1ra-533/2013 — Art. 165 alin. 2 lit. b,d CP

Examinat în prima instanță: 09.12.2010-16.03.2012

Examinat în instanța de apel: 17.05.2012-26.12.2012

Examinat în instanța de recurs: 16.04.2013-15.05.2013 CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 martie 2012 Cernat Viorica Nicolae a fost condamnată în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 8 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de organizarea plecării peste hotare, pe un termen de 4 ani. Prin aceeași sentință, a fost condamnată și Cernat Olga Nicolae, în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de organizarea plecării peste hotare, pe un termen de 2 ani. 2. Potrivit sentinței, Cernat V. și Cernat O. în luna iulie 2007, aflîndu-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a două persoane, acționînd cu intenție directă, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pleșca Natalia, persoanele neidentificate pe nume „Andrei” și „Sergiu” precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, prin înșelăciune 1 manifestată prin promisiunea de angajare la serviciu în Italia și abuzînd de poziția de vulnerabilitate manifestată prin starea economică grea a recrutat victimele, Muntean Maria și Botnari Cristina, cu consimțămîntul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială, iar ulterior cu același scop au dirijat transportarea lor în țara de destinație. Ulterior, în luna martie 2008, Cernat V., aflîndu-se în Italia, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cernat Olga, Pleșca Natalia, persoană neidentificată numită „Andrei” și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționînd întru atingerea scopului său infracțional, au organizat transportarea victimelor, Muntean M. și Botnari C. în Italia prin asigurarea cu mijloace bănești necesare pentru călătorie, expediind la data de 14.03.2008 și 19.03.2008 prin sistemul internațional de transferuri „Western Union” pe numele cet. Cernat Olga, suma de bani de 150 Euro și respectiv 2000 Euro, din care ultima a achitat taxele necesare pentru perfectarea pașaportului național pe numele lui Botnari C., pentru deplasarea ei în țara de destinație și cheltuielile legate de deplasarea victimei, Muntean M. la consulatul României din or. Odessa, Ucraina, pentru perfectarea vizei. În continuare, la 17 martie 2008, Cernat V., împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cernat O. și persoana neidentificată numită „Andrei”, acționînd întru atingerea intențiilor sale infracționale, au organizat transportarea și intrarea lui Muntean M. la Consulatul României din or. Odessa, Ucraina, unde ultimei i-a fost eliberată viză de călătorie în România în baza actelor pregătite de către primii. În aceeași zi, în jurul orei 23.00 Cernat V. împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cernat O. și persoana nestabilită de organul de urmărire penală numită „Andrei” au organizat deplasarea victimei, Muntean M., cu automobilul din or. Chișinău în or. București, România, unde a fost preluată de către o persoană nestabilită de organul de urmărire penală, care de asemenea acționa în înțelegere prealabilă cu Cernat V. și persoana pe nume „Andrei” și a adăpostit-o timp de două zile într-un hotel, ulterior organizînd transportarea victimei, în baza unui pașaport polonez eliberat pe numele altei persoane, în or. Florența, Italia. Ulterior, Cernat V., aflîndu-se în or. Florența, Italia, acționînd întru atingerea scopului său infracțional, a întîlnit-o pe victima, Muntean M., și a adăpostit-o la un apartament închiriat la care stătea Pleșca Natalia împreună cu alte fete, unde contrar voinței victimei a fost impusă să acorde servicii sexuale diferitor bărbați. Concomitent, Cernat V. și Cernat O., acționînd împreună și prin înțelegere prealabilă cu persoanele neidentificate numite „Andrei” și „Sergiu” au organizat intrarea victimei Botnari C. la consulatul României din Chișinău unde ultima a obținut viza de călătorie în România în baza invitației făcute de către cetățeanul 2 român, Chelariu Grigore, transmisă în prealabil de către persoana nestabilită de către organul de urmărire penală numită „Sergiu”. Ulterior, la 25 martie 2008, Cernat Viorica, acționînd împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cernat O. și persoana neidentificată numită „Andrei” au organizat transportarea victimei, Botnari C., cu trenul Chișinău-București la care i-au procurat bilet de călătorie. Din or. București, România, victima, Botnari C., urma să fie transportată în or. Florența, Italia, conform aceleiași scheme infracționale prin care a fost transportată și victima, Muntean M. Din cauze independente de voința inculpatelor, Cernat V. și Cernat O., victimei, Botnari C., i-a fost refuzată de către poliția de frontieră română intrarea în România. Acțiunile inculpatelor, Cernat V. și Cernat O., au fost încadrate, în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – traficul de ființe umane, adică recrutarea persoanei cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, săvîrșită prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra a două sau mai multe persoane, de două sau mai multe persoane. