1 ra-405/2013 — 287 alin. 3

Dosarul nr. 1ra-405/2013

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 aprilie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Vladimir

Timofti,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de inculpatul

Fediuș Igor și avocatul Andrei Grițco în numele inculpatului Fediuș Igor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2012,

în cauza penală privindu-l pe

Fediuș Igor Dumitru, născut la 12 august

1976, originar și domiciliat în s. Rădenii-Vechi,

r-nul Ungheni,

Datele referitoare la termenul de examinare

a cauzei:

decembrie 2011 (prima instanță)

2012 (instanța de apel)

(instanța de recurs)

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Nicolae Suvac care a solicitat respingerea recursurilor și

menținerea hotărîrilor contestate.

Avocatul Ghițu Alexandr și inculpatul Fediuș Igor, care au solicitat

admiterea recursurilor în sensul declarat.

CONSTATĂ

Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal, fiind condamnat la 3 ani închisoare. În baza art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă

de 4 ani.

1

la orele 21:00, în s. Rădenii-Vechi, r. Ungheni, reacționând neadecvat la

comportamentul cet. Bulbaș Vasile, care i-a cerut lui și cet. Rotaru Dumitru să

înceteze pomparea apei din fântâna situată lângă gospodăria sa, în prezența mai

multor vecini, care se aflau la fața locului, s-a adresat la acesta cu diferite cuvinte

necenzurate și înjositoare, 1-a apucat forțat cu mâinile de piept și intenționat i-a

aplicat o lovitură cu capul în regiunea ochiului drept, provocându-i dureri fizice.

În acțiunile sale a intervenit cet. Căruntu Dumitru care l-a ferit într-o parte

de la Bulbaș Vasile, iar ultimul s-a retras în ogradă.

Tot el, în circumstanțele respective, continuându-și acțiunile sale huliganice,

a intrat în gospodăria sa de unde a luat o bâtă de lemn pasibilă de a provoca leziuni

corporale și urmărind scopul să-1 bată pe cet. Bulbaș Vasile s-a repezit spre

gospodăria acestuia, însă a fost oprit de către Căruntu Dumitru, care i-a cerut să

înceteze acțiunile sale, iar el continuat să injure și să amenințe în adresa lui Bulbaș

Vasile.

Aceste acțiuni au durat circa 15 minute și au încetat datorită intervenției cet.

Căruntu Dumitru.

apelului său a indicat că instanța de judecată incorect a apreciat probele acuzării, a

ignorat probele apărării, neîntemeiat a respins cererile lui referitor la prezentarea

probelor în instanța de judecată și astfel i-a încălcat dreptul la apărare. Totodată în

faza urmăririi penale au fost comise mai multe încălcări și anume: i-a fost adusă la

cunoștință cu întîrziere ordonanța de punere sub învinuire, nu i-au fost comunicate

drepturile și obligațiile pe care le avea în calitate de învinuit și în genere a fost pus

sub învinuire de către o persoană care nu avea dreptul să efectueze acțiuni

procesuale în cauza penală dată. În așa mod sentința instanței de fond a fost

afectată de un viciu fundamental în cadrul procedurii anterioare.

nefondat apelul declarat de inculpat, cu menținerea sentinței fără modificări.

argumentele inculpatului în apel sunt lipsite de temei și nu corespund stării de fapt

pe caz. De asemenea s-a constatat că în ședința din 20.12.2011, inculpatul a

solicitat să fie audiați în calitate de martori Căldăruș Violeta și Țîcu Eugen. Prin

încheiere protocolară a instanței de fond demersul a fost respins pe motiv că

persoanele în cauză nu au relevanță la cazul dat. În afară de demersul menționat, în

cadrul examinării cauzei de către instanța de fond, inculpatul nu a solicitat oferirea

lui a posibilității de a prezenta suplimentar oarecare alte probe, a exprimat părerea

despre posibilitatea finisării cercetărilor judecătorești în baza probelor existente în

materialele cauzei și examinate în cadrul cercetării judecătorești.

