui Spătar Boris (care acționa de comun acord și împreună cu Luța

Gheorghe) să-i organizeze intrarea și șederea legală pe teritoriul Irlandei.

Prin urmare, Spătar Boris, acționînd de comun acord și împreună cu

Luța Gheorghe, i-a comunicat lui Andriuță Valeriu (despre care cunoștea că

nu dispune de modalități legale de intrare și ședere pe teritoriul Irlandei) că-

i poate organiza intrarea și șederea legală pe teritoriul Irlandei contra sumei

de 3500 Euro, fapt pentru care este necesar să prezinte copia buletinului de

identitate și cîteva fotografii.

Ulterior, în aceiași perioadă de timp a lunii octombrie 2006, Andriuță

Valeriu i-a transmis lui Boris Spătar suma de bani solicitată, în mărime de

3500 Euro, copia buletinului de identitate, precum și cîteva fotografii,

2

necesare pentru confecționarea documentelor false, ce urmau a fi folosite

pentru organizarea migrației ilegale a lui Valeriu Andriuță.

La 04 octombrie 2006, Spătar Boris acționînd împreună și de comun

acord cu Luța Gheorghe, în scopul realității intențiilor lor infracționale

comune, i-a organizat cet. Andriuță Valeriu transportarea cu trenul din or.

Chișinău în or. Kiev, R. Ucraina, unde aceștea urmau să fie întîlniți de către

Luța Gheorghe.

Astfel, la 05 octombrie 2006, Luța Gheorghe preluînd activitatea

infracțională începută de către Spătar Boris, cu care acționa împreună și de

comun acord, i-a întîlnit pe aceștea la gara feroviară din or. Kiev, Ucraina,

de unde i-a transportat și cazat la un apartament, închiriat din timp.

Ulterior, Luța Gheorghe, urmînd scopul obținerii unui folos financiar

direct de pe urma organizării migrației ilegale, i-a transmis lui Andriuță V.

un pașaport al Republicii Lituania cu fotografia și datele de anchetă a unei

persoane necunoscute, care potrivit indicației lui Luța Gheorghe, urma să fie

folosit de către Andriuță V. pentru legitimare la intrarea și șederea pe

teritoriul Irlandei, precum și a țărilor ce urmau a fie tranzitate în acest scop.

Andriuță V. observând caracterul ilegal al acestei migrațiuni a refuzat de a

pleca cu acest document fals și a revenit în R. Moldova.

La sfîrșitul lunii octombrie 2006, Andriuță V. s-a deplasat cu autocarul

în Ucraina, or. Odesa, unde a fost întîlnit de către Boris Spătar, care l-a

cazat într-un apartament închiriat din timp de către Luța Gh.

Astfel, Luța Gheorghe, aflîndu-se în acest apartament din or. Odesa

R. Ucraina, acționînd de comun acord și împreună cu Spătar Boris,

urmărind scopul obținerii unui folos financiar direct de pe urma organizării

migrației ilegale, a primit în acest scop de la Spătar Boris, în prezența lui

Andriuță V. suma de bani în mărime de 450 Euro, ceea ce la acel moment

conform cursului oficial al BNM constituia suma de 7470 lei.

Totodată, în aceste circumstanțe Luța Gheorghe, i-a transmis lui

Andriuță Valeriu un pașaport al Republicii Lituania fals, în care au fost

efectuate schimbări ale conținutului inițial prin înlăturarea mecanică a

fotografiei posesorului precedent cu înlocuirea fotografiei lui V. Andriuță

și păstrarea datelor de anchetă.

3

Astfel, pașaportul respectiv fals, urma a fie folosit pentru legitimare

de către cet. Andriuță V. la intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Irlandei.

Totodată, în acest scop, Luța Gheorghe a organizat transportarea cet.

Andriuță V. cu taxiul la portul maritim din or. Odesa, de unde la indicația

lui Luța Gh. ultimul a procurat bilet de călătorie cu vaporul cu destinația

Odesa–Tbilisi, Georgia, instructîndu-l asupra comportamentului la trecerea

controlului de acte în timpul tranzitării teritoriului Georgiei și Franței.