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1 Inculpata Cernat V., care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitată invocînd, că nu a fost în comun acord și înțelegere prealabilă cu Cernat O., Pleșca Natalia și alte persoane neidentificate, și nu a urmărit nici un scop de a exploata sexual și comercial nici o persoană, mai ales că Botnari C. și Muntean M. au fost cele care i-au cerut ajutor. Deasemenea nu este de acord cu faptul, că dînsa ar fi organizat transportarea cu scop infracțional a victimelor, ea doar le-a ajutat cu mijloace bănești. 3.2 Inculpata Cernat O., care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare invocînd ilegalitatea sentinței sub aspectul lipsei probelor, precum că ea ar fi avut înțelegere prealabilă cu sora ei Cernat V., cu Pleșca Natalia și alte persoane neidentificate de a transporta prin înșelăciune pe Munteanu M. și Botnari C. cu scopul exploatării sexual comerciale, nu s-a ținut cont, că ea nu a comis acțiuni ilegale în privința părților vătămate și nu a organizat transportarea acestor persoane peste hotarele țării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie 2012 au fost admise parțial apelurile inculpatelor, casată din oficiu sentința și pronunțată o nouă hotărîre prin care: Cernat Olga Nicolae a fost condamnată în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei cu privarea de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de organizarea și transportarea persoanelor peste hotare pe un termen de 2 ani. Cernat Viorica Nicolae a fost condamnată în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal cu aplicarea art. 79 Cod penal la 4 ani și 8 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei cu privarea de a ocupa funcții 3 sau de a exercita activitate legată de organizarea și transportarea persoanelor peste hotare pe un termen de 2 ani.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a concluzionat necesitatea casării integrale a sentinței atacate în legătură cu faptul, că în partea descriptivă, la descrierea faptei criminale, prima instanță a indicat în sentință ca persoană vinovată în comiterea infracțiunii, de rînd cu inculpatele și pe Pleșca Natalia, ceia ce încalcă în privința ultimei principiul prezumția nevinovăției prevăzut de art. 8 Cod de procedură penală. 5.1 Instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală a expus fapta criminală comisă de inculpate, considerată ca fiind dovedită, bazată pe cumulul probelor cercetate la judecarea cauzei în instanța de fond și cea de apel și anume: declarațiile părților vătămate Muntean Maria și Botnari Cristina, martorilor Vîrlan Igor, Chițanu Dumitru, Zubac Valeriu, Bucșan Ștefan, Botnari Gheorghe, Donțu Stela, Bodrug Nina, Banari Ana. Deasemenea starea de fapt reținută în sarcina inculpatelor a fost probată la judecarea cauzei și prin următoarele materiale a dosarului: actul emis de Poliția de frontieră a României (f.d. 53, vol. I); procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, din 25.09.2009 (f.d. 62,63 vol. II); procesul-verbal de ridicare din 18.05.2009(f.d. 66, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 19.05.2009 (f.d.67, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 20.05.2009 (f.d. 76, vol.I); invitația eliberată de Chelaru Gheorghe pe numele lui Botnari Cristina (f.d.77, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 20.05.2009 (f.d.79, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 25.05.2009 (f.d. 81, vol.I); procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii din 03.11.2010 (f.d.91, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, din 28.09.2009 (f.d. 100, vol.I); răspunsul Î.S. „Air Moldova” nr. 1725/02 din 15.07.2009 (f.d. 165-167, vol.I); răspunsul BC „Moldindconbank” SA nr. 14-6/4197 din 27.05.2009 (f.d. 185, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 03.06.2009 (f.d. 187, vol.I); răspunsul Băncii de Economii nr. 17-09/166/1870 din 02.06.2009 (f.d.202, vol. I ); procesul-verbal de ridicare din 22.06.2009 (f.d.204, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.06.2009 (f.d.207, vol. I); actele parvenite de la autoritățile competente ale României (f.d. 214-219, vol.I); actele parvenite de la autoritățile competente ale Italiei(f.d.46-84, vol. II). 