2

În cadrul rejudecării cauzei în instanța de apel, inculpatul la fel nu a solicitat

examinarea oricăror probe suplimentare în afară de cele prezente în materialele

cauzei și rejudecate în instanța de apel. În astfel de circumstanțe instanța de apel a

apreciat faptul că argumentul inculpatului precum că ar fi fost încălcate drepturile

lui la apărare și prezentarea probelor care ar fi demonstrat nevinovăția lui, este

lipsit de temei.

Vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii incriminate e dovedită pe

deplin de probele administrate, care au fost examinate sub toate aspectele în cadrul

cercetărilor judecătorești de către instanța de fond și rejudecate în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel și anume: depozițiile părții vătămate Bulbaș

Vasile, ale martorilor Țîcu Maria și Ion, Rotaru Dumitru, Căruntu Nadejda și

Dumitru, procesele-verbale de verificare la locul infracțiunii a declarațiilor părții

vătămate Bulbaș V., a martorilor Bulbaș M., Țîcu M. și Țîcu I., procesele-verbale

de confruntare între Fediuș I., partea vătămată Bulbaș V. și martorul Bulbaș M.;

partea vătămată Bulbaș V. și martorul Căruntu D. și raportul de expertiză medico-

legală nr. 141 din 28.06.2011.

Probele sus indicate formează un ansamblu probatoriu asupra vinovăției

inculpatului și combat totalmente argumentele aduse de el, prin care nu recunoaște

vinovăția în cele incriminate.

Totodată, cu referire la presupusele încălcări comise la faza urmăririi penale,

instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, pronunțîndu-se asupra legalității

acestor acțiuni procesuale.

Igor și avocatul Andrei Grițco în numele inculpatului.

În motivarea recursului său inculpatul a reiterat motivele invocate în apel,

expunîndu-și suplimentar dezacordul cu probele cercetate și administrate în cadrul

ședințelor de judecată anterioare. Totodată acesta nu a indicat concret temeiurile

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, pe care își întemeiază recursul și

doar în conținutul cererii de recurs a invocat faptul că deciziile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în temeiurile indicate de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9) și 10) Cod de

procedură penală, fără însă a argumenta necesitatea casării deciziei anume în baza

temeiurilor invocate. Reieșind din argumentele expuse mai sus, inculpatul a

solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărîri,

privind dispunerea achitării inculpatului, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de

către acesta.

3

Avocatul și-a întemeiat recursul declarat, invocînd temeiurile prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală și anume din motiv că nu au

fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei precum și

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În motivarea temeiniciei recursului depus precum și a motivelor declarate,

acesta a invocat faptul că inculpatul a fost pus sub învinuire de către o persoană

care nu avea dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală. În așa mod

sentința instanței de fond a fost afectată de un viciu fundamental în cadrul

procedurii anterioare. Totodată a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu

încetarea procesului penal în privința inculpatului.

penal concluzionează că acestea urmează a fi respinse din următoarele

considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța de recurs respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Drept temei pentru recurs, inculpatul a invocat prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 9), 12) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța de apel a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală

și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Avocatul în numele inculpatului a invocat drept temei pentru recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală – nu au fost

respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei și instanța a

admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței.

Aceste temeiuri, însă, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor

declarate.

7.1 În motivarea poziției sale inculpatul s-a limitat doar la expunerea

temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fără însă a argumenta

aplicabilitatea normelor invocate la speța în cauză. De asemenea inculpatul și-a

exprimat dezacordul cu aprecierea probatoriului pe cauza dată de către instanțele

inferioare, cît și a invocat comiterea unor erori procesuale în cadrul urmăririi

penale, care duc la nulitatea actelor procesuale întocmite cu încălcarea prevederilor

Codului de procedură penală.

În motivarea recursului său avocatul a reiterat argumentele inculpatului

referitor la încălcările comise în faza urmăririi penale.