Ulterior, la sfîrșitul lunii octombrie 2006, Andriuță Valeriu acționînd la

indicația lui Luța Gh. și Spătar B., pentru intrarea pe teritoriul Irlandei, s-a

deplasat cu avionul din or. Tbilisi, Georgia în or. Paris, Franța, unde, în

timpul trecerii controlului de frontieră la ieșirea de pe teritoriul acestei țări a

fost reținut și s-a depistat că deține asupra sa document de identitate

lituanian fals.

Matușenco I. și Lebedinschi A. în numele inculpatului Luța Gheorghe, care

au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii. În motivarea apelurilora au invocat, că instanța de fond eronat a

interpretat circumstanțele de fapt și incorect a aplicat normele de drept. La

baza sentinței de condamnare instanța s-a bazat doar pe declarațiile părții

vătămate Andriuță V., care au fost combătute de materialele cauzei.

Acuzatorul de stat n-a prezentat probe pertinente și concludente ce ar fi

demonstrat vinovăția inculpatului Luța Gheorghe, în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

2012, au fost admise apelurile declarate de avocații Matușenco Ion și

Lebedinschi Adrian în numele inculpatului Luța Gheorghe, casată sentința

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 mai 2011,inclusiv din alte motive,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

Procesul penal în privința lui Luța Gh. în baza art. 3621 alin. (2) lit. c)

Cod penal, a fost încetat, în baza art.391 alin. (1) pct.6) Cod de procedură

4

penală, pe motiv că există alte circumstanțe, care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

certitudine că Luța Gheorghe a comis infracțiunea prevăzută de art. 3621

alin. (2) lit. c) Cod penal, însă necătînd la faptul că vinovăția inculpatului

Luța Gheorghe a fost pe deplin dovedită, el nu poate fi tras la răspunderea

penală, reieșind din următoarele motive.

Prin ordonanța din 03 iunie 2008 Luța Gheorghe a fost recunoscut în

calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.3621 alin. (2)

Cod penal.

Prin ordonanțele din 07 septembrie 2010 și 10 octombrie 2010, Luța

Gheorghe a fost pus sub învinuire, în baza art.3621 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, organul de

urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit persoana în

privința căreia a fost emisă o ordonanță de recunoaștere în această calitate,

mai mult de 3 luni.

Ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit a lui Luța Gheorghe a

fost emisă la 03 iunie 2008 (f.d.81 vol. 1), iar ordonanțele de punere sub

învinuire a lui Luța Gheorghe în baza art.3621 al.2 lit. c) Cod penal a fost

emisă la 07 septembrie2010 (f.d.184-185 voi. 1), adică peste 2 ani 3 luni și 4

zile.

Astfel, Luța Gheorghe s-a aflat în calitate de bănuit mai mult decît

termenul limită stabilit de art.63 alin.(2), (5) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 63 alin. (6) Cod de procedură

penală, calitatea de bănuit a lui Luța Gheorghe a încetat de drept la

03 septembrie 2008, adică după expirarea a 3 luni de la recunoașterea

acestuia în calitate de bănuit.

La fel, instanța de apel a mai menționat, că n-a fost emisă o ordonanță

motivată cu privire la prelungirea termenului de punere sub învinuire în

legătură cu necesitatea acumulării unor probe suplimentare, dar timp de 2

ani 3 luni și 4 zile erau emise ordonanțe cu privire la prelungirea termenului

de urmărire penală, fiind invocat unul și același temei.

5

Astfel, potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, ordonanțele de punere sub învinuire a lui Luța Gheorghe

din 07 septembrie 2010 și 10 octombrie 2010, prezintă o încălcare esențială a

legii procesual-penale, care afectează drepturile și interesele legitime ale

persoanei și astfel aceste ordonanțe necesită să fie considerate nule.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 251 Cod de procedură

penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea

procesului penal, atrage nulitatea actului procedural numai în cazul cînd s-a

comis o încălcare a normelor procesual-penale, ce nu poate fi înlăturate

decît prin anularea acelui act, odată ce ordonanțele de punere sub învinuire

a lui Luța Gheorghe se consideră nule, devin nule și toate celelalte acte

procedurale de la urmărirea penală, de la judecarea cauzei și adoptarea

sentinței.