5.2 Motivele apelurilor inculpatelor referitor la nevinovăția acestora instanța de apel le-a considerat irelevante, declarative și au fost respinse ca nefondate, deoarece se combat prin materialul probator în cauză. Instanța de apel a menționat că faptul traficării părților vătămate Muntean Maria și Botnari Cristina, de către inculpate se confirmă parțial și prin declarațiile ultimelor, care nu neagă faptul ajutorării cu bani a părților vătămate pentru perfectarea actelor de plecare în Italia, iar faptul, că părțile vătămate s-au adresat cu întîrziere cu cerere de tragere la răspundere a inculpatelor și faptul, că în Italia 4 Muntean Maria nu era lipsită de posibilitatea de a se deplasa nu schimbă situația și nu dezvinovățesc inculpatele. Deasemenea, instanța de apel a indicat că, concluziile primei instanțe referitor la aplicarea pedepsei sub formă de închisoare corespund circumstanțelor cauzei și caracterului prejudiciabil al faptei comise, totodată instanța de apel a stabilit inculpatei Cernat V. o pedeapsă mai blîndă decât cea prevăzută de lege, cu respectarea prevederilor art. 79 Cod penal, avînd în vedere faptul că are la întreținere 3 copii minori, se caracterizează pozitiv, lipsesc circumstanțe agravante.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: 6.1 Inculpata, Cernat V., care solicită casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitată, invocînd că instanțele judecătorești au adoptat hotărîri nefondate și pripite, bazate doar pe declarațiile părților vătămate, care sînt divergente, indică că nu a comis careva acțiuni cu scopul de a trafica pe cineva, pe Botnari C. și Muntean M. le-a ajutat împrumutându-le bani deoarece a considerat, că sunt persoane de încredere, care urmau să îi restituie ulterior banii. Deasemenea, consideră că de către organul de urmărire penală și în instanțele de judecată nu a fost dovedită participarea surorii sale la perfectarea actelor pentru părțile vătămate și careva coordonări pentru plecare. Iar Muntean M., avînd la sine actele, a fost liberă în acțiuni și a plecat la prietenul său din Italia. 6.2 Inculpata Cernat O., care solicită casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitată, deoarece nu a comis infracțiunea imputată, fiind condamnată fără probe în baza presupunerilor și convingerilor eronate, invocînd că, părțile vătămate Botnari C. și Muntean M. au rugat-o ca să discute cu sora sa, Cernat V., pentru a le ajute să- și găsească serviciu în Italia și să le împrumute bani pentru plecare. Ulterior soră sa, acceptînd rugămintea acestora, i-a oferit bani prin transfer. Părțile vătămate pentru a nu returna banii împrumutați au apelat la cunoștințele sale din cadrul MAI, pretinzând a fi victimele unor acțiuni, care nu au avut loc.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor în raport cu materialele cauzei, Colegiul conchide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Avînd ca reper, dispozițiile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală,. În conformitate cu prevederile art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală în cererea de recurs trebuie să fie indicate conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea 5 temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Recurentele, în speța dată, și-au întemeiat recursurile pe critica modului în care instanța de fond și apel au apreciat circumstanțele cauzei și probele administrate la dosar, fără a argumenta ilegalitatea hotărîrilor contestate sau în ce constă problema de drept de importanță generală ce persistă în cauza dată, ce ar duce la casarea hotărîrilor judecătorești, prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal statuează, că recursurile inculpatelor exprimă doar dezacordurile acestora, produse de soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești, or, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile, cu circumstanțele în fapt și în drept ce le-ar justifica. Prin urmare, în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, fără motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale susenunțate. Împrejurările indicate, denotă în mod concludent că, recursurile urmează a fi declarate inadmisibile din motivul necorespunderii cerințelor de conținut, deoarece recurentele nu au indicat motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate, iar aceasta fiind una din condițiile obligatorii pe care trebuie să le conțină recursul, conform cerințelor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală,

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare împotriva sentinței Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 martie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie 2012 declarate de inculpatele Cernat Viorica Nicolae și Cernat Olga Nicolae, în cauza penală în privința acestora, din motiv că nu îndeplinesc cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 iunie 2013. Președinte: (semnătură) Petru Ursache Judecători: (semnătură) Nicolae Gordilă (semnătură) Ghenadie Nicolaev Copia corespunde originalului Judecător: Nicolae Gordilă 6 Președinte: Petru Ursache Judecători: Nicolae Gordilă Ghenadie Nicolaev 7