7.2 Referitor la dezacordul inculpatului expus în privința aprecierii probelor

de către instanțele inferioare, Colegiul penal concluzionează că acesta este lipsit de

temei, urmînd a fi respins. Astfel, potrivit art. 101 alin. (2) Cod de procedură

penală: „ ... judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în

4

urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege”.

Astfel Colegiul penal reține că instanțele de fond și apel au verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și au dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor respectînd prevederile art. 101 Cod de

procedură penală și corect au ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în

comiterea faptei incriminate. Totodată, judecarea cauzei în procedura de apel a

avut loc cu respectarea principiului contradictorialității, expunîndu-se clar asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

În același context Colegiul penal reține ca întemeiată concluzia instanței de

apel privind respectarea drepturilor oferite inculpatului în partea ce ține de

exercitarea dreptului la apărare. În așa mod s-a constatat că de către prima instanță

inculpatului i-a fost refuzat, prin încheiere protocolară, demersul privind solicitarea

audierii unor martori, motivîndu-se că informațiile deținute de aceștia nu au

relevanță pe cazul examinat. Ulterior, în instanța de apel, atît inculpatul, cît și

avocatul său nu au mai înaintat careva demersuri privind prezentarea de noi probe.

La fel, urmează a fi menținută concluzia instanței de apel referitor la

netemeinicia argumentelor inculpatului și avocatului privind încălcările comise la

faza urmăririi penale, care presupus condiționează încetarea procesului penal sau

chiar achitarea inculpatului.

În așa mod s-a constatat, că la 05.08.2011 inculpatul a fost pus sub învinuire,

iar la 08.08.2011, acestuia i-a fost înaintată acuzarea, în momentul cînd acesta s-a

prezentat împreună cu avocatul său, fiind astfel respectate prevederile art. 282 alin.

(1) Cod de procedură penală. Totodată, potrivit acestei ordonanțe, învinuitului i-a

fost înmînat copia ordonanței cu explicarea conținutului, i s-au explicat drepturile

și obligațiile prevăzute de art. 66 Cod de procedură penală, fiind înmînată și

informația în scris privind drepturile și obligațiile lui, fapt confirmat prin

semnăturile avocatului de care el a fost asistat. Refuzul inculpatului de a consemna

și a confirma acțiunile menționate a procurorului nicidecum nu presupune

nererspectarea prevederilor art. 282 Cod de procedură penală.

Colegiul penal mai statuează și asupra netemeiniciei argumentelor

inculpatului și avocatului privind punerea primului sub învinuire de către o

persoană neîmputernicită. Astfel s-a constatat că de fapt există ordonanța

procurorului ierarhic superior din data de 29 iulie 2011 privind retragerea cauzei

penale de la procurorul în Procuratura r-lui Ungheni, I. Steclari (procurorul care

inițial conducea urmărirea penală) și transmiterea acesteia pentru conducerea

urmăririi penale în continuare procurorului în Procuratura r-lui Ungheni, A. Fetcu.

La fel este corectă concluzia instanței de apel potrivit căreia anexarea la cauza

penală a unei ordonanțe de retragere a altei cauzei penale este doar o greșeală

mecanică, fapt ce se confirmă prin acțiunile ulterioare a procurorului A. Fetcu, care

5

a terminat urmărirea penală pe prezenta cauză și a reprezentat acuzarea de stat în

instanța de fond.

7.3 Față de considerentele expuse supra, Colegiul penal constată că hotărîrile

instanțelor de fond se bazează pe cumulul de probe cercetate în ședințele de

judecată. În consecință, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel nu este

afectată de erori de drept prevăzute de pct. pct. 1), 6), 8), 9), 12) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE

Respinge recursurile ordinare declarate de inculpatul Fediuș Igor și avocatul

Andrei Grițco în numele inculpatului Fediuș Igor, ca fiind inadmisibile, menținînd

fără modificări decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 decembrie

2012.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 28 mai 2013

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Nicolae Gordilă

Elena Covalenco

Vladimir Timofti

Copia corespunde originalului

Judecător Petru Ursache

6