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut

Dorina, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, solicită, casarea hotărîrii contestate cu menținerea

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 mai 2011, argumentînd

că:

- de către organul de urmărire penală a fost încălcat flagrant dispoziția

art.63 alin.(2) și (6) Cod de procedură penală, deoarece conform art.63

alin.(6) Cod de procedură penală, în vigoare în an. 2008, se menționa că

„...dacă pînă la expirarea termenilor indicate în alin.(2) nu s-a dispus scoaterea

persoanei de sub urmărirea penală, sau punerea sub învinuire, calitatea de bănuit

încetează de drept. Încetarea de drept a calității de bănuit în legătură cu expirarea

termenilor indicate în alin.(2), în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente,

nu împiedică punerea persoanei sub învinuire pentru același fapt”.

Recurentul invocă că referirea la hotărîrea nr.26 din 23 noiembrie 2010

a Curții Constituționale, privind declararea neconstituțională a alin.(6) al

art.63 Cod de procedură penală, contravine prevederilor art.28 alin.(2) al

6

Legii cu privire la Curtea Constituțională din care rezultă că „Actele

normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și nu

se aplică din momentul adoptării hotărîrii respective a Curții Constituționale”.

Astfel, rezultă că efectele recunoașterii neconstituționalității

prevederilor art.63 alin.(6) Cod de procedură penală, sub aspectul CEDO,

spre deosebire de cazul recunoașterii neconstituționalității lor, se răsfrîng

asupra situațiilor de fapt, nu de la momentul stabilirii circumstanțelor de

drept, ci din momentul adoptării textului legal pus în discuție. Dat fiind

faptul că actele procedurale, la care se referă instanța de apel au fost

întocmite la 07 septembrie 2010 și 10 octombrie 2010, este evident că acestea

nu cad sub incidența normelor menționate și, respectiv, instanța de apel

incorect a ajuns la concluzia sa de încetare a procesului penal, iar efectul

retroactiv al legii menționate nu se aplică în asemenea situații, fapt care

reiese din prevederile art.28 alin.(2) al Legii cu privire la Curtea

Constituțională.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admise și

dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță, în alt complet de judecată, din

următoarele considerente.

Drept temei pentru recursurile ordinare procurorul a invocat

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

eroarea de drept comisă de această instanță în cazul cînd hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În conformitate cu art.414, 417 Cod de procedură penală, judecînd

apelul, instanța de apel este obligată să verifice legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar și oricăror noi probe prezentate instanței de apel, sau

să cerceteze suplimentar probele deja administrate de instanța de fond și în

decizie să expună temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea sau

respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

7

Din partea motivantă a deciziei instanței de apel rezultă că temeiul de

casare a sentinței primei instanțe cu pronunțarea unei noi soluții de încetare

a procesului penal în privința lui Gh. Luța, constă în faptul că pe parcursul

urmăririi penale, în opinia instanței, în cauză au fost comise încălcări de

procedură penală care afectează interesele inculpatului Luța Gheorghe, și

anume au fost încălcate prevederile art.63 alin.(2) pct.3) și alin.(3) Cod de

procedură penală, deoarece acesta a fost menținut în calitate de bănuit mai

mult de 3 luni și organul de urmărire penală nu a dispus scoaterea acestuia

de sub urmărire penală, ci a continuat urmărirea penală, efectuînd acțiuni

de urmărire penală ilegal, fără a ține seama de prevederile art. 230 alin.(2)

Cod de procedură penală, și în temeiul art. 251 Cod de procedură penală,

ordonanța din 07 septembrie 2010 prin care inculpatul a fost pus sub

învinuire urmează a fi considerată nulă.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că potrivit art.

313 Cod de procedură penală, “bănuitul, învinuitul, apărătorul, … , sunt în

drept de a contesta judecătorului de instrucție acțiunile și actele ilegale ale

organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate operativă de

investigații”.

Plîngerea poate fi înaintată, judecătorului de instrucție, în termen de

10 zile.

Potrivit art. 251 alin.(4) Cod de procedură penală, încălcarea oricărei

alte prevederi legale care reglementează desfășurarea procesului penal,

decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în

cursul efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în

instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale,

precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

În cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut

un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen, prevederi stipulate în

art. 230 alin.(2) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a ignorat aceste prescripții legale.

Totodată, instanța de apel în decizia contestată s-a pronunțat asupra

vinovăției lui Luța Gheorghe, apreciind corectă sentința în această parte, iar

8

soluția este adoptată drept urmare a unor încălcări procesuale la judecarea

cauzei, constatînd că organul de urmărire penală a încălcat prevederile

art.63 Cod de procedură penală și ordonanța de punere sub învinuire este

nulă.

În cazul în care, în opinia instanței de apel, la judecarea cauzei au avut

loc încălcări procesuale și drept urmare a acestor încălcări s-a adoptat o

decizie de încetare a procesului penal, instanța nu era în drept să se

pronunțe asupra fondului cauzei (vinovăția sau nevinovăția), adică instanța

nu putea pe aceiași cauză să adopte două soluții una de încetare, iar alta de

condamnare.

Însă, potrivit materialelor cauzei careva acțiuni sau acte ale organului

de urmărire penală de către participanții la proces nu au fost contestate

judecătorului de instrucție, iar instanța de apel nu a cercetat actele

procesuale ale organului de urmărire penală la care se referă în decizia

contestată și nu a verificat dacă părțile au avut obiecții referitor la acțiunile

organului de urmărire penală și dacă au depus vre-o plîngere privind

recunoașterea nulității actelor procesuale efectuate în cadrul urmăririi

penale.

Prin urmare, dat fiind că ei nu au abordat nulitatea actelor

procedurale, presupuse a fi viciate juridic, în termenul prevăzut de lege,

adică la terminarea urmăririi penale, ei au pierdut dreptul să conteste aceste

acte ulterior, adică în instanțele de judecată, prezumîndu-se că inculpatul și

apărătorul său au acceptat modul în care s-a desfășurat respectivul proces

penal.

Astfel, instanța de apel a adoptat o hotărîre, care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția de încetare a procesului penal.

Cu atît mai mult că, în decizia instanței de apel se conțin argumente

privind vinovăția lui Luța Gheorghe în comiterea infracțiunii imputate, iar

în dispozitivul soluției această mențiune lipsește, astfel, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii.

Conform art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Nepronunțarea instanței de apel asupra motivelor invocate echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului, iar decizia urmează a fi casată cu

9

rejudecarea cauzei în apel cum cere prevederile art. 435 Cod de procedură

penală, întrucît asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța

de recurs.

Aceste prevederi la fel au fost ignorate, deoarece, potrivit deciziei

contestate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în

apelurile avocaților.

Circumstanțele expuse denotă că instanța de apel nu a judecat

apelurile avocaților Matușenco Ion și Lebedinschi Adrian în numele

inculpatului Luța Gheorghei în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii și a adoptat o hotărîre fără verificarea legalității și

temeiniciei sentinței.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de

către instanța de apel, constituie erori de drept, prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța

de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor de pe rol, casării totale a

deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația ca în conformitate

cu art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia

sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate, avînd în

vedere prevederile art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de avocați în

numele inculpatului Luța Gh., precum și asupra vinovăției sau nevinovăției

inculpatului, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărîre

legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod

de procedură penală.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

10

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Dorina Tăut, casează decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2012, în cauza penală în

privința lui Luța Gheorghe Mihail și dispune rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată în ședință

publică la 18 iunie 2013, ora 0930.

Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi

Judecători /semnătura/ Constantin Alerguș

/semnătura/ Andrei Harghel

/semnătura/ Ion Arhiliuc

/semnătura/ Elena Covalenco

Copia corespunde originalului.

Judecător Constantin Alerguș

11